60,329 matches
-
și aranjează ca familia să plătească imediat. Câștigă-i încrederea, pe cât posibil. Va avea mai multă încredere în dumneata, sunt sigur, decât în mine sau în părinte. Cred că oamenii Bisericii îi plac destul de puțin. Fii atent mai ales cu hârtiile, te implor. Pentru moment, și până la noi ordine, nu are dreptul la hârtie. În orice situație neprevăzută, adresează-te imediat fie mie, fie, în absența mea, părintelui Dumoustier. Nu lua nici o decizie singur. Nu e nevoie să mai adaug că
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
avea mai multă încredere în dumneata, sunt sigur, decât în mine sau în părinte. Cred că oamenii Bisericii îi plac destul de puțin. Fii atent mai ales cu hârtiile, te implor. Pentru moment, și până la noi ordine, nu are dreptul la hârtie. În orice situație neprevăzută, adresează-te imediat fie mie, fie, în absența mea, părintelui Dumoustier. Nu lua nici o decizie singur. Nu e nevoie să mai adaug că trebuie să eviți să te lași corupt de acest spirit seducător și convingător
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
stare de spirit la alta, ți se pare crucial sau derizoriu, demn de atenția întregii omeniri sau dimpotrivă, stângaci și ridicol, neînsemnat, inutil - și îl închizi, cu un ultim curaj, între copertele unei cărți, și îl arunci în marea de hârtie pe care plutim cu toții". Și nu mai puțin demonică ne apare anxietatea produsă de gândul unei defectuoase recepții. Oare cartea care e o sticlă aruncată în mare, va fi sau nu găsită de cineva? Acel ins va cunoaște limba în
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
plimbă ecoul prin șapte replici de titlu, scrise cu corp de litera descrescendo. Detaliile chițibușar-tehnice, date cu spray de avangardă, le putem lua dintr-un colofon (pus la coadă, deși pagina lui e doi). S-au tras 501 exemplare (calitatea hîrtiei, calitatea cartonului, precizate minuțios), din care 100 speciale, cu semnătura autorului, 26 "alfabetice", și mai speciale, hors-commerce. Tipicuri retro... "Cît despre designul copertei, diafan, el închipuie, în celofan sau fără, un receptacol: un cratčr, o pîlnie (de vulcan), un potir
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
foarte repede în vremea noastră. îți deschid, cu mișcări pe care le taie, parșiv, bănuita durere de spate, dulapurile lungi, înalte, unde stau, pe limbi și litere, bucoavne grele, împielițate, mirosind acrișor. Nu căutam ceva cu dinadinsul, în lumea de hîrtie veche în care exilul vreunei cărți în românește ar fi, hélas, un accident nesperat. Mi-am amintit, însă, trecînd de la unul la altul (am vizitat vreo cinci, poate șase...), c-aș fi putut pofti la un strop (un duș?) de
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
femeile, - și acelea pe la menopauză, și care aprind des la biserică lumânări. Dau și bărbații; tot săraci și ei, săracii, tot spre mijlocul vieții. E drept, mai rar. Văzui și nebuni; că unul tânăr aruncase în poala unei babe o hârtie de 100.000 de lei, când făcea peste un milion. Detalii în legătură cu profesorul,... cerșetorul îmbogățit, le aflasem de la un coleg de-al lui, mai puțin norocos și care se dădea liber cugetător, cam ca Diogene, fără butoi. Când făcusem cunoștință
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
la încîlcite parcursuri școlare și la reviste ale presei politice de sfîrșit de secol umplu paginile acestui prim (și cel mai bun din serie) volum de memorii. Iată, de pildă, ca probă în gîlceava dintre dreptul care se scrie pe hîrtie și legea pe care-o țineau oamenii locului, comedia lui un nume ce-i (undeva lîngă Craiova): "Părinții mei hotărîseră să mă boteze Ion. Cîteva ore după nașterea mea, generalul Haralamb trecînd pe la tată-meu s-a însărcinat, îndatoritor cum
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
