2,077 matches
-
șaselea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac și Colea Răutu. Acest film continuă aventurile din "Zestrea domniței Ralu". Cu bijuteriile furate de la domnița Ralu, haiducul Anghel Șaptecai vrea să cumpere arme de la Brașov și să se alăture oștii pe care o strângea căpitanul de panduri Tudor Vladimirescu în scopul de a salva Țara Românească de domnitorii fanarioți care înstrăinau bogățiile țării și sărăceau populația. Acest
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Românească de domnitorii fanarioți care înstrăinau bogățiile țării și sărăceau populația. Acest film continuă acțiunea din "Zestrea domniței Ralu", care se încheiase cu fuga domnitorului fanariot (Nucu Păunescu) și a domniței Ralu (Aimée Iacobescu) de frica sosirii turcilor în țară. Haiducul Anghel Șaptecai (Florin Piersic) furase la final bijuteriile cumpărate de domnița Ralu la Viena. Filmul începe cu o precizare: turcii care intraseră în țară era de fapt ceata lui Anghel Șaptecai, care se deghizaseră în turci pentru a crea o
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
crea o diversiune. Deghizarea a avut loc în timpul „Săptămânii Nebunilor”, ultima săptămână din Postul Mare. Domnitorul și domnița Ralu se întorc la palat și-l însărcinează pe Mamulos (Colea Răutu) să recupereze bijuteriile furate de Anghel. Pe drum spre ascunzătoarea haiducilor, Anghel și ceata sa întâlnesc un grup de oameni care se băjenesc din cauza greutăților. Haiducii se gândesc să-i ajute pe oameni cu bani, dar Șaptecai își dă seama că banii pe care îi va da oamenilor vor fi luați
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Domnitorul și domnița Ralu se întorc la palat și-l însărcinează pe Mamulos (Colea Răutu) să recupereze bijuteriile furate de Anghel. Pe drum spre ascunzătoarea haiducilor, Anghel și ceata sa întâlnesc un grup de oameni care se băjenesc din cauza greutăților. Haiducii se gândesc să-i ajute pe oameni cu bani, dar Șaptecai își dă seama că banii pe care îi va da oamenilor vor fi luați de la ei de autorități. Auzind că slugerul Tudor din Vladimiri strânge o oaste ca să izbăvească
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
greutăți, Anghel vrea să-și aducă și el contribuția. Astfel, el îl trimite pe Voinea la Brașov pentru a negocia cu armurierul Hans Müller de pe Ulița Negustorilor cumpărarea a 2-3.000 de flinte și pistoale în schimbul giuvaericalelor. Reîntors la ascunzătoare, haiducii rămași acolo i se plâng căpitanului de faptul că ostatica Caliopi (Carmen Maria Strujac), soția lui Ianuli (Constantin Codrescu), le face greutăți, ea încercând de mai multe ori să fugă. Caliopi îl împușcă pe Anghel, tot ea fiind cea care
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
de mai multe ori să fugă. Caliopi îl împușcă pe Anghel, tot ea fiind cea care l-a salvat de la moarte scoțându-i plumbul cu un fier roșu. Cei doi au o relație de dragoste, Caliopi simțind o atracție către haiduc. Între timp, Mamulos îi schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
salvat de la moarte scoțându-i plumbul cu un fier roșu. Cei doi au o relație de dragoste, Caliopi simțind o atracție către haiduc. Între timp, Mamulos îi schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
o relație de dragoste, Caliopi simțind o atracție către haiduc. Între timp, Mamulos îi schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a afla unde sunt ascunse bijuteriile domniței Ralu. O altă încercare a haiducilor de
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a afla unde sunt ascunse bijuteriile domniței Ralu. O altă încercare a haiducilor de a-l elibera pe Anghel în drum spre temnița domnească eșuează din cauza vigilenței lui
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a afla unde sunt ascunse bijuteriile domniței Ralu. O altă încercare a haiducilor de a-l elibera pe Anghel în drum spre temnița domnească eșuează din cauza vigilenței lui Mamulos. Reîntoarsă la casa soțului ei, Caliopi îi spune acestuia că vrea să se despartă de el, mărturisindu-i că s-a iubit cu Anghel
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
salva pe Anghel eșuând și temnița domnească fiind un loc bine apărat de arnăuți, Anița îi cere Răspopitului (Toma Caragiu) să-i dea bijuteriile lui Mamulos în schimbul eliberării lui Anghel. Răspopitul încheie un târg cu Mamulos. Astfel, i se dă haiducului o licoare, iar acesta pare mort prin spânzurare. El este dus pentru a fi îngropat, dar Mamulos îi ucide pe ciocli și-l duce pe Anghel Răspopitului, primind de la acesta bijuteriile furate de la domnița Ralu. Între timp, căpitanul de arnăuți
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
sfera policandrului din capelă, dar nebunul vel-vistiernic Dudescu (Florin Scărlătescu) le scosese de acolo și le atârnase de policandru. Anghel pătrunde în casa lui Ianuli și se confruntă atât cu acesta din urmă, cât și cu Mamulos, care-l aștepta. Haiducul ajunge primul la capelă și fură bijuteriile adevărate, agățate de nebun pe policandru. Cu ajutorul haiducilor, Șaptecai scapă de arnăuți și se ascunde la hanul Aniței. Încercuit acolo de oastea lui Mamulos, Anghel fuge pe o ușă secretă din fundul pivniței
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
