1,514 matches
-
cărnii sau peștelui alb. Este foarte bun pentru conservele de castraveți sau roșii. Cimbrul este un simbol al puterii cu proprietăți revigorante,atât pentru mine cât și pentru corp. Cimbrul se folosește atât verde cât și uscat,verde fiind mai gustos decât cel uscat. El este folosit în general la carnea de:pui,vițel,iepure,fiind un condiment ideal chiar și pentru peste cât și pentru calitățile terapeutice pe care le deține,stimulând digestia și demolează atacurile de tuse. Cimbrișorul crește
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Ea este influențată de factorii economici-sociali, de climă și relief, de formă și floră, de gradul de civilizație, dar și de gusturile și preferințele românilor. Apariția focului revoluționează hrană omului, alimentele supuse focului(frigere,fierbere)suferă anumite transformări devenind mai gustoase și aromate. Despre dezvoltarea bucătăriei românești istoria ne pune la dispoziție informații cu privire la cultul dacilor pentru prepararea bucatelor la modul cum aceștia își primesc oaspeții,este vorba de descrierea primirii ambasadorului român Tiberius Vlavius în Dacia care a fost ospătat
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
diferă, ceea ce conduce la particularități regionale. Fiecare regiune are un specific aparte, care s-a menținut, s-a completat și s-a îmbogătațit din punct de vedere sortimental și calitativ. Bucătăria din Moldova se caracterizează prin mâncăruri fine, rafinate și gustoase. Se folosește în special carnea de pasăre și paștele, dar și carnea de porc, văcuța, vânătul precum și legumle, laptele, ouăle, brânzeturile și peștele. Ciorbele se acresc cu borș, se îmbunătățesc cu smântână și ouă. Mâncărurile sunt mai dietetice, se realizează
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
stigmate ,roșuportocaliu se culeg individual din fiecare floare proaspătă. Stigmatele se pun pe tăvi și se usucă la foc de lemne deschis. Rodiile sunt dulci acrișoare dau și aroma acrișoră- dulce unică mâcărurilor. Ele se folosesc la obținerea unei melase gustoase ce se servește alături de pește și vinete. În lume, sucul de rodie este folosit în diverse moduri, este amestecat cu nuci, adăugat la anumite feluri de mâncare cu carne de pasăre, carne de miel, pulpe de pui, carne de porc
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Contrazicându-se din nou, Iacob nota că: „...acțiuni CARS nu au fost duse luna aceasta, motivul fiind lipsa complectă de alimente”. Parcă mai sus spusese ceva de rațiile de orz, borșul de zarzavaturi și cartofii fierți asezonați cu „excelentele” și „gustoasele” murături asortate! i. „Munca de luna aceasta s’a observat a fi scăzută de tot” Fraza din inter-titlu reprezintă primul rând din secțiunea „concluzii”, cu care tov. Ion V. Iacob își termină în mod jalnic „raportul de activitate”. De altfel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de frunze uscate, de sub care la primăvara viitoare vor răsări ghioceii. Toamna dealurile sunt ruginii cu copaci încărcați iar printre crengi se zăresc mere roșii ca focul, pere galbene,prune brumării și gutui. Viile sunt pline cu struguri frumoși și gustoși. De aceea toamna viile sunt pline și de glasurile copiilor care ajută și ei punând câte un strugure în coș și altul în gură. Pe ogoare, în livezi și grădini oamenii muncesc de zor la strângerea recoltelor. Aceste munci sunt
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
doar suportabilă, ci de-a dreptul posibilă. Vânzătoarele de mănuși, ciorapi și veste de lână, originare din satul Corbi, Argeș, o prezență de acum obișnuită în toate locurile de pelerinaj. Vânzătoarea de turte (un fel de pâinici, extrem de frumoase și gustoase, în plus !), o femeie în jur de 70 de ani, originară din Iași. Pâinicile sunt aranjate cu grijă într-un coș de nuiele, dar nu ostentativ, și costă 2 lei bucata; vânzătoarei îi este teamă să nu fie sancționată de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
două mese de lemn acoperite cu pânză albă, pentru un acces mai rapid. Eu am cumpărat o pâine și un borcan de cătină amestecată cu miere. Tânărul responsabil cu vânzarea a repetat de mai multe ori : „Pâine de un kilogram, gustoasă și hrănitoare, coaptă pe vatră”, lăudând îndelungat și virtuțile preparatului cu miere : „Stimulent biologic pentru imunitate”. Produsele aveau un mare succes, mare parte dintre ele fiind epuizate la terminarea slujbei. Pentru mine, acest episod s-a constituit într-un fel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tenor, când bariton, când alto sau bas pedală. Etapă de modificări hormonale vizibile și emoționante surprinse cu o adâncă sensibilitate de ochiul poetului: "Tinerilor, voi suavi lungani, Existența voastră cea melodioasă Iscălește farmecul acestor ani, Pâinea parc-o face mai gustoasă." (Nichita Stănescu) Dar aveau o perioadă de magnificență uluitoare în momentul inflorescenței estivale. Dacă Lazăr cel plâns și îngropat de patru zile ar fi fost adus aici, în această pădurice mirobolantă, în mod cert nu s-ar mai fi apelat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