reușește să scoată un fel de scâncet de cățeluș comunitar. Ba nu, mint: glasul ei seamănă cu al Palomei Petrescu, Secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării când explică telespectatorilor leșinați de curiozitate, pe bază de schemă desenată pe hârtie, traseul pe care l-a urmat ,răufăcătorul redactor" de la ziarul ,Adevărul" care a intrat în posesia subiectelor pentru testul național la istorie, subiecte păzite cu strășnicie. Și atunci, dar și în continuare, după cum a declarat textual domnul ministru Hărdău la
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm onorul. O dată cu această precizare, ne exprimăm iarăși regretul pentru faptul că aceeași culturnici nu au militat pentru permanentizarea Cântării României, manifestare („culturală”, nu glumă!), demnă de cel puțin un Nobel, daca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cap până-n picioare îmbrăcat În vesminte din fier tras prin zale. Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu gaz e stinsa pe masă. Sforăie și bufonul de sub masă ospățului... Da’ ce știu eu Despre camelot-ul în care Iarbă sparge piatră și Leul își face veacurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
extraterestru. se-aude semnul cert al altor vieți da-n univers nu e globalizare și-i și mai grav: acolo nu-s poeți. mileniul meu terestru nu e fraier. ne dă soluții mari că axioma: să scriu cu aer pe hârtii de aer, așa ne DIXIT papă de la Romă. dar despre ce gândim n-avem idee. semințele-ndrăznelii-s foarte plate. prin somnul rațiunii vreo femeie ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
intrăm în Evropa: Zicem că vrem pace și facem Cecenia... Zicem că vrem economie de piață și facem mafia... Zicem că e democrație și facem o strașnaia dictatură!... Am cea mai bună rețetă: „Democrația Jirinovski”. Patent KGB!... Luați creion și hârtie și notați rețetă: Pui în tigaie un nebun care strigă „libertarte” și niște soldați care ocupă tot. Presari mătreața din barbă lui Marx, stropești cu capitalism criticat de Lenin, bați bine, ca la sovietskaia miliția, pornești un foc iute sol-aer-sol
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că toate modele trece dar care este foarte virulenta când e în plin apogeu. Era obiceiul să se facă niște mici fleșe de hartie ca să zic așa căci nu găsesc cel mai indicat mijloc să descriu. Adică o bucată de hârtie împăturita pe lung pe care o petreceai pe după un elastic și făceai un fel de praștie cu care aruncai glonțul de hartie în ceafa altuia care nu numai că avea surpriză să fie luat pe neașteptate, dar mai era și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să mă uit la comisie mi-am dat seama că nu era nimeni cunoscut. Președintele comisiei, care era și profesor de română, ne-a strigat pe rând-eu eram al patrulea-și ne-a dat subiectele pe câte o bucățică de hârtie. Prima materie la care urma să fim chestionați fiind română. Ulterior urma să ni se dea și celelalte subiecte. Nici nu știu cum nu mi-a căzut bilețelul din mână până sal despăduresc și să-l citesc... (Va urma) În luna decembrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să fie îndeplinită, și fac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
alături, din tot ce s-a scris la noi, de Întîlnire la Paris. Aceeași privire metalică, tăind precis, în care s-a înșurubat un cristal foarte tare, făcut din lacrimi reținute. Atîtea eschive și ratări, pentru răsplata unei uncii de hîrtie scrisă. Cărțile vechi se cumpără, ca și experiențele, la kilogram. Drumurile lor, pe unde-și pierd coperțile și-și amestecă identitățile, o spumă de idei din care-ți amintești, din cînd în cînd, cîte ceva, le urmărește Adriana Bittel. Și
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
de parcă noțiunea de plăcere a vieții i-ar fi fost cu totul străină. Deși nu era un ascet, nu avea ce face cu ideea de "plăceri ale vieții", fiind prea absorbit de muzica pe care vroia s-o pună pe hârtie. Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât sunt mai convins că de aici i se trăgea, în parte, și naivitatea, trăsătură care în epoca noastră a devenit un fel de produs prohibit, un articol de contrabandă. Când lucrezi din