le atârnase de policandru. Anghel pătrunde în casa lui Ianuli și se confruntă atât cu acesta din urmă, cât și cu Mamulos, care-l aștepta. Haiducul ajunge primul la capelă și fură bijuteriile adevărate, agățate de nebun pe policandru. Cu ajutorul haiducilor, Șaptecai scapă de arnăuți și se ascunde la hanul Aniței. Încercuit acolo de oastea lui Mamulos, Anghel fuge pe o ușă secretă din fundul pivniței. Ianuli o împușcă pe Caliopi, iar aceasta moare. În ultima noapte a Săptămânii Nebunilor, Anghel
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
începerea Revoluției din 1821, la care Anghel se prezintă pentru a fi înarmat și îl găsește pe Răspopit responsabil cu evidența armelor. "Săptămîna nebunilor" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Haiducii lui Șaptecai" și "Zestrea domniței Ralu"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând și o perioadă de întrerupere, din cauza îmbolnăvirii lui Constantin Codrescu. Cheltuielile de producție s-au ridicat
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
pentru a marca sărbătorile naționale și religioase importante din timpul anului. Și primăria organizează diverse activități culturale ...în special în anii electorali. În timpul sărbătorilor de iarnă nu lipsesc obiceiurile și datinile strămoșești dintre care amintim plugușorul, jocul caprei , colindele sau haiducii . În rândul sătenilor au rămas vii numeroase superstiții și legende. O legendă are darul și acum să suscite interesul și să aprindă imaginația localnicilor. Se spune că în “Corbu” tătarii ar fi îngropat sub poala pădurii, care întregi cu „rodul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Mihai Costeanu, mă aștepta cu drag și cu vin bun, rece. Cum să te poți abține de la câteva pahare? Seara, am mers la zăvoi, unde era, ca de obicei, spectacol mare. Cântăreți renumiți din zonă, precum Petrică Mâțu Stoian și Haiducii de Amărăști, au cântat cu talent cântece oltenești, sau jucat hore cum se jucau când eram eu copil - a fost frumos. Primarul Costel Drăghici (din familia Mărgăriteștilor, fini ai Costenilor) și toți prietenii mei m-au primit cu drag. Mam
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
frumoasă și care avea un han și o cârciumă chiar la fântâna Giangaliei, la sud de Palilula. Aici poposeau caraulele turcești în drumul lor spre Vidin, atunci când trebuiau să ducă banii colectați din Bănie. Tot aici își găseau alinarea și haiducii lui Andrii Popa, care jefuiau ori de câte ori puteau poștalioanele turcești și luau înapoi haraciul adunat din Bănie. Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele primăriei Bucovăț. Mai există între hrisoavele bisericii din Palilula câteva documente care pomenesc ctitorii Bisericii : Haiducul Andrii Popa și câțiva boieri locali care obligați de haiduc au contribuit la înălțarea bisericii. Populația satului este formată din români, dar care cetățeni la origini au cea mai diversă paletă etnică: sârbi ( familiile Iovan, Linca, Ștefan, Stoian ), bulgari ( familiile
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele primăriei Bucovăț. Mai există între hrisoavele bisericii din Palilula câteva documente care pomenesc ctitorii Bisericii : Haiducul Andrii Popa și câțiva boieri locali care obligați de haiduc au contribuit la înălțarea bisericii. Populația satului este formată din români, dar care cetățeni la origini au cea mai diversă paletă etnică: sârbi ( familiile Iovan, Linca, Ștefan, Stoian ), bulgari ( familiile Trandafir, Petcu, Nicola ), evrei ( familiile Luță , Stan - care la origini
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
să vrei să-ți recunoști, resimți conturul... cultural, istoric. Să înțelegi de ce ești exact așa cum ești - în raport cu ceilalți. Auzisem înainte despre partizanii din munți, dar nu știam exact despre cazul lui Toma Arnăuțoiu și al Mariei Plop. Făceau parte din „Haiducii Muscelului” - una dintre cele mai hotărâte formațiuni de rezistență anti-comunistă. Cuplul ăsta a avut un copil, în timpul luptelor. După ce au fost capturați și executați/condamnați la închisoare de către Securitate, copilul lor, care deja împlinise un an, a fost plasat într-
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
s-a dus pe jos la Roma, să sărute Columna lui Traian. Sunteti rugată să luați parte la ospățul ce dau astăzi, marți, 2 aprilie, 7 seara, 1896, În cinstea călătorului reîntors din Roma. N. Th. Mandrea, str. Diaconeselor, 2”. Haiducul cu cărți În desagă a fost hăituit de către dușmanii neamului mai crâncen decât cei mai mari răufăcători ai vremii. „Aici, pe vârfurile munților, nu trebuie să fie graniță căci și dincolo de ei au locuit moșii și strămoșii noștri, dacii și
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
epopee tristă din care „a dispărut orice urmă de iluzionare romantică și romanțioasă”, precum și „zgomotoasa iresponsabilitate a eroilor din "Șoimii"”. Criticul Nicolae Manolescu considera că "Șoimii" este un roman „schematic și superficial epic, pripit”, „o nuvelă înrudită cu acelea de haiduci ale lui N.D. Popescu (lecturile de liceu ale viitorului scriitor)”. Spre deosebire de romanul său de tinerețe în care Sadoveanu manifestă un interes mai mare pentru acțiune, "Nicoară Potcoavă" are o complexitate narativă și un ton grav, autorul insistând mai mult pe
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]