1,732 matches
-
aproximativ 2,5 milioane de ani de evoluție psihosomatică și culturală pe care îi acoperă au presupus mutații majore, asincronice (Gowlett 1996, 2009), doar parțial sau deloc surprinse chiar și de diviziunea tripartită convențională. Dar, chiar și conservând aceste repere grosiere, așa cum ne propunem în continuare, ne pare evident că, date fiind specificitățile fiecărei subdiviziuni, evoluția socială paleolitică trebuie să fi cunoscut un ritm variabil, care amenință nu doar realitatea „omului etern”, ci și utilitatea modelului etnografic. Imaginea de carnivor, a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Buhalniței), iar la Cotnari de la 2000 m la 2200 m (în special în zona unde se vărsa în Bahlui pârâul Buhalnița veche, captat). Depozitele aluviale din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
iar la partea superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine relativă a fost identificată în partea de nord a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m poate fiatribuită cuaternarului (V. Băcăuanu, 1968). T6-Terasa de 130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată în partea cea mai înaltă a Dealului DumbravaCotnari (240 m altitudine absolută). Este cea mai înaltă terasă din zona cercetată, alcătuită din prundișuri grosiere (cu dimensiuni de 5-10 cm). În unele locuri, aluviunile sunt puternic erodate, încât prundișurile se găsesc la nivelul solului; în alte părți, peste prundișuri apar luturi cu grosimi de 5-10 m. Dimensiunile prundișurilor sunt mai mari către Hârlău și privin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților râului Bahlui (valea Scobinți, Buhalnița, SărataCotnari, Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Materialul argilomarnos, cu intercalații de nisipuri și prundișuri, cu grosimi variabile, permite acumularea unei mari cantități
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri având o grosime totală de 6-8 m. Pe afluenți însă, aluviunile sunt mai subțiri (de 3-4 m). Terasele fluviale sunt bine dezvoltate pe ambele flancuri ale Bahluiului; două terase de luncă (de 3-5 m și 6-10 m), precum și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de dispersie va fi: După gradul de dispersie, sistemele disperse se clasifică în 4 grupe: dispersii moleculare (∆ = 109 - 1010 m-1); sisteme disperse ultramicroeterogene (dispersii coloidale) (∆ = 107 - 109 m-1); dispersii microeterogene (semi- sau pseudo-coloidale) (∆ = 105 - 107 m-1); dispersii grosiere (∆ = 103 - 105 m-1). Deosebirea esențială dintre aceste tipuri de sisteme disperse o reprezintă stabilitatea cinetică, adică creșterea tendinței de separare prin sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse și după modul de interacțiune cu mediul de dispersie
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse și după modul de interacțiune cu mediul de dispersie, sistemele disperse se împart în 3 clase (tabelul 24). Principalele metode de obținere ale sistemelor disperse sunt: * condensarea (agregarea) micromoleculelor; * dispersarea sistemelor grosier disperse. Metodele de obținere se subîmpart, după procedeul utilizat, în metode fizice și chimice. Stabilitatea sistemelor disperse se poate mări în prezența coloizilor de asociație sau a compușilor macromoleculari care exercită o acțiune protectoare prin absorbția la suprafața particulelor. STUDIUL
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ca toate noțiunile, are o istorie. Istoria unei noțiuni începe să fie scrisă atunci cînd încetăm să-i înțelegem caracterul evident. Și de fapt, noțiunea de subiect este și incontestabilă și iluzorie. Și dacă este posibil să datăm în mod grosier momentul apariției sale în secolul XVII, putem spune că tot atunci sa născut și critica sa; validitatea conștiinței este contestată atât din punctul de vedere al transparenței raportului cognitiv al sinelui cu sinele, cât și din punctul de vedere al
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
m (1nm =10 A) și 10 -6 m . Aceste dimensiuni se obțin fie prin unirea prin legături fizice sau chimice a speciilor moleculare (atomi, ioni, molecule), fie prin divizare a substanței macroscopice. Concluzie: Sistemele coloidale sunt sisteme intermediare între cele grosiere, eterogene, cu grad de dispersie foarte mic și cele moleculare sau omogene cu grad de dispersie ridicat. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de asemenea destul de variată: - carbonați de calciu, - hidroxizi de fier, - hidroxizi de mangan, - sulfați,sulfuri, - etc Depuse la început sub formă de geluri, cu timpul cristalizează. Acest lucru este dovedit de structura lor fibroasă, radiară, etc mai fină sau mai grosieră, pe care o prezintă în secțiune 105 <reflistr> 1. V. Georgescu - Tranziții de fază. Metode de studiu, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza " Iași, 1998 2. Georgescu, M. Sorohan - Fizică moleculară, Editura Universității Iași, 1996 3. V. Georgescu - Lucrări practice de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de asemenea destul de variată: - carbonați de calciu, - hidroxizi de fier, - hidroxizi de mangan, - sulfați, - sulfuri, - etc Depuse la început sub formă de geluri, cu timpul cristalizează. Acest lucru este dovedit de structura lor fibroasă, radiară, etc mai fină sau mai grosieră, pe care o prezintă în secțiune 105 Bibliografie 1. V. Georgescu - Tranziții de fază. Metode de studiu, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza " Iași, 1998 2. V. Georgescu, M. Sorohan - Fizică moleculară, Editura Universității Iași, 1996 3. V. Georgescu - Lucrări practice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de deșeuri solide și lichide. Cauzele locale principale sunt: digurile de agrement perpendiculare pe țărm; deșeurile solide împrăștiate pe plaje; construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar fundațiile unora din construcțiile de pe
