1,968 matches
-
ani Într-o grotă, se spune că a revenit În lumea de care a fost atât de mult timp separat? Cine nu-și amintește de cei șapte sfinți adormiți care, conform unui manuscris de la Vatican, au fost ascunși Într-o grotă lângă Efes pentru a scăpa de persecuția creștinilor din timpul domniei Împăratului Decius și care, după 155 de ani, În timpul lui Teodosie al II-lea, și-au revenit la cunoștință? Chiar respingând aceste tradiții, nu avem noi Însă exemple asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de mâna omului, după cum o arată succesul cercetărilor lui Honigberger. Pentru aceste monumente a fost aleasă o amplasare singulară, pe un sol aspru și stâncos, brăzdat de numeroase râpe și ale cărui pante, formate din rocă poroasă, sunt perforate de grote asemănătoare, mi se spune, cavernelor săpate În munți de kafiri. Aceste excavații Încă servesc de loc de retragere familiilor de păstori care migrează cu turmele lor urmând variațiunile anotimpurilor și vin să-și facă aici cartierele de iarnă, În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mi se pare hazardată (pentru că problema trebuie pusă pornind de la Eliade, nu de la hinduism, pentru care ascetul irevocabil Eliade nu ar fi avut nici o importanță). Mai mult, În ordine biografică, Eliade făcuse Înainte foarte multe Împotriva acestui drum, chiar dacă acea grotă din Himalaya continua să-l aștepte (scria În 1948). În 1930, fiind Încă acolo, prietenii săi bucureșteni așteptau, nu mai puțin, transmiterea aventurii indiene, pe care o anticipau cu o lejeritate Îngrijorătoare pentru propria lor inteligență. Amestecul de percepție eronată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
literari din epocă nu observaseră - sau măcar prietenii săi - că modelul acestei lipse stranii de memorie e tocmai biletul mânios trimis de Dasgupta: „de aici Înainte nu vă voi mai recunoaște”. În Bhowanipore Eliade nu va mai reveni. Nici În grota din Himalaya. În strada S. va vedea ce se Întâmplă, de fapt, când acest bilet-avertisment e real și durabil. După hybris, gazdele decid - și decid nemilos, ireparabil, modificând chiar și voința ulterioară a naratorului de a scrie literatură, adică de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care descoperă resorturile dispariției se Îndepărtează, la marginile hipnozei, pentru a se apropia, fără martori, de propriul secret 1. În strada S., „foarte aproape de Calea Victoriei”, un bucureștean se desparte de lume neretrăgându-se În pădure, În munți sau Într-o grotă, ci În camera sa, domesticind și „camuflând” condițiile necesare acestei experiențe. Cu Zerlendi, Eliade vrea să verifice Încă o dată - narativ, rezultatul este excepțional - realitatea probatorie a acestor experiențe, capacitatea de a se transforma Într-un instrument al cunoașterii și să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
șase luni, timp în care navigatorii nu văd alt „țărm” decât luna. Disconfortul inerent navigației, privațiunile și necazurile inevitabile sunt compensate de mici bucurii, importante în acele condiții, precum contemplarea, dintr-un fiord, a așezărilor rurale de pe coasta norvegiană, a grotelor de sub țărmuri, urmărirea zborului unor păsări, hrănirea unor porumbei veniți pe vas, spectacolul lunii și al unor constelații din cealată emisferă (Crucea Sudului), organizarea unor mici petreceri. Câteodată scriitorul pare să se abandoneze reveriei, și chiar titlul cărții rezumă iluzia
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
acestora ar putea fi considerate mâinile divinității feminine în poziție de orantă, deși nu excludem nici postura de protecție masculină a spătarului, cu reprezentarea foarte stilizată a coarnelor, ca simbol al divinității masculine protectoare, așa cum constatăm în reprezentarea picturală din Grota Chauvet, Franța (datată la aproximativ 32.000-31.000 ani) (fig.10/3). La Isaiia, jud. Iași, o descoperire aparținând tot culturii Precucuteni (începutul fazei Precucuteni III) este identică cu cea de la Poduri, cu diferența că decorul statuetelor este incizat, sau
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
stânga). Imaginea orantei în arta religioasă a fost identificată, pentru prima dată, în creația artistică a Paleoliticului superior. Ne referim la descoperirile de la Geissenklösterle, poate si Galgenberg (Germania) (fig. 9/3-4) (G. Bosinski, 1990, p. 69) și la cea din grota Tito Bustillo (Spania) (fig. 9/1-2) (A. Moure Romanillo, 1995, p. 166, fig. 4/1), cu precizarea că aceluiași tip de reprezentare i-ar putea aparține alte imagini din grota menționată, sau din grota Pendo (Spania), (Ibidem, p. 166, fig
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
