2,577 matches
-
vorba neapărat de niște practicieni ai politicului. Vladimir Tismăneanu: Nu. E vorba și de Radu Florian, despre care am scris lucruri foarte dure. Nu știu care va fi reacția distinsului său fiu, care Înțeleg că este unul din ideologii actualului partid de guvernământ. Oricum, ideea este că Îmblânzirea poate fi un element, dar nu schimbă datele. Toate numele pe care le-am menționat jucau rolul de parte a reproducției simbolice ideologice a sistemului În anii ’80. Este și cazul lui Paul Dobrescu. Sistemul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și În Oklahoma. Vladimir Tismăneanu: Pe acela l-aș lăsa deoparte, pentru că este vorba de patologie, vine din direcția a ceea ce săptămânalul britanic The Economist numea „the constitutional loonies” - „nebunii constituționali”, cei care cred că cea mai mică prezență a guvernământului În viața privată este o distrugere a fundamentelor statului american. Mircea Mihăieș: Este și direcția UnaBomber. Vladimir Tismăneanu: Acesta era un anarhism de stânga. Timothy McTray intră mai degrabă În categoria unei patologii anarhice a extremei drepte. Lecturile sale vin
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care m-au ajutat În chip determinant să pot avea acces la arhivele operative ale fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român. Era pe vremea aceea secretar de stat civil la Ministerul Apărării Naționale. Este unul dintre vicepreședinții partidului de guvernământ. La un moment dat, și numele său a fost vehiculat printre posibilii prezidențiabili sau prim-ministeriabili. Ioan Mircea Pașcu e un om cu simțul umorului, care cred că În general suportă criticile, până la un punct. Consider că a fost o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
populația țării, În cazul În care considerăm că românii chiar s-au prezentat la vot În proporție de sută la sută, ceea ce nu este adevărat. Până la urmă, vorbim de o minoritate de aproximativ 25% care a votat pentru partidul de guvernământ. Poziția acestor domni care conduc România nu este deci atât de solidă În absolut pe cât ar dori ei să creadă. Vladimir Tismăneanu: Mă grăbesc să adaug că nici poziția celor care i-au precedat nu era atât de solidă, deși
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
alții, nu el. Vladimir Tismăneanu: Exact, pentru că e foarte mulțumit de sine. M-am Întrebat de ce nu s-a făcut o analiză, o biografie a personajului. Este doar vorba de unul dintre cei mai puternici doi-trei oameni din partidul de guvernământ! Știm foarte bine care e biografia lui Adrian Năstase - sau eu cred că o știu relativ bine -, o știm pe cea a lui Mircea Geoană și altele, dar biografia omului care este, În fond, unul din principalii păpușari În toată
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Între timp s-au mai Întâmplat niște lucruri, există mai multe televiziuni, În ciuda faptului că sunt controlate. Ele prezintă chiar involuntar un stil de viață care În mod evident nu se potrivește cu ceea ce este capabil să ofere partidul de guvernământ. Sunt tot felul de seriale... Vladimir Tismăneanu: Foarte multă lume are prieteni care călătoresc, foarte multă lume călătorește, știe ce se Întâmplă În celelalte țări: că Ungaria, Polonia, țările baltice au ajuns la anumite performanțe. Adevărul e că probabil se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sur la tolerance. Budai-Deleanu este contaminat de ideile inegalabilului maestru în perioada redactării Țiganiadei, și nu este o întâmplare că opera sa literară discută, în spiritul iluminismului francez, conceptul de libertate, lasă să se întrevadă care sunt noile forme de guvernământ și însușirile republicii. Petru Maior este în posesia cărții Lettres anglaises, iar Emil Buczy deține ediția germană din Anti-Machiavel; Martin Hochmeister, tipograful și librarul sibian cu o senzațională colecție (care poate fi estimată cu ajutorul unui Catalogus librorum variarum linguarum... qui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Holbach, Condillac. Economia politică este reprezentată de lucrările lui Condorcet și Mirabeau; istoriografia, de foarte multe volume semnificative; la fel, literatura de manifeste politice pro și contra Revoluției Franceze; nu mai puțin, literatura care se referă la formele de stat, guvernământ, regalitate, religie. Dintre exemplarele foarte bine conservate, purtând ex libris-ul „Stephanus Csăky”, am reținut pe acela care vorbește despre istoria revoluției din Ungaria, cuprinzând totodată și memoriile prințului RĂkoczy: Histoires des Revolutions de Hongrie ou l’on donne une idée
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai degrabă eterogene asupra importanței diferitelor tipuri de abordări teoretice. Pe de o parte, s-a ignorat faptul că sectorul politico-militar al securității este, totuși, În cea mai mare măsură responsabil de Înțelegerea schimbării politicii internaționale. Atâta vreme cât unitățile teritoriale cu guvernământ central vor fi actorii principali ai scenei politice internaționale (iar conflictul izbucnit În zorii secolului XXI dovedește clar acest lucru), și acești actori vor vedea lumea prin prisma dilemei securității, securitatea militară rămâne cel mai important obiect de studiu al
