1,733 matches
-
sărat sau afumat); -supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântași, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri și omletă prăjită, sare În exces, cartofi prăjiți ; - brânzeturi frământate, grase, sărate și afumate, kefir; -zarzavaturi fibroase, ațoase și cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi); - condimente iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături. oțeturi); -pâine neagră (bogată În celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoși, dulceață
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
miere de albine. Se exclude din alimentație carne grasă și prăjită, afumături, conserve, grăsimi prăjite, ouă prăjite și omlete, brânzeturi fermentate, lapte dulce și smântână, pâine integrală, mămăligă și alimentele bogate În celuloză (fasole boabe, vinete, castraveți, praz, conopidă, varză, gulii, ridichi) precum și alte produse netolerate de pacient. Mai pot fi dăunătoare condimentele iuți, murăturile, ceapa. usturoiul și măslinele. Cât privește laptele dulce trebuie reținut că nu este suportat de mulți pacienți În timpul episoadelor diareice dar după ameliorarea scaunelor poate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
150 g țelină + 50 g pătrunjel -rădăcini; -250 g morcov + 140 g sfeclă roșie +50 g castraveți; -300 g morcov + 100 g spanac; -240 g morcov + 120 g țelină + 90 g spanac; -240 g morcov + 120 g spanac + 60 g gulii; -450 g mere + 50 g urzici. Aceste sucuri se beau reci, În intervalul dintre mese. Se interzice consumul de carne de porc și vânat, alimente grase și prăjite, grăsimi animale, untură, conserve, sosuri, maioneză, brânză frământată, condimente iuți (piper, muștar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
diferențiat În funcție de tipul diareei. În diareea de fermentație, dietoterapia exclude, cel puțin 2 săptămâni, excesul glucidic din colon și de aceea se interzice consumul alimentelor cu conținut ridicat În glucide (fructe, legume verzi, fasole boabe, mazăre, bob, cartofi, varză, castraveți, gulii, lapte dulce, produse zaharoase). De asemenea, nu se vor consuma grăsimi animale, slănină, mezeluri, afumături, sosuri, pește afumat, rântași prăjiți, condimente iritante (piper, ardei iute, boia, ceapă), paste făinoase, pâine multă, fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale), gemuri, dulceață, băuturi alcoolice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Marea Britanie, unde le popularizează cîțiva mari proprietari, ca Jethro Tuli sau vicontele de Townshend (supranumit "Lord Turnip" Lordul Nap). Principala inovație constă în renunțarea la ogoarele în pîrloagă din sistemul asolament, pentru a-1 înlocui cu cultivarea plantelor furajere (napi, gulii, trifoi, sparcetă) care ajută la refacerea solurilor și în același timp furnizează hrană pentru animale. Acest sistem joacă un rol important în creșterea recoltelor, mărind rapiditatea și eficacitatea arăturilor, în timp ce gunoiul de grajd crește randamentele. În sfîrșit, teh nicile de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
foi de dafin, o legătură de pătrunjel, lăsăm să fiarbă până sunt gata zarzavatul și costița. Adăugăm fasolea și mai lăsăm la fiert până scade apa. Se presară doi căței de usturoi tocați și, ca decor, pătrunjel verde tocat fin. GULII UMPLUTE , CU SOS DE SMÂNTÂNĂ 8 gulii, 250 g carne de porc tocată, 200 g carne de pui tocată, 3 linguri de orez, o ceapă călită, sare, piper, un cub Knor Se toacă ceapa și se călește într-o lingură
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
lăsăm să fiarbă până sunt gata zarzavatul și costița. Adăugăm fasolea și mai lăsăm la fiert până scade apa. Se presară doi căței de usturoi tocați și, ca decor, pătrunjel verde tocat fin. GULII UMPLUTE , CU SOS DE SMÂNTÂNĂ 8 gulii, 250 g carne de porc tocată, 200 g carne de pui tocată, 3 linguri de orez, o ceapă călită, sare, piper, un cub Knor Se toacă ceapa și se călește într-o lingură de untură, apoi se adaugă orezul, carnea
