1,541 matches
-
urmări sensul de profunzime al evenimentelor. Poemul Zăpodie (1996), asamblare de secvențe din povești cunoscute, se singularizează în creația lui Ș. ca gen literar, dar nu și ca manieră de a fi, căci o dată în plus epicul se subordonează rostogolirii halucinante a cuvintelor. Creaturile fantastice există prin magia verbului ordonator, capabil să instituie realitatea, peripețiile eroului, care străbate ținuturi fabuloase și înfruntă vrăjitori, zmei și balauri pentru a-i veni în ajutor împăratului amenințat de o făptură malefică, sunt mai degrabă
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
înainte (golul, rugina, dezamăgirea, ratarea, tristețea, inutilitatea), se impun într-un univers saturat de „frig/ tăceri terifiante / lucruri ieftine / fețe bătrâne / case de nebuni cu porțile vraiște / gesturi fluctuante / erori / trădare / ruine / zei prăfuiți...” (telegramă trimisă nicăieri). Există un amestec halucinant al planurilor, când printre versuri suave și metaforice se poate strecura amenințător o „armată a 14-a” dintr-o realitate „imediată”. Poemele din celelalte două cărți, Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
dintre prieteni nu se lămuriseră, finalmente, ce e cu „haina de călugăr budist” În raport cu „tainele Înțelepciunii hinduse”. Sau, tot de atunci, e de menționat caracterizarea lui Coriolan Gheție: „Mircea Eliade e mai fertil, posedat al culturii, Împrăștiat peste tot, până prin halucinantele peșteri ale culturii indiene”3. Toți se aventurau la rândul lor În căutarea unor „profunde sondagii” (cum scria un anonim prin 1934) prin care propria biografie să fie raportată la a colegului, pierdut În repere mereu destul de confuze. Iar detractorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
erotice ale unui tânăr de proveniență rurală pus în situații pitorești ori dramatice. Consistență au personajele aparținând unor colectivități muncitorești și urbane cu un grad incert de coagulare socială, episoadele care valorifică viața de cazarmă a tinerilor recruți și scenele halucinante ale unei inundații. Noaptea orgoliilor (1999), roman al unor medii intelectuale, se deplasează spre formula prozei de introspecție și analiză, de interes în plan epic rămânând în continuare fundalul social-politic al ultimelor decenii de regim totalitar. SCRIERI: Geometria zăpezii, Timișoara
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
Ispășirile Severinilor. Dacă primul se axează pe destinul de victimă al unui tânăr nevinovat, acuzat de crimă, celălalt pledează patetic pentru salvarea „rădăcinilor”, în pofida tuturor vicisitudinilor. Pendularea ambiguă între gând și faptă, interferarea conștientului cu subconștientul creează, în final, impresia halucinantă a unui coșmar existențial. Subintitulată Însemnări de călătorie în China, cartea Pecetea dragonului (1980) nu este o culegere de reportaje, ci jurnalul unui intelectual avid de noutățile oferite de alt spațiu geografic și spiritual decât cel familiar lui. De altfel
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
la Direcția Presei (1963-1968, 1973-1982) din Ministerul Afacerilor Externe. Debutează în 1942, la „Vremea”, iar editorial în 1945, cu volumul de versuri Cartea cu sânge, pâine și cocs, premiat de Editura Forum. Poezia de început a lui T. proiectează peisaje halucinante, imagini ale pauperității proletarilor și expresii vehemente ale demitizării lui Dumnezeu („copiii îl înjură pe Dumnezeu la plural”). Tonul este bacovian, cu imagerie expresionistă, dar și cu multe inserturi avangardiste, sugerând efectul războiului asupra subconștientului și mizând pe imagini puternice
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
iar modalitatea de surmontare a crizei constă în proiecția de universuri alternative prin exploatarea resurselor imaginarului. Notele distinctive nu sunt mai puțin relevante, căci, pe de o parte, cadrul poemului nu mai este unul rural sau indeterminat, ci un oraș halucinant, supus adesea stilizărilor baroce sau chiar suprarealiste, iar pe de altă parte, alienarea nu mai este asumată la nivel metafizic sau visceral, ci exclusiv în planul conștiinței și, prin urmare, compensată printr-o exacerbare a sensibilității și a senzorialității. În
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
sub stelele de fum”, iar insul este și el depersonalizat, redus la statutul de arlechin (Portrete de arlechin, Din jurnalul unui arlechin). În cele mai reușite poeme metaforele funcționează ca „o lupă/ Mărind la infinit realitatea”, iar peisajul capătă dimensiuni halucinante. Din următoarea plachetă, Ordinea clipelor (1978), se rețin câteva poezii ale solitudinii, percepută ca menghină temporală: „Ceasul meu s-a oprit./ De aseară până azi minutare au dispărut cu totul./ Apoi orele./ Un cerc ca un laț/ în care mi-
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
