1,982 matches
-
adecvat cu ceilalți, inclusiv cu agresorul; activități de hărțuire pentru ca victima să nu aibă posibilitatea de a menține contactele sociale; activități de hărțuire menite să discrediteze victima și să o împiedice să-și păstreze reputația personală și profesională; activități de hărțuire dirijate spre reducerea ocupațiilor victimei și a potențialului de angajare prin discreditarea profesională; activități de hărțuire care afectează sănătatea fizică și psihică a victimei. 2.4. Dinamică Hărțuirea psihologică se instalează treptat, având o evoluție procesuală. Debutul îl constituie expunerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a menține contactele sociale; activități de hărțuire menite să discrediteze victima și să o împiedice să-și păstreze reputația personală și profesională; activități de hărțuire dirijate spre reducerea ocupațiilor victimei și a potențialului de angajare prin discreditarea profesională; activități de hărțuire care afectează sănătatea fizică și psihică a victimei. 2.4. Dinamică Hărțuirea psihologică se instalează treptat, având o evoluție procesuală. Debutul îl constituie expunerea victimei la o serie de comportamente ostile extrem de dificil de delimitat, fiind foarte discrete și indirecte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să o împiedice să-și păstreze reputația personală și profesională; activități de hărțuire dirijate spre reducerea ocupațiilor victimei și a potențialului de angajare prin discreditarea profesională; activități de hărțuire care afectează sănătatea fizică și psihică a victimei. 2.4. Dinamică Hărțuirea psihologică se instalează treptat, având o evoluție procesuală. Debutul îl constituie expunerea victimei la o serie de comportamente ostile extrem de dificil de delimitat, fiind foarte discrete și indirecte (Bjorqvist, 1992, apud Einarsen, 1999, p. 3). Există un consens în literatura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ostile subtile, ceea ce face aproape imposibilă sesizarea și contracararea lor din această fază. Un alt moment esențial îl constituie incidentul critic. Situația declanșatoare poate fi mereu descrisă drept conflict. Mobbing-ul este de fapt un conflict escaladat și exagerat. Etapa de hărțuire efectivă se caracterizează prin aceea că acțiunile agresive sunt din ce în ce mai frecvente și mai clar direcționate către victimă. Devine evidentă și imposibilitatea victimei de a respinge aceste comportamente. Stigmatizarea nu întârzie să apară. În interacțiunea normală, acțiunile de tip mobbing sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a fi văzută ca o persoană dificilă sau nevrotică. Firește, această etapă poate lipsi. În majoritatea cazurilor, victima părăsește organizația în mod discret, managementului lipsindu-i un feedback autentic și necunoscând adevăratele motive ale plecării angajatului, ceea ce perpetuează ignoranța privind hărțuirea și amplifică urmările sale negative. Rolul managementului în dinamica mobbing-ului este subliniat și de M. Zlate și R. Crețu (2002), care arată că apariția și desfășurarea hărțuirii psihologice se produc pe fondul ruperii echilibrului emoțional al grupului, în condițiile în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
feedback autentic și necunoscând adevăratele motive ale plecării angajatului, ceea ce perpetuează ignoranța privind hărțuirea și amplifică urmările sale negative. Rolul managementului în dinamica mobbing-ului este subliniat și de M. Zlate și R. Crețu (2002), care arată că apariția și desfășurarea hărțuirii psihologice se produc pe fondul ruperii echilibrului emoțional al grupului, în condițiile în care păstrarea acestui echilibru este prin excelență o atribuție managerială. În mod similar, managementul este responsabil cu organizarea muncii, conceperea sarcinilor, coordonarea și direcționarea angajaților, factori importanți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
păstrarea acestui echilibru este prin excelență o atribuție managerială. În mod similar, managementul este responsabil cu organizarea muncii, conceperea sarcinilor, coordonarea și direcționarea angajaților, factori importanți care pot declanșa sau favoriza mobbing-ul. Wim Vandekerckhove și M.S. Ronald Commers (2002) examinează hărțuirea psihologică exercitată de superiori asupra subordonaților dintr-o perspectivă etică și explică fenomenul prin prisma relațiilor omniprezente de putere și a autorității, definită ca putere legiferată. În contextul schimbărilor organizaționale impuse de mediul economic actual, tot mai dinamic și competitiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mobbing-ului, teoreticienii și practicienii au încercat să determine și rolul inteligenței emoționale în dinamica acestui fenomen aparte. Susan Dunn, psiholog specializat pe probleme de inteligență emoțională, dar interesată și de mobbing, consideră inteligența emoțională ca fiind un antidot potrivit pentru hărțuire. Termenul de „inteligență emoțională” a fost formulat pentru prima dată într-o teză de doctorat în SUA, prin 1985. Wayne Leon Payne considera că inteligența emoțională este o abilitate ce implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