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
care trecuse. O încercare ce nu fusese doar filologică, ci mai ales omenească. Și astfel, din cele 25 de limbi în care a fost tradusă pînă acum cartea, Cristian Ciocan a reușit să convingă 22 de traducători să pună pe hîrtia mărturia lor proprie. Rezultatul este o carte unică în felul ei, alcătuită din mărturisirile unor oameni care și-au petrecut ani de zile chinuindu-se la propriu - oscilînd între disperare și încîntare, între sentimentul neputinței și bucuria reușitei - cu una
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
spuma sărăciei noastre. Astfel, s-a întocmit un fond nu prea important, dar suficient pentru a îmbogăți pe câțiva în frunte cu Tăzlăuanu - Iliescu - Brânceni și - nu sunt sigur - unul, Jenică Athanasiu. Tăzlăuanu avea harul nefast al românului. Cumpăra acțiuni, hârtii care intrau în lichidare. Astfel în câțiva ani a "topit" vreo două sute de milioane (cam un milion de dolari aur). încruntat, umflat în pene, avea o gravitate de ministru. Nevasta lui, urâtă foc, nu știu cum făcea, cum dregea, dar îi punea
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
mai jos: " Ce departe e de la gândul crud, venit nu se știe de unde, până în vârful peniței. E un drum lung, trudit, cu primejdii, cu ispite. E toată aventura faptei scrise! în mintea noastră, evenimentele, amintirile se înghesuie, se îmbrâncesc laolaltă. Hârtia însă ne silește să le așternem decisiv. După o orânduială mereu arbitrară. Nu trebuie să ne încredem în memorie. Ea e mereu gata să ne trădeze. De fapt, memoria funcționează ca un televizor stricat. Imaginile se suprapun, se amestecă, în
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după ureche... De, domnule, au pierit, așa, peste noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e pustie... mahalagiii adună hârtiile, afișele... Foiță de țigare. Ecranul memoriei fixează ce nu trebuie, și deseori omite decisivul. Așa de exemplu nu pot uita negul interlocutorului, cu păr rar și roșu, îl văd deasupra mustății, ca o gânganie... Un interval de ceață, și iată
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
reviste bilunare de informație culturală, ajunsă la numărul 6 (12-25 mai). E scrisă Ťca să știi unde și de ceť. Adică unde se întîmplă un eveniment cultural și de ce merită să te duci acolo. Are 98 de pagini format A4, hîrtie lucioasă și poze color. Costă 2,9 lei noi. Articole scurte și bine scrise, fără parti-pris-uri sau balcanisme. Am remarcat, în numărul acesta, o delicioasă temă inactuală: Trapezista și Cișmigiul văzut de sus, de Lucian D. Cișmigiu. Este vorba de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
și valențele ei, pentru a se mortifica, îngheța ideologic. Cu atât mai firesc, mai natural a fost dezghețul postrevoluționar, în care vechi poncife, tabuuri și clișee propagandistice au fost exuberant dinamitate. Tarabele gemând de reviste și cărți pornografice editate pe hârtie proastă, mâinile tremurătoare și ochii sticlind de plăcere ai cumpărătorilor de toate vârstele (de la puberul timid cu fața plină de coșuri la pensionarul indignat în public și satisfăcut în particular) indicau nu atât o pervertire generală, cât o regularizare a
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
n-am reușit niciodată să dau notațiilor continuitate. Evident, nu am avut și n-am nimic principial împotriva genului ca atare. Îmi displace nombrilismul și mă irită caracterul ostentativ al transformării trăirilor autentice în literatură, însă recunosc că așternerea pe hîrtie a întîmplărilor unei vieți nu devine relevantă decît prin literatură. Dar există o literatură care sacrifică sinceritatea de dragul efectului la public și o alta, capabilă să dea rezonanță celor relatate, fără să le modifice substanța. O prefer, desigur, pe cea
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]