1,394 matches
-
am dat numele de Ion Barbu. Nimănui nu-i va scăpa viziunea genetică, lapidaritatea concepției și a expresiei, sobrietatea relativă a acestui tânăr”. Debutul lui Ion Barbu în S. se va dovedi fast, în același număr intrând și cel dintâi grupaj liric, alcătuit din poemele Ființă, Lava, Munții, Copacul, Banchizele, din ciclul parnasian. Urmează altele, în numărul 38/1920 E. Lovinescu revenind asupra poetului, pe care îl susține cu mare simpatie și încredere (Iarăși d. Ion Barbu). În S. apar aproape
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
intenții polemice, recuzita genului, dar accentul nu cade pe inventivitate, ci pe meditația existențială, pe satirizarea hipertehnicizării sau pe reconstituirea unei atmosfere poetice. Scrisul lui S. este întregit cu un roman polițist neconvențional, având prelungiri lirico-fantastice, Meduza (1976), cu un grupaj de interviuri luate funcțional și sobru unor personalități culturale, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx (I-II, 1979-1981, în colaborare cu Vasile Rebreanu), precum și cu mai multe volume de proză ori de versuri pentru copii și tineret: Comoara din Peștera
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
versuri (Grete Tartler, Adrian Popescu, Mara Nicoară, Ștefan Mitroi, Nicolae Băciuț, Liviu Ioan Stoiciu, Aurelian Titu Dumitrescu, Liliana Ursu, Ion Bogdan Lefter, Gabriel Stănescu, Lucian Vasiliu, Eugen Evu, Augustin Frățilă, Cristiana Hâncu, Traian T. Coșovei, Mariana Codruț, Carmen Firan). Un grupaj aparținând unor tineri poeți care aveau cărți în curs de apariție la Editura Eminescu reunea texte de Nicolae Dan Fruntelată, Adrian Popescu, Vasile Dan, Cornelia Maria Savu, Doina Uricariu, Lucian Avramescu, Adrian Vasiliu, Viola Vancea, Ioana Ieronim, Ioana Diaconescu. Un
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
în comitetul de coordonare al revistei „Ariergarda”. Debutează în 1980, cu proză scurtă, la „Forum studențesc”, iar editorial în volumul colectiv Drumul cel mare, apărut în 1985. Mai colaborează la „Orizont”, „Helikon”, „România literară”, „Meridianul Timișoara”, „Aradul literar”, „Semenicul” ș.a. Grupajul Trezește-te, Maria din culegerea colectivă Drumul cel mare, este o încercare de explorare a spațiului bănățean. Lumea descrisă de S. se configurează prin ochii unui copil care își pierde inocența. Erosul și politicul se impun concomitent drept componente ale
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
Simion și Tudor Opriș), traduceri-restituiri (din Andrei Saharov, Alexandr Soljenițân, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Italo Calvino, versiunile fiind semnate de Emilia Rusu și E. Bulai), S. încearcă timid să includă în cuprins și fragmente de proză ori versuri, cum e grupajul liric publicat de Daniel Corbu. Treptat, caracterul social va deveni covârșitor în ceea ce privește conținutul articolelor, iar componenta literară va avea numai o prezență ocazională, de circumstanță. Alți colaboratori: Theodor Codreanu (Portret Ion Druță), Nicolae Dabija. C.M.B.
SINTEZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289699_a_291028]
-
reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei brusc și au efecte psihologice, biologice, morale, social-politice și economice importante asupra comunităților umane. Efectele lor, de un mare polimorfism socio-psihiatric, afectează starea de sănătate mintală colectivă, realizând grupajul de tulburări de tipul PTDS (post-traumatic stress disorder) - „tulburările de stres post-traumatic”. Din punct de vedere clinico-psihiatric, simptomele stresului post-traumatic constau din: - tulburări somatice diferite; - stări depresive; - stări de anxietate; - tulburări de conștiință (stupoare, confuzie etc.); - agitație psihomotorie. Majoritatea specialiștilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ar fi Romul Munteanu, Ion Vlad, Nicolae Balotă, Mircea Zaciu, Petru Poantă, Ion Vartic, Nicolae Manolescu, Al. Călinescu, Cornel Ungureanu, Mircea Anghelescu, Ovidiu Papadima, Mircea Muthu, Adrian Marino, Ion Pop, Dan C. Mihăilescu. Acest echilibru se reflectă și în natura grupajelor, numeroasele dosare privind zona sibiană sau transilvăneană alternând cu teme precum Dimitrie Cantemir (10/1973) sau Literatura germană din România (7/1980). Tot un echilibru urmărește să realizeze T. între literar și extraliterar. În ceea ce privește partea literară, se publică poezii de
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
1972-2000, cu unele compliniri. De pildă, un centru de interes îl constituie rubrica „Un poet pe lună”, inaugurată, în numărul 1/2000, cu Mircea Ivănescu (despre care scriu Mircea Tomuș, Ștefan Stoenescu, Vasile Avram și Ioan Mariș) și continuată cu grupaje similare, dintre care se disting acelea dedicate lui Iustin Panța (6/2001), Ștefan Aug. Doinaș (2/2002), Petre Stoica (5/2002) și Nichita Stănescu (4/2003). De la numărul 6/2002 conducerea va fi preluată de istoricul Corvin Lupu. A. Tr.