însă treptat și repercusiunile grave care se reflectă asupra grupurilor de muncă și a organizației în ansamblu. În plan personal, stresul (inclusiv sindromul de stres posttraumatic, în cazurile grave) și depresia se numără printre cele mai des citate efecte ale hărțuirii. Stresul, înțeles în prezent ca interacțiunea dintre persoană și mediu, ca proces tranzacțional, viziune întemeiată de Richard S. Lazarus, provine din nepotriviri (reale sau percepute) între cererile, exigențele situației și capacitățile individului de a le înfrunta. După Lazarus, elementele-cheie în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
indirecte asociate cu tratamentul afecțiunilor fizice și psihologice ale victimelor, creșterea numărului de zile de concediu medical solicitate și amplificarea fluctuației de personal sunt printre primele consecințe. Perpetuarea unei culturi deficiente, a unei atmosfere nocive, părăsirea organizației de către martorii la hărțuire (diminuarea competențelor) sunt și ele rezultate ale mobbing-ului. 3. Metodologia cercetării 3.1. Obiective Cercetarea prezentată aici și-a propus mai întâi să urmărească incidența mobbing-ului într-o companie care activează la scară largă în România și să identifice efectele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
puternic subiectiv (o persoană supusă acțiunilor agresive este hărțuită numai în măsura în care ea se percepe agresată; în plus, ea reacționează/interpretează aceste agresiuni în funcție de o serie de trăsături personale), studiul a încercat să clarifice rolul jucat de inteligența emoțională în dinamica hărțuirii psihologice. Nu în ultimul rând, pentru a înțelege cât mai bine modul în care victimele fac față mobbing-ului, a fost surprinsă și măsura în care victimele fac apel la diferite tipuri de coping și la factorii care susțin aceste strategii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fac față mobbing-ului, a fost surprinsă și măsura în care victimele fac apel la diferite tipuri de coping și la factorii care susțin aceste strategii de apărare. 3.2. Ipotezele cercetării Concret, cercetarea a fost condusă de următoarele ipoteze: Dacă hărțuirea psihologică se intensifică, atunci nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la diferite tipuri de coping și la factorii care susțin aceste strategii de apărare. 3.2. Ipotezele cercetării Concret, cercetarea a fost condusă de următoarele ipoteze: Dacă hărțuirea psihologică se intensifică, atunci nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
susțin aceste strategii de apărare. 3.2. Ipotezele cercetării Concret, cercetarea a fost condusă de următoarele ipoteze: Dacă hărțuirea psihologică se intensifică, atunci nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o relație invers proporțională între nivelul de inteligență emoțională a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nivelurile de stres, anxietate și depresie ale victimelor hărțuirii cresc direct proporțional și invers, dacă nivelul de hărțuire este scăzut, nivelurile de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o relație invers proporțională între nivelul de inteligență emoțională a victimelor și intensitatea hărțuirii orientată spre ele. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de stres, depresie și anxietate sunt și ele reduse. Dacă nivelul de inteligență emoțională este crescut, atunci nivelul de hărțuire psihologică percepută este redus și invers. Există o relație invers proporțională între nivelul de inteligență emoțională a victimelor și intensitatea hărțuirii orientată spre ele. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, se face mai mult apel la diferite strategii de coping. Dacă se face
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
invers. Dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, se face mai mult apel la diferite strategii de coping. Dacă se face mai mult apel la coping, nivelul de stres scade. Dacă eforturile de coping se intensifică, nivelul perceput al hărțuirii scade și invers. Hărțuirea este mai frecventă în rândul femeilor decât în cel al bărbaților (ipoteză explorativă, plecând de la faptul că, de exemplu, hărțuirea sexuală este mai frecventă în rândul populației feminine). 3.3. Metodă Metoda aplicată a fost ancheta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