surprins în mod plăcut vizita unei distinse doamne. Noi tocmai "serveam masa", având în centrul ei binecunoscuta farfurie de aluminiu în care mama pusese boabele de porumb coapte pe plită, peste care presărase nițică sare pentru a le face mai gustoase, mai atractive. Deodată s-au auzit niște bătăi slabe la ușa din hol. Mama, mi se pare că bate cineva la ușa de afară, zise Mircea. Du-te, Mircea, și vezi cine este. După o așteptare de câteva momente, ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
era considerat talpa țării. De asemenea, tata a fost și un neîntrecut bucătar la diferite ocazii, evenimente mai deosebite cum erau nunțile cu numeroși invitați - prin gătirea de supe la cazan și găluște fierte în oale de lut neîntrecut de gustoase și apreciate de nuntași. De multe ori o ajutam pe mama, care lucra toată ziua, făcând uneori și nopți albe la țesutul pânzei - prin instalarea stativelor în casă, la datul prin ițe și spată, la înlocuirea vergelelor, a fușcheilor, la
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
deplin familiare, orice marafeturi ideologice, oricât de întemeiate socio-filozofico-economic ar fi, trecând "de partea visului". Tonul meu (un prieten m-a dojenit că sunt zeflemitor, dar pe mine mă amuză "zeflemeaua"; în copilărie credeam că zeflemeaua o fi o mâncare gustoasă...)..., deci, tonul meu nu ascunde nici o răutate; este doar "ușor zeflemitor". * Așadar, "de partea visului", ce nostalgii am? Sau cei "de o anumită vârstă" la ce visează? În genere, nu pot fi nostalgic într-un fel care evocă "răul"; dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
deasupra tuturor caselor dimprejur, iscat fără doar și poate de orgoliul și imaginația romanțioasă a primului proprietar... Pierre, din Câmpulung, Augustei la București 27 august 1953 Dragii mei, Mă aflu în clădirea unei pensiuni particulare, după o masă bună și gustoasă, și mă gândesc ce să fac în timpul după-amiezii. Nu știu, dar e atât de bine să nu faci nimic... Am călătorit foarte bine într-un minunat vagon de clasa a doua aproape gol. Ajunși la Câmpulung, ne-am instalat la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
care răzbăteau revăr sările de hohote din casă, îl întreba: — Dar ce se întâmplă acolo, Buțule? Nu știu, zău, ce i-a apucat! îi răspundea radios Mihai. Parcă au înnebunit cu toții! Se servi bufetul, mai bogat, mai ispititor și mai gustos decât am fi putut bănui, se băură vinațuri de la mama lor, se cântă „Mulți ani trăiască“ și se râse și se petrecu întruna, până târziu în noapte... — Nu știu, nu știu ce au! râdea fericit Mihai. Parcă nu-i a bună! și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai domni decât clienții de astăzi“ R.P. Vă mai amintiți când ați intrat pentru prima dată la Nestor? Dar la Capșa? Cum arătau cofetăriile și localurile șic din tinerețea dumneavoastră? Cine făcea cel mai bun cataif? Dar bomboanele cele mai gustoase? Unde se mânca mai rafinat? Care erau celebritățile peste care dădeați în localuri? Cum se comportau? A.R. La Nestor și la Capșa mergeam foarte des cu soțul meu. Habar n-am când am fost prima dată la nici una dintre
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
rămași în țară, dornici și ei de cât mai multe povești, povești adevărate, trăite, pipăite sau... gustate! Astfel încât, la prima evadare avută în mica piață din imediata apropiere a spitalului-ashram, am cumpărat un kilogram de năut și încă unul din gustoasele bombonele albe. Erau ambalate în pungi închise etanș. Seara, la obișnuitul festin de fructe - eram toți românii din ashram - i-am informat că am găsit la piață prețioasele componente și că abia aștept să le ofer tuturor brăilenilor la prima
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
