874 matches
-
mea” nu a fost compusă decât în parte de către cântăreți, desi materialele discografice o atribuie lor în totalitate. Astfel, refrenul care a făcut-o celebra se regăsește în piesa „Au, viața mea”, înregistrată cu un an mai devreme de Nicolae Guta pe discul cu același nume. Minune și Ioniță au scris cupletele pe care le interpretează pe rând, diferența de stil fiind relevanță pentru experiență muzicală a fiecăruia (aranjamentul de voci aparținând lui Ioniță amintește de formația Valahia, pe care muzicianul
Of, viața mea () [Corola-website/Science/321091_a_322420]
-
pe care le interpretează pe rând, diferența de stil fiind relevanță pentru experiență muzicală a fiecăruia (aranjamentul de voci aparținând lui Ioniță amintește de formația Valahia, pe care muzicianul o părăsise în 1999). Un alt element inexistent în versiunea lui Guta este coroană (prelungirea) substanțială plasată asupra interjecției „of” la intrarea în refren, demonstrând tehnică vocală a interpreților și contribuind la succesul cântecului prin tensiunea pe care o creează. Textul piesei - redactat de Criști Ghena, Adrian Minune și Coști Ioniță - descrie
Of, viața mea () [Corola-website/Science/321091_a_322420]
-
a Mariei Isabell, Infanta Luisa Carlota, a aranjat repede o căsătorie între sora ei și unchiul lor.. Ferdinand al VII-lea și-a invitat sora și cumnatul să-și însoțească fiica pentru nunta de la Madrid. Francisc I era afectat de gută și sănătatea sa era precară, dar Maria Isabella era nerăbdătoare să-și viziteze țara natală după douăzeci și șapte ani de absență. Ea și-a convins soțul să călătorească pentru mai mult timp în Spania. Fiul lor cel mai mare
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
Ea a fost construită în perioada 1814-1815. După tradiție, primii evrei s-au stabilit la Hârlău încă din vremea lui Ștefan cel Mare (1457-1504). La Curtea domnească de la Suceava era un medic evreu, Șmil din Hârlău, care îl trata de gută. La începutul secolului al XVIII-lea, domnitorii Moldovei au acordat înlesniri de taxe unor meseriași evrei care au sosit la Hârlău din Galiția și Podolia; unul dintre ei era și bijutierul domnitorului Grigore al II-lea Ghica (1735-1739). Domnitorul Grigore
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
însă tatăl ei a refuzat să accepte acest lucru. Mai târziu, Hélène s-a căsătorit cu Ducele de Aosta. La mijlocul anului 1890, Albert Victor a fost văzut de câțiva doctori, însă în corespondență, referirile la boala lui erau "febră" sau "gută". Mulți biografi au presupus că el suferea de "o formă ușoară de boală venerică", posibil gonoree, însă nu există surse cunoscute care să confirme asta. Se suține că în 1891 Albert Victor a fost subiectul unui șantaj a două prostituate
Albert Victor, Duce de Clarence () [Corola-website/Science/315406_a_316735]
-
caracteristici: pământul este uscat și rece, aerul este ud și fierbinte, focul este fierbinte și uscat, iar apa este rece și udă. Pe baza celor patru umori, există patru temperamente: sangvinic, coleric, melancolic și flegmatic. Galenus credea că a avea gută, litiază renală, sau artrită este scandalos, iar Samuel Butler scria în "Erehwon" (1872) că a fi bolnav este o crimă. Galen a fost criticat pentru prima dată în anii 1500, de către Paracelsus. De asemenea, în secolul al XVI-lea, artistul
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
superioară lucioase (verde-închis), iar pe cea dorsală mate (verzi-gălbui). Frunzele și mlădițele sunt bogate surse de alcaloizi cu structură sterolică și diosgenol. Unii din aclaloizi au proprietăți cardiotonice. În medicina populară el este folosit pentru bolile de piele (eczeme pustuloase), gută, reumatism(artrite reumatoide, reumatism cronic), hiperuricemie, parazitoze intestinale, insuficiență hepato-biliară, veruci, seboree, plăgi infectate, icter. În ziua de azi cimișirul este folosit sub forma de decoctului ca febrifug, în afecțiuni hepato-biliare, tulburări de coagulare, trombocitopenii, leucemie. Recent s-a descoperit
Cimișir () [Corola-website/Science/321980_a_323309]
-
Guta (numită și podagră atunci când afectează degetul mare de la picior) este o boală definită de obicei prin atacuri repetate de artrită inflamatorie acută — o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă. Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare este cel
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
este o boală definită de obicei prin atacuri repetate de artrită inflamatorie acută — o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă. Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare este cel mai des afectată (în aproximativ 50% din cazuri). Totuși, guta se poate prezenta și ca depozite de urați, calculi renali sau nefropatie urică. Este produsă de nivelurile ridicate de acid uric în sânge. Acidul uric se cristalizează iar cristalele se depun pe încheieturi, tendoane și țesuturile din jurul lor. Acest diagnostic