inteligență emoțională este mai mare, se face mai mult apel la diferite strategii de coping. Dacă se face mai mult apel la coping, nivelul de stres scade. Dacă eforturile de coping se intensifică, nivelul perceput al hărțuirii scade și invers. Hărțuirea este mai frecventă în rândul femeilor decât în cel al bărbaților (ipoteză explorativă, plecând de la faptul că, de exemplu, hărțuirea sexuală este mai frecventă în rândul populației feminine). 3.3. Metodă Metoda aplicată a fost ancheta pe bază de chestionar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
apel la coping, nivelul de stres scade. Dacă eforturile de coping se intensifică, nivelul perceput al hărțuirii scade și invers. Hărțuirea este mai frecventă în rândul femeilor decât în cel al bărbaților (ipoteză explorativă, plecând de la faptul că, de exemplu, hărțuirea sexuală este mai frecventă în rândul populației feminine). 3.3. Metodă Metoda aplicată a fost ancheta pe bază de chestionar, prin intermediul căreia a fost posibilă colectarea unui volum ridicat de informații într-un timp relativ scurt. Metoda a asigurat și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost indicat de 52 de subiecți (55,9%), 35 de subiecți (37,6%) având studii liceale, 16 - universitare (17,2%) și doar un subiect (1,1%) având studii postuniversitare. 3.5. Instrumente 3.5.1. Chestionarul pentru determinarea nivelului de hărțuire psihologică Heinz Leymann a construit LIPT (Leymann Inventory of Psychological Terrorization) în baza celor 45 de comportamente obiective care descriu și definesc, în viziunea sa, mobbing-ul. Chestionarul folosit în cercetarea prezentată aici a fost creat pornindu-se de la acest instrument
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la populația activă profesional. Practic, actele de agresiune descrise au avut intensitate și gravitate mai reduse; a fost introdus elementul subiectiv, percepția presupusei victime asupra evenimentelor, având în vedere că personalitatea țintei și mediul social (organizațional) în care are loc hărțuirea funcționează ca filtre ce afectează interpretarea evenimentelor; au fost eliminați itemii referitori la hărțuirea sexuală (considerată o temă distinctă și care nu a constituit obiectul cercetării noastre) și la agresiunea fizică (cu caracter excepțional la locul de muncă). Această modificare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai reduse; a fost introdus elementul subiectiv, percepția presupusei victime asupra evenimentelor, având în vedere că personalitatea țintei și mediul social (organizațional) în care are loc hărțuirea funcționează ca filtre ce afectează interpretarea evenimentelor; au fost eliminați itemii referitori la hărțuirea sexuală (considerată o temă distinctă și care nu a constituit obiectul cercetării noastre) și la agresiunea fizică (cu caracter excepțional la locul de muncă). Această modificare a fost necesară cu atât mai mult cu cât organizația în care s-a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
săptămână pentru completarea și returnarea instrumentelor, tot în plic sigilat. Datele astfel colectate au fost codificate, introduse într-o bază de date și supuse prelucrărilor statistice. 3.7. Prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor Pentru verificarea primei ipoteze (creșterea nivelului de hărțuire se asociază cu creșterea nivelurilor de stres, anxietate și depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de participanții nehărțuiți. Nivelul de anxietate nu a fost însă semnificativ mai mare. Diferența semnificativă dintre nivelurile de anxietate a fost însă confirmată, tot prin testul t, între grupurile extreme, adică cei care au raportat cele mai mici niveluri de hărțuire comparativ cu cei care au raportat cel mai mare nivel de hărțuire (prima și ultima cvartilă a scorurilor la LIPT). Prin calcularea coeficientului de regresie lineară (r = 0,35, r2 = 0,13 la pragul de semnificație 0,01) a fost
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mare. Diferența semnificativă dintre nivelurile de anxietate a fost însă confirmată, tot prin testul t, între grupurile extreme, adică cei care au raportat cele mai mici niveluri de hărțuire comparativ cu cei care au raportat cel mai mare nivel de hărțuire (prima și ultima cvartilă a scorurilor la LIPT). Prin calcularea coeficientului de regresie lineară (r = 0,35, r2 = 0,13 la pragul de semnificație 0,01) a fost determinat că 13% din stres a fost provocat de hărțuire. Este un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]