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pandantivului, 0,6 cm - diametrul orificiului; cinci astragale din care patru se aflau în stânga craniului iar unul pe locul mandibulei, dintre care patru erau fără orificii iar unul cu orificiu pe mijloc; o afumătoare (?) modelată cu mâna realizată din pastă grosieră, arsă neuniform, având suprafața exterioară și interioară de culoare cafenie deschisă, găsită la 0,1 m de tâmpla stângă, având o formă tronconică, buza dreaptă tăiată orizontal și fundul plat și dimensiunile de 5,1 cm înălțime, 9,2 cm
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
4,5 cm lungime, 2,2 cm lățime, 0,4 cm grosime); o bucată de produs brut de culoare neagră, găsit lângă gamba piciorului drept; un obiect de ofrandă reprezentând o cană modelată cu mâna, păstrată fragmentar, realizată din pastă grosieră de culoare cafenie și decorată pe gât cu linii verticale obținute prin lustruire, găsită lângă genunchiul piciorului stâng, cu buza rotunjită și ușor evazată, gâtul înalt, îngustată în partea inferioară, corp bitronconic cu umerii bine rotunjiți, fund plat, toartă de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
unei spade de forma unui nit rotund în secțiune, având lungimea de 3 cm și diametrul de 0,7 cm; un vas ceramic de ofrandă modelat cu mâna, din care s-au descoperit fragmente pe fundul gropii realizat din pastă grosieră, pentru ca în final să fie aplicată o procedură de ardere oxidantă. Mormântul nr. 10 datând de la sfârșitul sec. I d.Hr și începutul sec II d.Hr. descoperit la Bădragii Vechi în tumulul nr. 25 (din Epoca Bronzului, inclus în aria
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
bronz răsucită sub forma unei spirale înlănțuite, capătul liber îndoit sub formă de cârlig; mărgele mărunte din faianță egipteană de culoare turcoaz palid, găsite pe oasele tibiale; un obiect de ofrandă reprezentând în vas mic modelat cu mâna din pastă grosieră și ars inoxidant, găsit în stânga craniului, având buza ușor evazată, gâtul slab evidențiat, corpul zvelt cu pereți ușor arcuiți, fundul plat și dimensiunile de 6,5 cm - înălțime, 4,5 cm - diametrul gurii, 3 cm - diametrul fundului; o cană modelată
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
o mărgea din sticlă de culoare verzuie găsită în zona cutiei toracice, de formă tronconică și decorată cu striuri în spirală obținută prin răsucirea firului de sticlă; un obiect de ofrandă reprezentând o cană modelată cu mâna realizată din pastă grosieră portocaliu-cenușie și arsă neuniform (găsită lângă oasele tibiale ale defunctului), având dimensiunile de 16 cm înălțime, 12 cm - diametrul maxim, 8,2 cm -diametrul gurii, și având următoarele caracteristici: buză evazată, gâtul scurt, umerii bine pronunțați, pornind imediat de sub gât
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
dintr-un număr de 6 spire și coardă exterioară, piciorul întors pe deasupra arcului și răsucit în formă de spirală înlănțuită și capătul înfășurat pe arc; un obiect de ofrandă reprezentând un vas de mici dimensiuni modelat cu mâna din argilă grosieră, găsit în dreapta craniului, cu corpul bombat, gâtul îngust, buza evazată, fundul plat, înălțimea de 11 cm, diametrul gurii - 5 cm, diametrul maxim al corpului - 8,5 cm și diametrul fundului - 5,5 cm. NOVOCOTOVCK (centrul raional Slobozia, R.Moldova) În
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de 6,1 cm - înălțimea, 12,4 cm - diametrul gurii și 4,8 cm - diametrul fundului; al doilea obiect de ofrandă este un vas modelat cu mâna (descoperit pe peretele sud-estic al gropii și la picioarele defunctului) realizat din pastă grosieră, cu suprafața poroasă, având buza evazată, gâtul scurt, corpul alungit, umerii bine evidențiați, fundul plat și ușor curbat spre interiorul vasului și înălțimea de 14 cm, diametrul gurii - 11 cm, diametrul maxim al corpului - 12,5 cm, diametrul fundului - 6
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
culoare albastră, verde, roșie sau albă, unele fiind ornamentate, descoperite în zona bazinului, alături de o fusaiolă de lut de formă bitronconică; un obiect de ofrandă descoperit în colțul nordic al gropii, reprezentând un vas modelat cu mâna, realizată din pastă grosieră alcătuită din cioburi pisate și resturi organice, partea exterioară de culoare cenușiu-gălbuie fiind ușor netezită, având forma unui borcan, corpul zvelt, buza evazată, fundul plat, umerii ușor evidențiați. SĂRĂTENI (centrul raional Orhei, R. Moldova) În sectorul sud-vestic al tumulului nr.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
prag în partea interioară, gâtul larg, umerii evidențiați, fundul inelar, toarta prinsă la un capăt de gât și cu celălalt de umăr; un al doilea obiect de ofrandă reprezentând un vas de mici dimensiuni modelat cu mâna, realizat din pastă grosieră de culoare cafeniu-gălbuie fiind ars neuniform și ornamentat cu crestături incizate, corpul ușor bombat, fundul plat. În tumulul nr.2 aparținând Epocii Bronzului a fost descoperit în sectorul sud-estic, la adâncimea de 1,9 m un mormânt sarmatic nr. 6
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]