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pui tocată, 3 linguri de orez, o ceapă călită, sare, piper, un cub Knor Se toacă ceapa și se călește într-o lingură de untură, apoi se adaugă orezul, carnea de porc și de pui, sare, piper și verdeață tocată. Guliile se curăță de coajă, după care se scobesc și se umplu cu pastă din carne și orez. Se așează în cratiță una lângă alta, peste gulii punem miezul de la scobit tocat mărunt. Adăugăm supă din Knorr și dăm la fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se adaugă orezul, carnea de porc și de pui, sare, piper și verdeață tocată. Guliile se curăță de coajă, după care se scobesc și se umplu cu pastă din carne și orez. Se așează în cratiță una lângă alta, peste gulii punem miezul de la scobit tocat mărunt. Adăugăm supă din Knorr și dăm la fiert timp de jumătate de oră. După fierbere, facem un sos din 200 g smântână, o lingură de făină, 1⁄2 de cană de lapte, o legătură
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
la fiert timp de jumătate de oră. După fierbere, facem un sos din 200 g smântână, o lingură de făină, 1⁄2 de cană de lapte, o legătură de mărar tocat fin, sare și piper. Acest sos se toarnă peste guliile umplute și dăm la cuptor timp de 30 de minute. LANGOȘI Aluatul - 1,5 kg. de făină, 3 gălbenușuri, lapte cât primește aluatul, albușurile bătute spumă, drojdie cât o nucă, dizolvată în 100 ml de apă caldă. Umplutura - 1 kg
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de 60 - 70 de oameni pentru fiecare brigadă. Baza alimentației o constituia porția de pâine, de 750 grame/zi, În general veche și acra, si o fiertura de arpacaș ori un fel de ghiveci călugăresc constând din cartofi, varză și gulii, fără un strop de ulei ori de grăsime; vară ni se dădea, aproape În fiecare zi, spanac. (Spanacul era adus În camioane, cosit cine stie de unde și introdus direct În cazane, fără a mai fi spălat. Când eram „hrăniți” cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
automobile. E o grădină înaltă de unde se vede orașul în toate părțile, marea spre vest și treptele imense ale Caucazului spre răsărit. Minunat loc, minunat și încântător oraș. Cătră sfârșitul veacului XIX, s-a ridicat un scriitor național abhazian, Dimitrie Gulia, tatăl scriitorului Ghiorghi Gulia, care a pus temelia literaturii nouă abhaziene. A scris poezii, povestiri, piese de teatru, ca un mare premergător. O parte din viață și-a petrecut-o conducând o gazetă la Tbilisi. A murit acum zece ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înaltă de unde se vede orașul în toate părțile, marea spre vest și treptele imense ale Caucazului spre răsărit. Minunat loc, minunat și încântător oraș. Cătră sfârșitul veacului XIX, s-a ridicat un scriitor național abhazian, Dimitrie Gulia, tatăl scriitorului Ghiorghi Gulia, care a pus temelia literaturii nouă abhaziene. A scris poezii, povestiri, piese de teatru, ca un mare premergător. O parte din viață și-a petrecut-o conducând o gazetă la Tbilisi. A murit acum zece ani și mai bine. Ghiorghi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care a pus temelia literaturii nouă abhaziene. A scris poezii, povestiri, piese de teatru, ca un mare premergător. O parte din viață și-a petrecut-o conducând o gazetă la Tbilisi. A murit acum zece ani și mai bine. Ghiorghi Gulia e scriitor de limbă rusă. Scriitorii de aici abhazieni, subt preșidenția lui Bagrat, sunt o duzină jumătate. Poetul Bagrat Sincuba a copilărit ca un păstor în munte. Un unchi l-a adus la carte. Astăzi e la treizeci și ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hainele și rufele lor de la etuvă. Nu era de mirare că petreceau jumătate timpul în spital și că cei mai slabi se tuberculozau. Ca mâncare: 1/3 de pâine și de trei ori pe zi o fiertură cu morcovi sau gulii, în care se adăuga și un pic de griș. Nu primeau nici o scrisoare de acasă și cărțile lor poștale expediate nu au ajuns la adresă. În două rânduri li s-au dat, prin Crucea Roșie, pachete cu pesmeți și șuncă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mie la acea vârstă. Acesta mi-a spus că sunt litere greci și chirilice ce dovedesc că satul a fost înființat înainte de 1779. Cel mai vechi fusese donat de Nicolae Zueos și adus odată cu biserica din lemn de la fostul schit Gulia, de lângă mănăstirea Proboda. Nedumerită, m am dus și am ciocănit toți pereții bisericii în căutarea lemnului, dar nu găseam decât cărămidă zgrunțuroasă. Bătrânul preot mi-a explicat apoi că biserica a fost reconstruită în 1880, pufnind de râs pe sub barba
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