3-4) (G. Bosinski, 1990, p. 69) și la cea din grota Tito Bustillo (Spania) (fig. 9/1-2) (A. Moure Romanillo, 1995, p. 166, fig. 4/1), cu precizarea că aceluiași tip de reprezentare i-ar putea aparține alte imagini din grota menționată, sau din grota Pendo (Spania), (Ibidem, p. 166, fig. 4/2, respectiv, 3). Placa din ivoriu din grota de la Geissenklösterle aparține locuirii aurignaciene, datată între 34.000 și 29.000 ani a. Chr. Placa din ivoriu are lungimea de
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
p. 69) și la cea din grota Tito Bustillo (Spania) (fig. 9/1-2) (A. Moure Romanillo, 1995, p. 166, fig. 4/1), cu precizarea că aceluiași tip de reprezentare i-ar putea aparține alte imagini din grota menționată, sau din grota Pendo (Spania), (Ibidem, p. 166, fig. 4/2, respectiv, 3). Placa din ivoriu din grota de la Geissenklösterle aparține locuirii aurignaciene, datată între 34.000 și 29.000 ani a. Chr. Placa din ivoriu are lungimea de 38 mm și lățimea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Romanillo, 1995, p. 166, fig. 4/1), cu precizarea că aceluiași tip de reprezentare i-ar putea aparține alte imagini din grota menționată, sau din grota Pendo (Spania), (Ibidem, p. 166, fig. 4/2, respectiv, 3). Placa din ivoriu din grota de la Geissenklösterle aparține locuirii aurignaciene, datată între 34.000 și 29.000 ani a. Chr. Placa din ivoriu are lungimea de 38 mm și lățimea de 14 mm, fiind sculptată pe ambele fețe: pe una dintre acestea este realizată o
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
prin două „cioturi” care par să sugereze înălțarea umerilor (ca și la unele statuete cucuteniene, Vl. Dumitrescu, 1979, p. 74); dar accentuarea gâtului ar putea indica faptul că această creație reprezintă un pandantiv (H. Delporte, 1991, fig. 85). Piesa din grota Pendo, ce ar putea reprezenta de asemenea un pandantiv, reprezintă tot conturul ondulat al unei femei, cu brațele ridicate (A. Moure Romanillo, 1995, p. 152, fig. 4/3). Nivelul de locuire în care a fost găsită, aparține unei etape dintre
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
nivele de locuire eneolitică, poate conduce din nou la Paleoliticul superior, în a cărui artă găsim destul de bogat reprezentarea bovideului, ca element uranic al virilității, în raport direct cu elementul feminin. Ne referim mai întâi la reprezentările foarte explicite din grota La Magdelaine (Tarn), unde bizonul este redat în poziție de „atac”, în asociere cu cele două imagini feminine, în poziție sexuală, scenă unică în arta paleolitică (A. Leroi Gourhan, 1965, p. 289, fig. 500-502). O altă descoperire de caracter excepțional
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
bizonul este redat în poziție de „atac”, în asociere cu cele două imagini feminine, în poziție sexuală, scenă unică în arta paleolitică (A. Leroi Gourhan, 1965, p. 289, fig. 500-502). O altă descoperire de caracter excepțional a fost făcută în grota Chauvet. Aici, cuplul femeie-bizon este redat pe un planșeu calcaros: femeia este reprezentată, pictat, numai prin partea sacralizată a abdomenului, a zonei genitale și a coapselor, dar ea se află sub protecția bizonului, reprezentat numai de capul său, cu coarne
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
superior european, pe care le-am interpretat (V. Chirica, 2006, p. 25-26) ca reprezentând mâna care creează (alăturată altor realizări artistice, cu simbol al creației divine), care protejează (pictată în asociere cu erbivore - cai etc.), care poate stăpâni animalele feroce (grota Chauvet), care se sacrifică în cursul unor activități dăunătoare omului, mâna, ca element considerat ca având puteri supranaturale, când este redată cu deformații patologice - degete mutilate sau lipsă (grotele Arcy, Gargas). Interpretarea simbolisticii mâinii este asigurată de cele peste 500
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în asociere cu erbivore - cai etc.), care poate stăpâni animalele feroce (grota Chauvet), care se sacrifică în cursul unor activități dăunătoare omului, mâna, ca element considerat ca având puteri supranaturale, când este redată cu deformații patologice - degete mutilate sau lipsă (grotele Arcy, Gargas). Interpretarea simbolisticii mâinii este asigurată de cele peste 500 de semne ale acesteia, la Chauvet, peste 250, la Gargas (dar numai 10 întregi și fără deformații), prin care ni se transmite un mesaj religios, limbaj cu anumite specificități
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
modelarea pictarea capului este supusă altor canoane artistice și religioase); elementul masculin este, întotdeauna, de natură uranică, reprezentat, de cele mai multe ori, de taur, ca forță generatoare sau regeneratoare de viață. Sunt cunoscute asocierile imaginilor femeie-taur din arta paleoliticului superior din grotele franceze (La Madelaine des Albis, Gabillou, Chauvet etc.) (V. Chirica, 2004 a, p. 115-117) (fig. 10/3), și din neo eneoliticul carpato-balcanic ( Bilcze Zlote Ucraina, Tîrgu Ocna-Podei, Neamț) (fig. 10/1, 2). După opinia noastră, umanizarea elementului uranic - taurul, s-