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Păcii Universale instaurate de Augustus. Arată cu degetul ca să le atragă atenția: — Ara Pacis... Realizează brusc că până acum a definit domnia principelui doar în termeni negativi. Nu e una, nici alta, nici cealaltă. Dar privită pozitiv? Ce formă de guvernământ este de fapt, că nimic nu mai seamănă cu vremea când Roma era condusă doar de Se natul Poporului Roman? Gândul îl poartă la actul legislativ care l-a învestit pe Augustus cu puteri ce depășesc cu mult orice putere
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Voltaire și romantici, cel greco-latin pentru Goethe, cel german pentru romanticii anglo-saxoni - sunt lucruri bine știute). Dar când națiunile în întregul lor încearcă (sau sunt silite) să imite una sau alta din țările europene, împrumutînd sisteme de gândire și de guvernământ - atunci ori naufragiază, ori ajung la creații hibride, debile, forme standard, care înseamnă, în afară de propria lor sterilizare, și moartea "Europei". Cred, astfel, că nu m-am depărtat prea mult de problemele neamului nostru, și ale timpului nostru, dând la iveală
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Suveran" să fie apărat de "infernala contaminare a sectei masonice". Un predicator strigă în prezența Regelui: "Eu văd masoni în toate părțile! Majestatea Voastră e înconjurată de masoni și chiar acum vorbește unuia dintre ei!". Cineva propune, ca program de guvernământ, "expulzarea masoneriei din toate funcțiile". Toată ura acumulată în ultimii ani ai domniei lui Joîo VI împotriva masonilor, a străinilor, a revoluționarilor de orice specie - de la constituționaliști și liberali, până la conspiratori și republicani - izbucnește cu vehemență. Începe o domnie "apostolică
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
folosindu-se uneori de pretexte ridicole. Totul dovedește însă că echilibrul e numai aparent. Guvernele se schimbă cu o repeziciune care uluiește. Apar și dispar aceiași oameni. Plus ça change, plus c'est la męme chose. În aparență, partidele de guvernământ - după infinite sciziuni, disensiuni și coaliții pasagere - s-au regrupat în două mari partide: la dreapta, regeneratorii, la stânga, progresiștii. În realitate, unitatea lor e precară și se clatină la orice criză. Cu timpul, aceste glorioase partide de guvernământ își pierd
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
partidele de guvernământ - după infinite sciziuni, disensiuni și coaliții pasagere - s-au regrupat în două mari partide: la dreapta, regeneratorii, la stânga, progresiștii. În realitate, unitatea lor e precară și se clatină la orice criză. Cu timpul, aceste glorioase partide de guvernământ își pierd aproape contactul cu masele. Ca să supraviețuiască, aceste partide monarhiste și constituționale pactizează cu republicanii. Deocamdată, sub Don Luiz, sunt cele două partide care alcătuiesc rotativa. Regele e indiferent, visător, apatic. Lasă, în 1876, să ia ființă partidul republican
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
decisivă dată monarhiei. Căci anul 1890 înseamnă trezirea conștiinței și a orgoliului național portughez; iar aceste forțe cresc și se organizează împotriva regalității. Don Carlos mărturisea mai târziu că aparține "unei monarhii fără monarhiști". Într-adevăr, așa zisele partide de guvernământ erau monarhiste numai când li se încredința puterea. În opoziție, pentru a crea cu orice chip greutăți guvernului, fraternizau cu revoluționarii. Asprele critici pe care și le făceau reciproc au sfârșit prin a le compromite pe toate laolaltă. Burghezia însăși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la școala revoluției, alimentată de literatura, istoria și gazetăria republicană, antrenată de propaganda antireligioasă, fărâmițată de societățile secrete - burghezia privea cu indiferență sau satisfacție bagatelizarea instituțiilor tradiționale, surparea lentă a prestigiului monarhiei, promovarea victorioasă a dezordinii. Erau două partide de guvernământ, amândouă de origine și formație liberală: regeneratorii și progresiștii. Anevoie se pot preciza deosebirile dintre ele. Ambele partide erau creația constituționalismului. Fuseseră, la vremea lor, "revoluționare" - luptaseră pentru monarhia constituțională, pentru drepturile poporului, pentru libertatea individului. Fiecare din ele purta
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