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
depun pe încheieturi, tendoane și țesuturile din jurul lor. Acest diagnostic clinic devine sigur în momentul în care sunt observate cristalele caracteristice în lichidul sinovial. Tratamentul cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), steroizi sau colchicină ameliorează simptomele. Odată ce apare atacul acut de gută, nivelurile de acid uric sunt micșorate prin modificarea stilului de viață, iar în cazul atacurilor frecvente alopurinolul sau probenecidul conduc la prevenția pe termen lung a atacurilor. Incidența gutei a crescut în ultimele decenii, afectând în jur de 1-2% din
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
AINS), steroizi sau colchicină ameliorează simptomele. Odată ce apare atacul acut de gută, nivelurile de acid uric sunt micșorate prin modificarea stilului de viață, iar în cazul atacurilor frecvente alopurinolul sau probenecidul conduc la prevenția pe termen lung a atacurilor. Incidența gutei a crescut în ultimele decenii, afectând în jur de 1-2% din populația Occidentului la un moment dat din viață. Se consideră că această incidență crescută se datorează creșterii factorilor de risc din populație, cum ar fi sindromul metabolic, speranța de
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
în jur de 1-2% din populația Occidentului la un moment dat din viață. Se consideră că această incidență crescută se datorează creșterii factorilor de risc din populație, cum ar fi sindromul metabolic, speranța de viață crescută și schimbări în alimentație. Guta era cunoscută în trecut drept "boala regilor" sau "boala oamenilor bogați". Guta se poate manifesta în mai multe feluri, deși de obicei se manifestă ca artrită inflamatorie acută (o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă). Articulația dintre metatarsiene și falange
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
viață. Se consideră că această incidență crescută se datorează creșterii factorilor de risc din populație, cum ar fi sindromul metabolic, speranța de viață crescută și schimbări în alimentație. Guta era cunoscută în trecut drept "boala regilor" sau "boala oamenilor bogați". Guta se poate manifesta în mai multe feluri, deși de obicei se manifestă ca artrită inflamatorie acută (o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă). Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare de la picior este cea mai des afectată, în
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
multe feluri, deși de obicei se manifestă ca artrită inflamatorie acută (o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă). Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare de la picior este cea mai des afectată, în circa jumătate din cazurile de gută. Alte articulații, cu ar fi călcâiele, genunchii, articulațiile mâinii și degetelor pot fi de asemenea afectate. Durerile articulare încep de la orele 2-4 și pot dura de-a lungul nopții. Motivul durerilor nocturne este temperatura mai scăzută a corpului de-a
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
artrită cronică din cauza erodării oaselor. De asemenea, nivelurile crescute ale acidului uric pot determina formarea de cristale de acid uric în rinichi, care formează apoi calculi renali și sunt urmate de nefropatie produsă de urați. Hiperuricemia este principala cauză a gutei. Ea poate apărea din mai multe motive, printre care alimentația, predispoziția genetică sau excreția redusă a uraților, sărurile acidului uric. Excreția redusă a acidului uric este cauza primară a hiperuricemiei, apărând în 90% din cazuri, în timp ce supraproducția de acid uric
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
uric. Excreția redusă a acidului uric este cauza primară a hiperuricemiei, apărând în 90% din cazuri, în timp ce supraproducția de acid uric constituie o cauză în mai puțin de 10% din cazuri. Aproape 10% din oamenii cu hiperuricemie pot suferi de gută la un moment dat. Riscul, totuși, variază în funcție de gradul de hiperuricemie. Când valorile sunt cuprinse între 415 și 530 μmol/l (7 și 8,9 mg/dl), riscul este de 0,5% pe an, în timp ce la persoanele cu valori mai
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
8,9 mg/dl), riscul este de 0,5% pe an, în timp ce la persoanele cu valori mai mari de 535 μmol/l (9 mg/dL), riscul este de 4,5% pe an. Cauzele alimentare produc circa 12% din cazurile de gută și includ o corelare puternică a consumului de alcool, băuturi dulci îndulcite cu fructoză, carne și fructe de mare. Alte cauze pot fi traumele fizice și intervențiile chirurgicale. Din studii recente s-a constatat că factorii suspectați anterior de producerea
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
