1,673 matches
-
specia, gazda, vârsta plantei și condițiile climatice. Temperatura optimă pentru patogen este de 22-30oC, iar umiditatea de 80 %, lumina în general având un efect inhibitor. Boala poate fi favorizată de solurile umede și compacte, de excesul îngrășămintelor azotate, precum și de grindină, atacul unor nematozi, efectul gerului etc. Bacteria Agrabacterium radiobacter p.v. tumefaciens poate induce tumori la plante aparținând unui număr foarte mare de specii, genuri și familii. Cu toate acestea, bacteria se caracterizează printr-o specificitate îngustă , determinată de plasmida Ti
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "rot-brun" . Agentul patogen Plasmopara viticola
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alternarea acestora cu Zeama bordoleză, care are o remanență mai mare pe organele tratate. Tratamentele cu Zineb au determinat o intensificare a atacului de făinare la vița de vie, fără a se putea explica momentan acest fenomen. După ploile cu grindină, care măresc pericolul infecțiilor, cât și în cazul când imediat după ultimul stropit au intervenit ploi repezi ce spală soluția de pe plante, tratamentul trebuie repetat. Soluția de fungicid va fi pulverizată cât mai fin pentru a fi repartizată uniform pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 15-20oC, favorizează eliminarea ascosporilor și picnosporilor, precum și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este determinată de prezența leziunilor provocate de grindină, atacuri de insecte și din alte cauze. Soiurile de măr se comportă diferit față de atacul acestei ciuperci. Astfel între soiurile ce prezintă o rezistență mai mare avem: Astrahan roșu, Reinette de Champagne. Candil sinap, Tare de ghindă, Champion, Cox orange
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis conidiilor să-și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de leziunile de pe scoarța ramurilor, leziuni produse de grindină sau de insecte. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală în livezi prin tăierea și arderea ramurilor atacate. Rănile rezultate în urma tăierilor se vor trata cu o soluție de sulfat de cupru 4-5 % și se vor proteja
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de conidiofori.Datorită infecțiilor secundare apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare . Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor iar ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
iarna în timpul nopții, ca urmare a stagnării aerului rece în zona depresiunii de contact (Gh. Slavic, 1977). 3. FENOMENE ATMOSFERICE DEOSEBITE Aceste fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2 zile pe lună, cu o frecvență mai mare în partea estică a depresiunii de contact. Ceața, în regim diurn, are o densitate mai mare noaptea, iar în timpul anului prezintă o frecvență mare în sezonul rece, și mult
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au sosit pe dig infanteriștii cu TAB-urile, marinarii au crezut că ei sunt teroriștii și au deschis focul asupra lor. Cineva care se afla atunci în unul din transportoare mi-a relatat faptul că asupra lor cădeau loviturile ca grindina. Norocul lor a fost că transportoarele erau mai sus față de navele din port și astfel unghiul de incidență al gloanțelor cu blindajul transportoarelor a fost destul de mare, fapt ce a făcut ca loviturile să ricoșeze. Dacă s-ar fi tras
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de 9,5°C, cu valori mai scăzute în sudul și vestul județului. Media multianuală a precipitațiilor oscilează între 460-600 mm, cu valori maxime în vestul și sudul județului. Vânturile dominante sunt cele din nord-vest și nord. Secetele, brumele târzii, grindina și furtunile sunt fenomene destul de frecvente în zonă. Hidrografia Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. În județul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
uneori distruse; cuiburile de berze construite pe stâlpii de electricitate sunt uneori dărâmate) și persecuție ocazională ◄ capturarea și comercializarea păsărilor sălbatice: sticleți, scatii, florinți; ◄ accidente: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea, izbirea de geamuri, accidente determinate de furtuni, grindină, ger. ◄ distrugerea mediilor de viață distrugerea ecosistemelor naturale duce implicit la dispariția populațiilor de păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele specii de păsări au dispărut din ecosistemele lor naturale sau antropizate iar altele s-au adaptat. Astfel, în ultimele
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ori, provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. * Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc. în general, cutremurele sunt însoțite de o scădere accentuată a presiunii atmosferice. * Deranjările magnetice s-au observat în timpul cutremurelor, îndeosebi în Japonia, unde le preced și le prevestesc chiar cu câteva zile înainte
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
sporilor este nevoie de o temperatură de 8-36șC (optima 26 30șC) și de o umiditate ridicată. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspăt sau cu îngrășăminte pe bază de azot, sensibilizează plantele la atacul de tăciune. Atacul larvelor sfredelitorului porumbului sau grindina, provoacă răni prin care ciuperca pătrunde și produce infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă o rotație corespunzătoare, o fertilizare echilibrată, combaterea dăunătorilor, recoltarea prin scoaterea plantelor întregi din lan și cultivarea de hibrizi rezistenți. Din lista hibrizilor omologați se evidențiază