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
dominată de ingerința obligatorie a realismului socialist, deși revista a produs, dincolo de subvalori și „valori” convenționale, destule realizări. Sunt remarcabile prezențele tinere, afirmate acum și în paginile publicației clujene: Nichita Stănescu, care debutează aici, la 17 martie 1957, cu un grupaj de versuri intitulat 1907, Ioan Alexandru, Angela Marinescu, Nicolae Prelipceanu, Matei Gavril, Vasile Igna, Horia Bădescu. S-au manifestat și poeți clujeni importanți: Bazil Gruia, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Negoiță Irimie, Ion Rahoveanu, Miron Scorobete, Adrian Popescu, Ion
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
sunt departe de tine/ Îndoiala îmi umple ființa”. Mai târziu va scrie un Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului (apărut la Madrid, în 1983) și alte poeme de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997, 1999). Un grupaj, Poezii religioase, inserat în volumul Taina Rugului aprins (1999), confirmă neîncetata ardere a unui spirit situat „dincolo de așteptare,/ dincolo de bunătate, dincolo de aflare”, „umblând pe sfârcurile singurătății,/ către pierduta cale a Domnului,/ la înălțimea morții și a somnului./ Fără amintiri, fără
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
Vingt-cinquième heure și prin intuiția certificată de timp că „ne aflăm în fața unei cărți menite unei cariere mondiale”, Mircea Eliade îi acordă girul și susținerea sa generoasă tânărului scriitor compatriot . Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu, Rugăciune pentru aviatorii căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală din România
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
Generală din Dorolea, județul Bistrița-Năsăud (1986-1990), apoi la Liceul Agricol din Bistrița (1990-1996). Până în 1998 va fi redactor-șef adjunct al cotidianului „Actualitatea BN”, iar ulterior director la Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
Arena” (1990-1994) și „Acolada”, comentator politic în presa locală („Gazeta de Nord-Vest”, „Informația zilei”). Debutează la „Luceafărul” în 1964 cu versuri, la rubrica „Poșta redacției”; abia după doi ani, în 1966, revine cu poezie în „Contemporanul”; debutul editorial, cu un grupaj de versuri prezentat de Geo Dumitrescu, îl face în antologia colectivă Eu port această ființă (1972), alcătuită de Nicolae Prelipceanu. Prima plachetă personală, Patinoar (1979), este urmată de altele, între care Un domeniu al meu (1982) și Sonete din Nord
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
lupilor), Marin Sorescu (Matca, Setea muntelui de sare), Marin Preda (Intrusul), Fănuș Neagu (Îngerul a strigat), Leonida Teodorescu (Cine a fost Adam?), ca și prin antologia de nuvele Strateni v Balkanií (1989, în colaborare). A mai publicat în traducere proprie grupaje de poezii sau de proză scurtă de Ana Blandiana, Mihai Giugariu, Pompiliu Marcea, Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Sânziana Pop, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Virgil Teodorescu, Gabriel Chifu, Liliana Ursu, Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Adrian Popescu, Nicolae
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
odată cu seria din 1937, se concretizează în articole ce urmăresc aspecte din viața satului (obiceiuri, credințe, învățământ, Biserică, așezăminte, personalități istorice, viață spirituală), autori fiind Romulus Vulcănescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Simionescu, Const. D. Ionescu. În sumar intră și câteva scurte grupaje de poezii populare (colinde) culese de Gh. D. Mugur și V. Voiculescu din diferite zone ale Olteniei sau de C. S. Nicolăescu-Plopșor, care figurează și cu succinte comentarii privind folclorul. Alți colaboratori: D. Ioanid, I. U. Soricu, G. Roiban, George
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Mai mulți tineri intelectuali gălățeni, între care George Emil Botez (George Botez-Rareș), Pavel Papadopol-Galați (Paul I. Papadopol) și Al. Petrescu, editează, cu dificultățile materiale inerente, consemnate cu amărăciune în numărul 6 din 1 octombrie, această publicație dedicată actualității literare. Un grupaj de rubrici conține comentarii referitoare la presa din epocă (George Emil Botez, sub pseudonimul G. Răzvan, Ce lipsește revistelor bune?, Al. Petrescu, Spicuiri), la relația dintre literatură și social sau politic (Paul I. Papadopol, Literatura și războiul, George Emil Botez
ZBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
în antologia proprie din 1931 - versuri de Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, Nicolae Iorga, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ion Pillat, Mihai Codreanu, Cincinat Pavelescu, Perpessicius, Ion Minulescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Lucian Blaga, Aron Cotruș ș.a. -, prezente în grupajul care însoțește Zarys dziejów literatury rumunskiej, lucrarea din 1935 a lui Emil Biedrzycki. Traduceri: Panteon wielkich twórców [Panteonul marilor creatori], îngr. St. Lam, Varșovia, f.a. (în colaborare); Tematy rumunskie [Teme românești], pref. trad., Poznan, 1931; Mihai Eminescu, Cesarz i proletariusz