ecou, / La împerecherea clipei și la desperecherea ei, / Când e și moarte-n tot și naștere din nou” (La împerecherea clipei, în Poeme). Alteori perindarea în lume îl conduce pe insul rupt de obârșie în masa indistinctă, depersonalizată, în visul halucinant al pierderii de sine: „Ce număr port, deci, ce fel de număr / Mai este și capul meu, greu de răspuns - / Și-am dat să ies întinzând mâna spre ușă / Și iarăși, țin minte,-am atins chiar cu umărul ușa, / Îmi
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
în 1942. Același mediu e prezent și în primul roman, Madona cu trandafiri. De data aceasta, departe de orice implicații ale realismului, Z. promovează subliniate trăsături expresioniste, privilegiază caricaturalul, șarja grotescă și absurdul. Cu acțiunea plasată într-un univers dereglat, halucinant, de coșmar burlesc, scrierea, relevabilă prin atmosferă și printr-un personaj memorabil - mitomanul Mihăilă, posesor al unei imaginații debordante, enorme -, suferă însă de pe urma afectării intelectuale, estetizante, reflectând complexe de autodidact. În cu totul altă cheie sunt concepute romanele, gândite ca
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
un intelectual inadaptat, care refractă faptul brut prin lentila unei conștiințe incomode. În fond, tehnica predilectă a naratorilor - și, nu mai puțin, a autorului - este defamiliarizarea: trăirile curente sunt cernute dintr-o perspectivă „bolnavă”, „iluminată” sau „supranaturală”, în orice caz halucinantă. Faptul se observă pretutindeni: în Femeia ascunsă e vorba de obsesia lui Alecu Florea pentru „Femeia din Vis”, care îi acaparează ecranul interior după ce a fost abandonat de soție și după ce și-a ratat chiar și sinuciderea; în Grijania - de
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
asemenea unei capcane burghez-mistificatoare în fața transcendenței și a originarului. Alternând reportajul, confesiunea și ficțiunea, romanele și povestirile lui S., prolixe, rar preocupate de construcție, dezvăluie vocația tumultului interior care se transferă în conflicte insolubile, în puternice neliniști ce stârnesc viziuni halucinante, cât și privirea atentă, cu decupaje veriste dintr-o realitate concret istorică. Deși inspirate, în general, din lumea satului, aceste proze par să fie mai degrabă vehicule pentru câteva obsesii tematice, precum copilul, femeia, regresiunea în primar sau revelația mistică
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
reușit roman, Ion Aluion (1938; Premiul „Ioan Al. Brătescu-Voinești” al Ministerului Educației Naționale), ce ar fi permis o dezvoltare realistă, pare să prevestească literatura care cultivă absurdul și existențialismul. Există un duh al satului, o demonie a eroilor, o atmosferă halucinantă care metamorfozează continuu peisajele și ființele și care transformă posibila monografie a satului bucovinean într-una a sufletelor posedate, tulburate de spectrul misterios al lunii, de taina feminității și de mirajul morții. Apologet al morții - era celebră în epocă o
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
266 14.6. Atacurile „perfidului Albion” asupra curriculumului american 268 14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului modern 270 Note și referințe bibliografice 273 Capitolul XV. Stenochoria și metamorfozele curriculumului educațional în era postmodernă 277 15.1. Despre un realism halucinant 278 15.1.1. Un alt mod de a gândi 278 15.1.2. De la realismul practic la hiperrealitate 280 15.1.2.1. Teorema de incompletitudine 281 15.1.2.2. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosen 282 15.1.2.3. Teorema
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
practică, suntem așadar nevoiți să mai abordăm o problemă, care îi privește pe cei câțiva teoreticieni autentici români ai curriculumului și raporturile lor cu practica școlară pe care o teoretizează. Ceea ce năucește în literatura pedagogică românească este un fapt aproape halucinant: prezentarea teoriei curriculumului ca disciplină unitară și panaceu infailibil. Or, evidenta cacophony of voices nu poate fi considerată, nici pe departe, ca remediu universal al maladiilor practicii, pentru simplul motiv că teoria curriculumului nu a posedat și nu posedă încă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
direct, indirect sau subliminal și chiar insidios la structurarea unei realități educaționale diferite de cea descrisă de pedagogia clasică și de teoreticienii curriculumului din prima jumătate a secolului XX. O societate serenă era înlocuită cu o realitate nouă, dramatică, incertă, halucinantă chiar. A fost anticipată, încă din anii ’70, de Umberto Eco și Daniel Boorstin, iar în anii ’80-’90 a fost teoretizată în termeni tulburători de Jean Baudrillard 8, care a și botezat-o în chip ciudat: hiperrealitate (hiperreality). Era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernă ale unor cercetători precum David Solomon nu conțin nimic similar principiilor nondirectiviste promovate de A.S. Neill la școala lui de „copii fericiți” de la Summerhill. Plezirismului cinic și libertinajului pedagogic nondirectivist, gândirea