realizat o cifră de afaceri mai bună. Negustorul, fiind și el foarte mulțumit, a trimis băiatul de prăvălie prin vecini de ne-a adus și ne-a cinstit cu două băuturi răcoritoare, un fel de iaurt îndulcit și aromat. Foarte gustos! Cât despre bijuterii... soția și fetița mea cea dragă s-au bucurat tare mult de ele. Acasă, însă, am redevenit cârcotaș: prelucrarea metalului nu mi-a mai părut ca fiind de prima calitate. Sunt convins că existau bijuteri și mai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
acum fiind extinși în mai multe zone. "Araucaria" își trage numele de la indienii araucani-mapuches care consumă semințele copacului ("fructul" o minge de cca. 20-25 cm. în diametru are cca. 100-200 semințe mari, conice, de 4-5 centimetri, cu un miez foarte gustos). Am fost impresionați și eu și specialiștii de maniera insolită a chilienilor de a exploata pădurile cu atâta masă lemnoasă în jur, arborii erau mai întâi selectați de un specialist care-i și marca, respectiv pe cei mai spectaculoși, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de batali, purcei de lapte și alte minuni, iar noi eram serviți de gauchos înarmați cu macete niște cuțitoaie ce păreau săbii Ninja. Atunci am gustat pentru prima oară carne uruguayană, alături de cea din Argentina, cea mai suculentă, fragedă și gustoasă carne din lume. În raiul acesta terestru, numit URUGUAY în limba vechilor băștinași "Țara păsărilor colorate", soarta avea să mă facă peste 18 ani locatar, ca ambasador, pentru aproape 7 ani! În iulie 1981, am solicitat aprobarea de a veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și Promovarea Culturii Tradiționale București; nu era altul decât domnul Viorel Rău, un admirator și iubitor de artă naivă. Vizita de o zi a lui Viorel Rău a fost foarte binevenită, meniul de la masă era altul, mai bogat și mai gustos. După servirea mesei, copioase de data aceasta, am plecat cu toți întro drumeție prin împrejurimi, vizitând și o bună prietenă de a lui Vintilă din Gărâna, care și-a transformat propria casă într-un adevărat muzeu etnografic. Trecându-i pragul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pasiune de-a mea. După fiecare ploaie ieșeam în pădure, sperând să le găsesc crescute peste noapte la rădăcinile copacilor. Îmi plăceau atât de mult, gătite cu cimbrișor! Și aici mă duc prin păduri cu Aia în căutare de ciuperci gustoase. Ea le pregătește cu mărar și usturoi: am descoperit că sunt tot atât de bune. Când mă servește, umplându-mi talerul, parcă e chiar mama: aceleași gesturi, aceeași grijă afectuoasă. Nostalgia mă copleșește și ochii mi se umplu de lacrimi. Ucenic „Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dureri mari în oasele din talpa piciorului. Aia mi-a reamintit, ironic, că și neamul lui Œdip avea aceași meteahnă, ca semn de maximă inițiere. Ulise, în schimb, avea o cicatrice adâncă. Bucate miraculoase Aia știe să prepare o mâncare gustoasă pe care înainte n-o cunoșteam: urzici fierte, la care se adaugă suc de usturoi. Nu mi-aș fi imaginat că urzica poate fi atât de prețioasă pentru a întări oasele șubrede ale celor ca mine. După o săptămână, datorită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
femei pe la colțuri, În șor țuleț, pantofi Înalți, [cu] breton pe frunte și ochii după tine; cum și paceaua din rasol de picioare de vițel, cu sos de lămâie și cu usturoi. Cât privește mâncărurile cu pasăre (păsările cele mai gustoase veneau din regiunea Titu, după cine știe ce legi ale pământului românesc), ar fi să dau citire iarăși unei liste de bucate, În care găsim: ciulamaua, pilaful, ostro pelul, anghima chtul, tocana, ghiveciul, puiul, găina sau curca gătită cu roșii sau numai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mușchi cu sonorități atât de plăcute urechii se găsesc la fiecare vită, și le frigeam acasă, mâncându-le În mare taină... Iar rinichii și ficații de berbec Îi culegeam la frații Stănescu, măcelari numai de miei, de berbeci sau, mai gustoși ca orice, iedul și oaia stearpă, răfuindu-mă apoi cu aceste delicatese, eu și cu Măriuca mea frumoasă și cu stomacul bun, stând cât mai aproape de grătarul lui Traian de la Carul cu bere ca să mi-l aducă mintenaș la masă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la fel de deschis și prietenos ca prima oară când o văzuse. Ea își mușcă buzele roșii ca petalele unui mac, iar ochii îi trădau stânjeneala provocată de situația delicată în care se afla. Era anotimpul în care se găseau cele mai gustoase legume și cele mai mirositoare flori. Ori de câte ori simțea parfumul proaspăt din grădina plină cu flori, sufletul ei îi răspundea plăcut ca un ecou în mijlocul pădurii. Soarele își trimitea încă de dimineață razele oblice filtrate de o ceață ușoară și de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]