924 matches
-
ideea c] virtuțile (aretai) socratice sunt indispensabile pentru a duce o viat] bun]. Cu exceptia momentului când el se îndreapt], în mod surprinz]tor, spre a aduce un elogiu vieții intelectuale pure, aceasta p]rând a fi poziția lui Aristotel; și hedoniștii, ca și Epicur, insist] asupra faptului c] aceste „virtuți” cardinale își merit] locul, în m]sura în care contribuie la pl]cerea privit] că un întreg. Dac] pl]cerea este singurul scop rațional din viat] și dac] poate fi definit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
form] de societate politic] care presupunea o implicare individual] rezonabil], cât și în cea în care aceasta reprezenta o reacție împotriva formelor persuasive mai puțin raționale, pe care teoreticienii retorici ai vremii o ridicaser] deja la nivel de art]. Doar hedoniștii și-au declarat retragerea din sfera politicului, ca fiind mult prea periculos; toți ceilalți v]d omul, pentru a folosi celebra expresie a lui Aristotel, ca pe un „animal politic” sau mai degrab] că pe o creatur] destinat], prin natura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care se suprapune cu întrebarea modern] legat] de sursele cunoașterii morale, a devenit, în mod inevitabil, o preocupare major] a filosofilor greci, cu atat mai mult cu cât și ei aveau tendința de a sublinia cât era de greu. Doar hedoniștii o considerau ușoar]: o „acțiune corect]” ar fi pur și simplu ceea ce era perceput, în general, ca fiind corect, ins], având în vedere c] se putea justifica doar prin contribuția sa la pl]cere, orice nel]muriri puteau fi soluționate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspectelor pozitive ale unor st]ri precum frumusețea, pl]cerea, prietenia și cunoașterea. El a sustinut c] acțiunile drepte sunt cele care aduc cel mai mare bine, ap]rând astfel o versiune a utilitarismului care o dep]șea pe cea hedonist]. Spre deosebire ins] de kantianism și utilitarimul clasic care susțineau c] ofer] o procedur] rațional] de rezolvare a disputelor morale, perspectivele intuiționiste se bazeaz] în mod esențial pe pretenții de introspecție și nu ofer] metode de rezolvare a dezacordurilor. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplu ar fi s] aloc]m o greutate egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod] este echivalent] cu utilitarismul preferințelor. (Dac] am adopta o psihologie hedonist] a acțiunii am alege în acest caz utilitarismul clasic. O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la identificarea diferențelor principale dintre dreptul natural și rivalii s]i moderni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și este influențat de ideile utilitarismului timpuriu având că principali adepți pe Hobbes și Hume, care așeaz] pe picior de egalitate utilitatea și caracterul folositor în scopul promov]rii pl]cerii și evit]rii suferinței; este ceea ce se numeste utilitarism „hedonist”. Aceast] versiune a fost supus] parodierii din partea celor cu înalte concepții etice sau cu o gândire sofisticat]. Imaginea unei mulțimi necontrolate de ușuratici în c]utare de pl]ceri nu este tocmai una încânt]toare. Asemenea imagini caricaturizate ar avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oamenii s] îmbr]țișeze hedonismul, sau chiar mai mult, s] militeze pentru acest lucru în virtutea caracterului logic al teoriei pe care o promoveaz]. Cu toate acestea, imaginea de mai sus este o exagerare, ca toate imaginile caricaturizate, de altfel. Utilitarismul hedonist nu face asemenea afirmații, ci doar propune (cum procedeaz] și Bentham, de altfel) ideea empiric] potrivit c]reia oamenii prezint] o tendinț] natural] spre hedonism, tendinț] influențat] de pl]cere și suferinț] și de care ar trebui s] țin] cont