și includ o corelare puternică a consumului de alcool, băuturi dulci îndulcite cu fructoză, carne și fructe de mare. Alte cauze pot fi traumele fizice și intervențiile chirurgicale. Din studii recente s-a constatat că factorii suspectați anterior de producerea gutei nu au de fapt acest efect, inclusiv consumul de legume bogate în purine (de ex. fasole, mazăre, linte și spanac) și consumul total de proteine. Consumul de cafea, vitamina C și lactate, precum și condiția fizică bună, par a scădea riscul
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
fapt acest efect, inclusiv consumul de legume bogate în purine (de ex. fasole, mazăre, linte și spanac) și consumul total de proteine. Consumul de cafea, vitamina C și lactate, precum și condiția fizică bună, par a scădea riscul de apariție a gutei. Se crede că au acest efect deoarece reduc rezistența la insulină. Apariția gutei este în parte determinată de cauze genetice, care produc circa 60% din variabilitatea nivelurilor de acid uric. S-a constatat că trei gene, numite "SLC2A9", "SLC22A12" și
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
mazăre, linte și spanac) și consumul total de proteine. Consumul de cafea, vitamina C și lactate, precum și condiția fizică bună, par a scădea riscul de apariție a gutei. Se crede că au acest efect deoarece reduc rezistența la insulină. Apariția gutei este în parte determinată de cauze genetice, care produc circa 60% din variabilitatea nivelurilor de acid uric. S-a constatat că trei gene, numite "SLC2A9", "SLC22A12" și "ABCG2", apar frecvent în asociere cu guta, iar variațiile acestora pot amplifica riscul
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
deoarece reduc rezistența la insulină. Apariția gutei este în parte determinată de cauze genetice, care produc circa 60% din variabilitatea nivelurilor de acid uric. S-a constatat că trei gene, numite "SLC2A9", "SLC22A12" și "ABCG2", apar frecvent în asociere cu guta, iar variațiile acestora pot amplifica riscul de circa două ori . Pierderea funcției prin mutații ale "SLC2A9" și "SLC22A12" produce hipouricemie ereditară prin reducerea absorbției de urați și secreția necontrolată de urați. Unele tulburări genetice rare, printer care nefropatia juvenilă familială
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
de urați și secreția necontrolată de urați. Unele tulburări genetice rare, printer care nefropatia juvenilă familială hiperuricemică, boala medulară cistică a rinichilor, hiperactivitatea fosforibosilpirofosfat sintetazei și deficitul de fosforibosiltransferază hipoxantin-guaninei cum ar fi cel din sindromul Lesch-Nyhan sunt complicate de către gută. Guta apare frecvent împreună cu alte probleme medicale. Sindromul metabolic, o combinație de obezitate abdominală, hipertensiune, rezistență la insulină și dislipidemie, se întâlnește în aproximativ 75% din cazuri. Alte tulburări complicate în mod obișnuit de gută includ policitemia, intoxicarea cu plumb
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
urați și secreția necontrolată de urați. Unele tulburări genetice rare, printer care nefropatia juvenilă familială hiperuricemică, boala medulară cistică a rinichilor, hiperactivitatea fosforibosilpirofosfat sintetazei și deficitul de fosforibosiltransferază hipoxantin-guaninei cum ar fi cel din sindromul Lesch-Nyhan sunt complicate de către gută. Guta apare frecvent împreună cu alte probleme medicale. Sindromul metabolic, o combinație de obezitate abdominală, hipertensiune, rezistență la insulină și dislipidemie, se întâlnește în aproximativ 75% din cazuri. Alte tulburări complicate în mod obișnuit de gută includ policitemia, intoxicarea cu plumb, insuficiența
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
sindromul Lesch-Nyhan sunt complicate de către gută. Guta apare frecvent împreună cu alte probleme medicale. Sindromul metabolic, o combinație de obezitate abdominală, hipertensiune, rezistență la insulină și dislipidemie, se întâlnește în aproximativ 75% din cazuri. Alte tulburări complicate în mod obișnuit de gută includ policitemia, intoxicarea cu plumb, insuficiența renală, anemia hemolitică, psoriazisul și transplantul de organe solide. Un indice al masei corporale mai mare sau egal cu 35 sporește de trei ori riscul unui bărbat de a face gută. Expunerea cronică la
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
mod obișnuit de gută includ policitemia, intoxicarea cu plumb, insuficiența renală, anemia hemolitică, psoriazisul și transplantul de organe solide. Un indice al masei corporale mai mare sau egal cu 35 sporește de trei ori riscul unui bărbat de a face gută. Expunerea cronică la plumb și la alcool contaminat cu plumb sunt factori de risc pentru gută din cauza efectului nefast al plumbului asupra funcției renale. Sindromul Lesch-Nyhan este adesea asociat cu artrită gutoasă. Diureticele au fost asociate atacurilor de gută. Totuși
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]