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
cu mâinile pătate de realitate”, iar poetul își dezvăluie adevăratul model, modernist, religios-metafizic, al limbajului: „Pâinea se frânse în bucăți./ Limba se frânse în cuvinte”. De altfel, tema stănesciană a frângerii cuvântului și a sfâșierii eului liric e prezentă în Grota, Vers, Locul de trecere, acesta din urmă unul din cele mai originale poeme ale sale. Cu Ruleta rusească (1993) livrescul revine într-o nouă formă: ciclul Ediție critică propune imitații și parodii după și cu versuri din lirica românească de pe la
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
de mulțumire zeului fluviului Istros. Un sacrificiu similar închină Împăratul Traian zeului fluviului la inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în care este reprezentat, în grota sa subacvatică, puternicul Zeu, asistând protector la trecerea în Dacia, pe podul de vase de la Viminacium, trupele conduse de Traian, după ce încheiaseră lucrările la șoseaua romană suspendată în Cazane deasupra apelor, ca și la canalul care traversa cataractele Porților de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
K. Joel, Geschichte der antiken Philosophie, Tübingen, 1921; A. Koyré, Études d’histoire de la pensée philosophique, Gallimard, Paris, 1971; L. Robin, La pensée greque et les origines de l’esprit scientifique, La Renaissance du Livre, Paris, 1928; Guthrie, op. cit.; G. Grote, A History of Greece: From the Earliest Period to the Close of the Generation Contemporary with Alexander the Great, vol. VII, Londra, 1846-1856 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit.). 22. E. Rhode, Psyche - Seelencult und Unsterblichkeitsglaube der Griechen, Freiburg - Leipzig - Tübingen, 1898 (trad
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Platon sugerează că cei mai mulți oameni preferă educației lenea intelectuală. Cunoașterea profundă este dificilă, obositoare și neplăcută. Numai filosofii autentici se simt atrași de „paideia solară”. Majoritatea se limitează să-și conducă viața după părere, mulțumindu-se cu căldura și liniștea „grotei ignoranței” în care s-au născut. Mitul platonic este susceptibil de multe interpretări. De aceea, ne putem încumeta să-l considerăm o profeție - una care s-a adeverit. Platon avertizează în legătură cu agresivitatea celor mulți și mediocri care preferă lenea apaideusică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apărut soluția monastică 1. Era un liman la capătul oceanului lumii romane, frământat de uragane externe și de sfâșieri lăuntrice. Geografia variată a Imperiului a permis aceste izolări de lume ale indivizilor dedicați credinței în Iisus; au redescoperit deșerturile orientale, grotele galice, pădurile italice, culmile împădurite ale Alpilor și Pirineilor. Eremiții, solitarii, monaștii s-au retras, fugind de infernul social al urbiilor, pentru presupuse purgatorii speologice, silvice și anahoretice. Obsesia tuturor era mortificarea somatică în singurătate, ca o condiție sine qua
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu prezintă interes pentru ascultător, metoda nu prea mai este folosită. Urechea mărită este o antenă parabolică folosită pentru captarea sunetelor; antena obișnuită de captare a sunetelor poate fi folosită și la captarea electrică a emanațiilor de date. În Vietnam, grotele dealurilor erau folosite ca o ureche mărită. Pușca de vânătoare este o variantă a antenei acustice, care folosește o serie de conuri concentrice de întărire reciprocă, montate de-a lungul unei vergele. Cea mai simplă formă constă în plasarea aparatelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ajuns și dincolo de Oceanul Atlantic (Cuba), P. surprinde aspecte pe cât de variate, pe atât de caracteristice ale naturii, climatelor sociale și formelor de civilizație descoperite, nu fără a opera succinte incizii istorice și a semnala (ca în descrierea luminozității stranii din Grota Azzurra) fapte explicabile doar prin „fenomene miraculoase”, petrecute pe când „planeta noastră era un unic soare”. Vocația poetică învederată intermitent în notele de drum se manifestă în mai multe culegeri de poeme: Pentru cel ales (1968), Un om în agora (1972
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
talent literar, în scrieri memoralistice sau în povestiri cu pronunțat caracter subiectiv în refacerea traseului autobiografic și cu o valoare documentară parțială: Vasca (1950), Povestiri despre Doftana (1957), Ilie Pintilie (1958), Din anii studenției (1961), Nașterea cântecului (1964), Trei în grotă (1965), Moartea lui Grigore Preoteasa. Catastrofa de pe aeroportul Vnukovo (1957) (1998). A colaborat cu Cezar Petrescu, în 1952, la scenariul filmului Nepoții gornistului, distins cu Premiul de Stat. În ultimii ani de viață N. își exprima părerea critică despre regimul
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]