propria sa tradiție, imboldul Revoluției Franceze. Dar acum deveniseră forme moarte, împietrite; nu mai corespundeau nici spiritualității contemporane - răscolite de pesimism și de profetismul revoluționar - nici nevoilor politice. În loc să se reorganizeze ținând seama de realitățile politice ale țării, partidele de guvernământ se mențineau confortabil pe vechile poziții; cultivarea clientelei electorale, acapararea consiliilor de administrație, opoziție guvernului. În același timp, pentru a nu părea retrograde, nu se sfiau să facă profesiune de credință masonică, anticatolică și, mai ales, când le convenea, să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un om urât de revoluționari pentru iscusința sa de sforar și intrigant politic. La Cameră, era temut pentru că ataca întotdeauna, iar atacurile sale erau îndreptate împotriva persoanelor. Doctrinele nu-l interesau. Cât de sterpe și de inactuale erau partidele de guvernământ o dovedește nu numai crescânda popularitate a mișcărilor revoluționare și republicane, ci chiar procesul de dezagregare ce are loc în sânul acestor venerabile partide. Tinerii progresiști și regeneratori înțeleg că momentul istoric îi depășește, iar pentru că structura politică sau conducerea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
acele grupări politice care luptau pentru sau împotriva revoluției. Joîo Franco, omul cel mai discutat al vechiului regim, se desparte zgomotos de Hintze Ribeiro, târând după sine treizeci de deputați regeneratori. Este singurul dintre monarhiști care înțelege că partidele de guvernământ au compromis atât monarhia cât și toate instituțiile tradiționale portugheze. De aceea începe o luptă neînfricată împotriva lor. "Și unii și alții sunt la fel!" Atât regeneratorii cât și progresiștii păcătuiesc prin lipsa lor de moralitate politică și personală. "Portugalia
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care-l slăbesc, sau la violențe, care-l compromit". Revoluția avea acum șefi și animatori pentru toate categoriile sociale. Îi mai lipsea un singur om: acela care trebuia să transforme republicanismul, cel puțin în ochii străinătății, într-un partid de guvernământ. Elitele intelectuale fuseseră pregătite pentru revoluție de către generația de la Coimbra, și ele aveau acum pe un Alexandre Braga sau Joîo Chagas ca să le satisfacă idiosincrasiile artistice și ideologice. Masele populare îl aveau pe Antonio Jose de Almeida. Afonso Costa era
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
politice provinciale. Masoneria ajuta revoluția prin formidabila ei organizație. Lipsea, însă, omul de mare prestigiu social și intelectual, care să risipească rezerva și a burgheziei, a cărui autoritate morală să transforme agitația străzii și frenezia intelectualilor într-un partid de guvernământ. Și omul acesta apare într-o bună zi, tocmai când partidul resimțea mai acut lipsa unui șef unic. La 23 iulie 1903, Bernardino Machado, fost ministru al lui Don Carlos, profesor la Universitatea din Coimbra, își dă în chip solemn
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
soț model, părinte ideal, crescîndu-și copiii cu o desăvârșită grijă și iubire. Nimeni nu-i putea reproșa nimic. Era afabil și curtenitor cu toți, seducător tocmai prin înfățișarea sa de cetățean model, căruia Regele îi dovedise încrederea și partidele de guvernământ nu-i precupețiseră laudele. Corect, milionar, savant - izbutise să inspire tuturor stimă; căci elogia atât pe "patrioticul prelat" din Coimbra care pleca la Roma în fruntea unui "pelerinaj de credincioși" - cât și anarhismul, care ,,în toată puritatea sa e un
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui e o lovitură mortală dată monarhiei. Ultimele șovăiri și reticențe ale burgheziei sunt învinse de apariția aceasta nobilă, întrupare a tuturor virtuților civice și familiare. Rolul său esențial va fi să dea partidului înfățișarea și psihologia unui partid de guvernămînt: s-a sfârșit cu visurile federaliste (hispano-lusitane), cu extremismul social, cu internaționalismul, cu doctrinele transcendente, cu dezordinea; iar din punct de vedere pozitiv: ordine înăuntru, pace în afară, întemeiată pe alianța engleză. E de la început programul unui om de stat
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
el scrie: "Bernardino va fi un crin care va rodi cucută...". Istoria nu l-a dezmințit. Machado a creat mitul republicii cordiale, simple, oneste, burgheze, bine crescute - prin care revoluția a izbutit să convertească și să zdruncine vechile partide de guvernământ. Surâsul președintelui a fost calul troian al revoluției în inima burgheziei portugheze. IV REGICIDUL ȘI INSTAURAREA REPUBLICII În 1906 Joîo Franco se află la guvern, în cartel cu progresiștii lui Jose Luciano de Castro. Este așa numita "concentrare liberală", pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de Almeida și unioniștii lui Brito Camacha), încearcă să dobândească o minoritate conservatoare, a cărei simpatie s-o cucerească treptat. Minoritatea conservatoare nu putea fi dată decât de monarhiști. Dar monarhismul din 1918 nu mai semăna cu vechile partide de guvernământ din vremea lui Don Carlos. Două noi mișcări politice și spirituale luaseră ființă între timp: integralismul lusitan și Centrul Catolic. Mișcări de o considerabilă importanță, nu numai pentru înțelegerea momentului istoric al lui Sidonio Paes, dar chiar pentru identificarea fenomenului
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]