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Datorită sporilor ce dau infecții repetate, apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare. Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor, ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunze uscate, sfâșiate. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin spori. La temperaturi optime de 25-30șC și în condiții de umiditate mare sporii germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului, apare o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistente se manifestă: James Grieve, Goldenspur, Golden delicious, Lord Lambourn, iar ca rezistente s au dovedit: Idared, Ceres, Maunsen etc. Transmitere răspândire. Acest patogen de sol atacă plantele de pe terenurii grele, cu exces de umiditate, pomii care sunt răniți de grindină, de insecte sau prin unele lucrări tehnologice din livezi. Perioada de evoluție activă este mai-septembrie, iar cea de hibernare în restul timpului. În timpul iernii, ciuperca rezistă în țesuturile atacate ca miceliu, sau ca spori de rezistență. Prevenire și combatere La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este ușurată de rănile provocate de grindină, atacuri de insecte și din alte cauze. Soiurile de măr se comportă diferit față de atacul acestei ciuperci. Astfel dintre soiurile ce prezintă o rezistență mai mare enumerăm: Astrahan roșu, Reinette de Champagne. Candil sinap, Tare de ghindă, Champion, Cox orange
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
diametrul de 3-5 mm. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul verii. Ei germinează la temperaturi cuprinse între 0-25șC, optimum fiind în jur de 15șC. Filamentele ciupercii Monilinia pătrund prin diferite răni provocate de insecte (Cydia pomonella, viespi etc.) sau de grindină. De asemenea, în timpul recoltatului și al transportului fructelor, rănile provocate de lovituri favorizează infecțiile cu această ciupercă. Iernarea ciupercii are loc atât sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor, cât și sub formă de scleroți în interiorul fructelor mumifiate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructele mumifiate, apar din scleroți (organe de rezistență) apotecii (fructificații ca niște pâlnii) cu spori. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este favorizat de înțepăturile insectelor (de exemplu Ragoletis cerasi, Grapholita funebrana etc.) sau de prezența unor răni produse de grindină și de ciuperci ( Fusicladium, Stigmina). Prevenire și combatere. Se va acorda o atenție deosebită strângerii și distrugerii fructelor mumifiate rămase pe pomi. În primăvară, ramurile atacate vor fi tăiate și înlăturate din livadă, pe acestea găsindu se sporii ce constituie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
specia, gazda, vârsta plantei și condițiile climatice. Temperatura optimă pentru bacterie este de 22-30șC, iar umiditatea de 80 %, lumina în general având un efect inhibitor. Boala poate fi favorizată de solurile umede și compacte, de excesul îngrășămintelor azotate, precum și de grindină, atacul unor nematozi, efectul gerului etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire sunt singurele care pot da rezultate, din care cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis sporilor să și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de rănile de pe scoarța ramurilor, răni produse de grindină sau de insecte. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală în livezi prin tăierea și arderea ramurilor atacate. Rănile rezultate în urma tăierilor din iarnă se vor trata cu o soluție de sulfat de cupru 4-5 % și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
marginale sau la vârf, iar fructele atacate putrezesc. În cele din urmă ramurile atacate se usucă căpătând o culoare cenușie. Ciuperca este un parazit tipic de rană ce pătrunde prin rănile rezultate în urma tăierilor, a atacului unor insecte sau a grindinei. Efectul parazitar de uscare a ramurilor se datorește producerii unei toxine denumită fusicoccina. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în ramurile atacate, iar în primăvară formează fructificații care elimină sporii, ce vor produce primele infecții pe lăstarii sau ramurile atacate de diferiți dăunători
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uscare a ramurilor se datorește producerii unei toxine denumită fusicoccina. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în ramurile atacate, iar în primăvară formează fructificații care elimină sporii, ce vor produce primele infecții pe lăstarii sau ramurile atacate de diferiți dăunători sau rănite în urma grindinelor. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca, tăierea și arderea ramurilor atacate, sau tratamente ce se aplică după recoltarea fructelor, la căderea frunzelor în toamnă și la umflarea mugurilor în primăvara următoare limitează atacul. În tratamentele chimice se poate folosi o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toate zonele unde se cultivă dudul. Simptome. Pe frunze, începând din luna iunie, apar pete de culoare închisă, de dimensiuni până la 1 cm în diametru, în dreptul cărora frunza se sfâșie. Deseori, frunzele apar perforate, parcă ar fi fost lovite de grindină, deoarece zonele brunificate se desprind de restul frunzei. Petele sunt mărginite de un inel de culoare brun roșcată, iar în centru, pe ambele părți ale frunzei, în special pe partea superioară, apar formațiuni punctiforme de culoare brunie, formate grupurile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de stratul ceros, permit ieșirea miceliului în exterior. Infecția pe boabe continuă și după ce boabele sunt mai mari și acoperite cu stratul ceros, ciuperca pătrunzând prin partea lățită a codiței bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "putregai brun" . Formarea miceliului și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1000 l apă,Mevonal 60 PU -3-4 kg/ha în 1000 l apă. . ATENTIE: respectați timpul dintre 2 stropiri (t.p.) și alternați produsele! Nu se fac 2 stropiri la rând cu produse din aceeași grupă. După ploile cu grindină, care măresc pericolul infecțiilor, cât și în cazul când, imediat după ultimul stropit au intervenit ploi repezi ce spală soluția de pe plante, tratamentul trebuie repetat. Soluția de fungicid va fi pulverizată cât mai fin pentru a fi repartizată uniform pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]