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
Transilvania” „Utunk”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Apostrof” ș.a. Vreme îndelungată, începând din 1978, a condus cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare, apărută în 1991. În 2000 i se decernează Premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor. Rostite cu sfială, cu modestia omului ce scrie pentru a
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
în redacția „Manuscriptum” (1970-1973), secretar la Uniunea Scriitorilor (1973-1989), director al Teatrului Mic (1990-1991). E senator (1990-1992) și membru în Consiliul Național al Audiovizualului între 1994 și 1998, când iese la pensie. Debutează în 1953 la „Tânărul scriitor” cu un grupaj de poezii, și editorial în 1956 cu traducerea în versuri a dramei pastorale Aminta de Torquato Tasso, iar în 1965 cu prima carte personală, placheta Poezii. Colaborează la „Ateneu”, „Tomis”, „Transilvania”, „Gazeta literară”, „Cinema”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Secolul 20
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
și cu proza românească anterioară și chiar cu cea de după, Lydda, „primul roman «de idei» românesc” (G. C. Nicolescu), este o compunere heteromorfă. Scrierea conține două părți, cea secundă se subdivide iarăși dual, raliind un jurnal (Însemnările bătrânului) și un grupaj de cugetări (Măsura dreaptă a vieții). Prima secțiune e construită epistolar, de unde și subtitlul Scrisori romane. Tânărul Mircea M. corespondează din Roma cu Filip A., vârstnic proprietar rural, ambii scriind într-un stil protocolar, cu toate că (se deduce abia spre final
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
, publicație apărută la București, anual, din 1934 până în 1943, continuând revista „Roma”, fapt marcat în subtitlu. Director: Alexandru Marcu. Pe lângă grupajul de articole de specialitate, redactate în limbile română, italiană, franceză, fiecare număr conține rubricile „Miscellanea”, „Recenzii”, „Cultura românească în Italia”, „Însemnări bibliografice”. Intenționând, așa cum arată Alexandru Marcu în Prefața primului număr, să urmărească atât „influența culturii italiene asupra culturii românești
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
Literatura” in the Renaissance, 1988), Mircea Borcilă, Ștefan Borbély (Corespondența Rilke-Blaga, 1991), Corin Braga (Nichita Stănescu și Jean Paul-Sartre, fenomenologia neantului, 1992) ș.a. Din seria de după 1990 se rețin îndeosebi numărul 4/1992, dedicat lui D. Popovici, cu un substanțial grupaj de articole despre Mihai Eminescu - Mircea Borcilă, Eminescu și Humboldt, Ruxandra Cesereanu, Cele două fețe ale lui Oneiros, Ioana Bot, Aspecte ale instituirii mitului eminescian -, și numărul 1/1997, consacrat lui Jean Starobinski. Scrieri și manuscrise mai puțin cunoscute sunt
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
intelectuale formate. Ceea ce este esențial la aceste probe, este faptul că ele permit o evaluare mai obiectivă a performanțelor în învățare ale copiilor, pe baza unor criterii de apreciere coerente și explicite. Ele au câteva caracteristici: sunt formate dintr-un grupaj de întrebări, sarcini (itemi) care acoperă o parte a programei, în structura lor vor fi evitate formulările generale; sunt mijloace care se utilizează pentru verificări periodice; asigură condiții asemănătoare de verificare pentru toți copiii; presupune un barem de verificare. Modul
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
lor, ierarhia apariției, evoluției clinice etc. 3) Psihiatrul operează, în final, un act de „reducție fenomenologică” punând între paranteze datele culese anterior de la bolnav, din relatările acestuia, sau observația clinică directă. 4) Rezultatul reducției fenomenologice va fi reprezentat printr-un grupaj sindromologic, un veritabil „complex de simptome” reprezentând concluzia raționamentului clinic, respectiv boala, tabloul clinic ce rezultă din aceste grupaje simptomatologice. Reconstituirea anamnezei este o parte esențială a examenului psihiatric și ea constă în regruparea, interpretarea și înțelegerea simptomelor culese în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
datele culese anterior de la bolnav, din relatările acestuia, sau observația clinică directă. 4) Rezultatul reducției fenomenologice va fi reprezentat printr-un grupaj sindromologic, un veritabil „complex de simptome” reprezentând concluzia raționamentului clinic, respectiv boala, tabloul clinic ce rezultă din aceste grupaje simptomatologice. Reconstituirea anamnezei este o parte esențială a examenului psihiatric și ea constă în regruparea, interpretarea și înțelegerea simptomelor culese în cursul dialogului dintre medic și bolnav. În sensul acesta va trebui ca să ținem seamă de următoarele aspecte: a) Este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]