postmodernă le opune gravitatea trăirii într-o lume halucinantă și provocatoare. Efortul de a proiecta și a oferi practicii școlare și vieții curricula postmoderne exhaustive este, adesea, disperat. Ca urmași demni și profunzi ai existențialiștilor, gânditorii postmoderniști se exprimă dramatic și cu vehemență. Tonul nu este unul de juvenilă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uluitor de savanții truditori ai bibliotecilor alexandrine din veacul XX. Așadar, o lume primejdioasă în care nu poate supraviețui decât acest nou kosmopolites - care nu se naște, ca și cel antic, cu genele necesare pentru a supraviețui în acest univers halucinant, ci trebuie format; format prin educație, de-a lungul întregii vieți, prin valorificarea integrală a tuturor posibilităților sale de formare. Este vorba, în mod clar, de o resurecție a paideia, cu hybris-ul ei cu tot: cu ambiția formării „omului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-lea și al III-lea anahoreții, eremiții, monaștii n-au îndrăznit să practice imitatio Christi; visau doar la o purificare corporală augustiniană. Dar autoflagelările, practicate uneori în mod absurd, a stârnit admirația multor creștini. Ambiția lor a atins uneori cote halucinante și nu este sigur că mulți dintre acești cadaveres erau în toate mințile. Istoria bisericească evocă, sub un renume de „sfinți”, câțiva asemenea demenți. Unul este Sfântul Simion Stylites/Stâlpnicul (390-459). După ce a stat vreo câteva luni îngropat în pământ
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale unor freudo-marxiști precum Herbert Marcuse și Eric Fromm, căci preferau manualele de management, public relations și advertising. Muriseră frații Kennedy, Patrice Lumumba și Martin Luther King, iar Hrușciov bătuse cu pantoful în masă la ONU. Cursa înarmărilor se desfășura halucinant, dar noul război mondial era „rece” și amenințarea cu holocaustul nuclear părea doar o sperietoare pentru copii. Filosofia existențialistă europeană și teatrul absurdului au intrat și ele în declin într-o eră prea optimistă, care primea zilnic confirmări entuziasmante din partea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un realism halucinanttc " 15.1. Despre un realism halucinant" La originea tuturor acestor schimbări este același factor care a deschis, în Secolul Luminilor, epoca modernă: cunoașterea. Dar nu doar cunoașterea pură, oferită de științe, ci și cunoașterea aplicată din economie și confruntările politico-militare. Această cunoaștere explozivă a devorat „bornele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a pierdut obiectivitatea, s-a relativizat, s-a subiectivizat, a pierdut frontierele care o separau de miraculos și fantezie 2. Trăim într-o realitate virtuală, plină de pastișele televiziunii și ale internetului. O resimțim, incomod, ca năucitoare. Trăim un realism halucinant 3, gândim fără repere, ne cufundăm în visare și magie. 15.1.1. Un alt mod de a gânditc "15.1.1. Un alt mod de a gândi" Gândirea postmodernă nu este irațională, ci hiperrațională, menită să depășească limitele raționalismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trăim. Temeiurile realismului practic au fost științele experimentale și pozitive, în frunte cu fizica newtoniană. Temeiurile hiperrealității și hiperrealismului nu se află doar în performanțele televiziunii și internetului, ci în cataclismele care au lovit temeiurile cunoașterii în secolul XX. Realismul halucinant care ne inundă viața nu este doar trăire subiectivă a hiperrealității. Nu numai iluziile televizate, pastișele, reclamele, realitățile virtuale și comunicarea globală prin internet ne năucesc. Există cauze obiective. Științele, în ciuda progresului lor exploziv, au adus în lumea veacului XX
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a face cu obiecte în sine, ci cu un fel de stafii, fără identitate proprie, ce rezultă din interacțiunea celorlalte stafii pe care le numim „particule”. Gerald Holton comenta în 1981 (în lucrarea sa L’imagination scientifique) pe seama acestei realități halucinante: Orice particulă constă din toate celelalte particule... Cu ce trebuie să înlocuim conceptul de particulă elementară? Cred că trebuie să îl înlocuim cu cel de simetrie elementară 15. Această îndreptățită propunere ar avea însă efecte catastrofale în plan psihologic. Prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
există oțelăria și marea uzină de mașini grele, au dispărut sculerul, matrițerul, strungarul și sudorul; și lumea aceasta nouă pare amenințătoare, nedreaptă și fără sens. Doar nostalgiile mai mângâie creierul modern, obosit și derutat. Generațiile anilor ’80-’90 percep realitatea halucinantă în alt mod. Ele au fost (și sunt încă) pregătite de generațiile precedente, care le inculcă în continuare mentalitatea modernă a societății industriale, în plină eră tehnotronică, postindustrială. Elevilor și studenților de astăzi li se cer încă să-și formeze
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]