trecut pe rând prin Lespezi, Buda și Budeni, ajungând apoi la Dolhasca. De aici mai aveam doar 6 km până în sat. Trecând dealul Pietrosu, tata mi-a spus că satul are ca vecini: la sud Heci, la nord Poienari și Gulia, la est Buda și Lespezi și la vest Tătăruși. Ajunși la casa bunicilor, aceștia ne-au întâmpinat cu multă bucurie și au făcut, așa cum făceau de fiecare dată, ca întâlnirea noastră să fie sărbătoare. Îmi amintesc cu drag de vremea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ca un copăcel nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi despre istoria satului natal. La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
master și termină ca asistenți. Lidia, în ciuda faptului că vine dintr-o familie românească veche și foarte bogată și nu are probleme financiare, (tatăl este patronul unei mari firme de informatică) s-a măritat cu un helvet urât ca o gulie din Obor, ca ultimă soluție. Ce se întâmplă oare cu aceștia oameni? Cum de au reușit să ia decizia supremă, să spună eu de aici nu mai plec? Cât de mult îi invidiez! Sau poate este vorba doar de imensa
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lor, vroiam să le dau răspunsuri ajutătoare. Totodată, trebuia să am grijă, să nu-mi fac mie probleme. În anii ’70 s-a introdus „practica agricolă“ la început de an școlar. Am lucrat la toate secțiile agricole: la adunat cartofi, gulii, porumb, dar cel mai frumos a fost la livezi. Întrucât lucram cot la cot cu elevii, fie pentru norma mea, fie ajutându-i pe ei, nu aveam probleme disciplinare. Așa am ajuns ca inginerul să ceară pe „tovarășa Gertrud“ cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea din trei frați bucovineni care, fugind din Stupca, trecuseră peste „cordun” din cauza cătăniei. Împroprietărit la 1864, diaconul și-a făcut casă lângă biserica din Gulia. În toate încrengăturile lui, neamul Stupcanu avea o fire ușoară. Îi plăceau spectacolele: cântau și glumeau, erau gălăgioși, sportivi și amatori de viață fără complicații. Mulți au rămas burlaci sau au trăit din expediente. La un revelion, părintele Teoctist a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de ani, pe Ionel îl mai puteai vedea pe strada Lăpușneanu, făcându-și plimbarea matinală. Meloman, a avut fotoliul său la Filarmonică timp de multe decenii. Cum nu-i plăcuse meseria, fratele mai mic, avocat, o făcea pe profesorul la Gulia, înconjurat de suplinitoarele de prostia cărora își bătea joc în pauze. Ele pălăvrăgeau despre mâncare, soți bețivi și plozi care știau să înjure înainte de a începe să vorbească. Emil Geanău se amesteca în toată această vorbărie, povestindule o rețetă de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un bărbat. Femeia s-a holbat: - Haoleu, cocoană, da’ nu se vede? În copilărie se juca prin pustietatea beciurilor de la Probota, acum acoperite cu mormane de pământ. Deși părintele Petrea făcea slujbă la mănăstire, casa șio ridicase lângă biserica din Gulia unde s-a mutat și unde a sădit livadă. Ca preot al acestei bisericuțe, înființată în 1887, fusese înmormântat în exteriorul peretelui din dreapta. Bătrânească, casa mai există încă, cu încăperile de jucărie ale unui neam de oameni scunzi. Pe vremea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
el de monografii ale unor monumente sucevene. Din păcate, lucrările acestea n-au găsit un editor. Zilele, Al. P. Arșinel și le-a petrecut și le-a sfârșit în casa moștenită de la socrii săi. Era cea mai veche locuință din Gulia în care funcționase cea dintâi școală din sat. Aflată la șosea, casa ar fi meritat să adăpostească un muzeu local, dar, tempora mutantur, principiul moștenit din strămoși: a fost demolată. Cu o prezență remarcată în societate, mai tare decât orice
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a mai Întremat cât de cât acolo? Da, da, că primeam lapte, pâine, nu mămăligă sau turtoi. Era un regim ușor mai suportabil. Era puțin mai bine. Incomparabil, pe undeva. Bucătarul care gătea și pentru femei aducea cu găleata morcovi, gulii, ce putea și el, ne proteja, ca să zic așa, și lăsa acolo la poartă, și atunci milițianca zice: „Iubitul vostru iară v-a adus o găleată cu crudități”. Cu două zile Înainte să se elibereze, s-a produs un accident
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]