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S-ar putea afirmă cu cinism c] toate aceste acțiuni binevoitoare sunt orientate spre anumite scopuri personale ulterioare, sau chiar și numai pentru a ne ușura conștiința. Totuși, indiferent de satisfacția obținut], aceasta nu poate fi exprimat] în termeni pur hedoniști. În același fel, atunci cand un alerg]tor de curs] lung] se zbate pan] la moarte pentru a dep]și recordul de timp sau cand niște prizonieri prefer] s] îndure chinuri groaznice decât s] își tr]deze camarazii, a asocia satisfacția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un alerg]tor de curs] lung] se zbate pan] la moarte pentru a dep]și recordul de timp sau cand niște prizonieri prefer] s] îndure chinuri groaznice decât s] își tr]deze camarazii, a asocia satisfacția lor unei pl]ceri hedoniste ar fi din nou o greșeal]. Teoria modern] asupra utilit]ții, care poart] amprenta viziunii microeconomice, explic] aceste situații în termenii „satisfacerii preferințelor”. Atâta timp cât o persoan] are preferințe care dep]șesc sau se opun unor simple pl]ceri hedoniste, satisfacerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceri hedoniste ar fi din nou o greșeal]. Teoria modern] asupra utilit]ții, care poart] amprenta viziunii microeconomice, explic] aceste situații în termenii „satisfacerii preferințelor”. Atâta timp cât o persoan] are preferințe care dep]șesc sau se opun unor simple pl]ceri hedoniste, satisfacerea acestora reprezint] o surs] de utilitate pentru persoana respectiv]. Teoria nu face nici o precizare privind o preferinț] anume, fie c] este vorba despre utilitarismul orientat spre preferințe, fie despre hedonist. Este mai degrab] o teorie preocupat] de consecințele morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dep]șesc sau se opun unor simple pl]ceri hedoniste, satisfacerea acestora reprezint] o surs] de utilitate pentru persoana respectiv]. Teoria nu face nici o precizare privind o preferinț] anume, fie c] este vorba despre utilitarismul orientat spre preferințe, fie despre hedonist. Este mai degrab] o teorie preocupat] de consecințele morale care decurg din aceste preferințe. În acest sens, binele, la nivelul fiec]rui individ, înseamn] satisfacerea preferințelor personale, indiferent care ar fi ele. Cei cu pretenții intelectuale rafinate ar putea spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr]țișeaz] idealul estetic, f]r] a ține cont dac] acest lucru este benefic sau nu ființei umane. Un r]spuns mai conving]tor la aceeasi provocare vine din partea „utilitariștilor materialiști”, care pun accent pe satisfacerea intereselor și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acesteia; un contor, de exemplu, permite determinarea fluxului electric în orice moment, spre deosebire de mintea uman] atât de imprevizibil] și impenetrabil]. Din moment ce utilitatea se refer] în esenț] la o anumit] stare de spirit (lucru cu atat mai evident în cazul utilitarismului hedonist sau al celui bazat pe preferințe: chiar și „satisfacerea dorințelor unui prieten decedat” presupune o considerare a „posibilelor opinii ale acestuia”, în condițiile în care realitatea ar fi fost cu totul altă), interpretarea utilit]ții necesit] o transpunere în gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pareto; exist] numeroase soluții originale la problema comparațiilor interpersonale privind utilitatea. Mulți recurg la diverse metode tehnice. Totuși, cel mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile apar doar în cazul utilitarismului hedonist sau al celui care are la bâz] preferințele, care pretind adoptarea modului de gandire al celorlalți, spre deosebire de utilitarismul materialist, care, dimpotriv], face abstracție de preferințele reale ale individului. Este posibil] cunoașterea intereselor de ordin general ale acestuia din urm], ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o proprietate unic] și sui-generis. (Același lucru este valabil și pentru caracterul r]u, drept sau inacceptabil al lucrurilor.) Dar consensul se oprește aici. Naturaliștii au p]reri diferite în privința reducerii la altceva a binelui, r]ului etc. Exist] naturaliști hedoniști care reduc faptele despre caracterul bun la fapte despre pl]cere și durere. (Caracterul bun al prieteniei const] în faptul c] ea conduce la pl]cere.) Exist] și naturaliști aristotelieni care prefer] faptele legate de natură uman] și de progresul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o vor pune în aplicare și modul cum vor preda. Concepția profesorului despre cursanți și filosofia sa despre ceea ceconstituie o predare adecvată pentru aceștia vor sta la baza întregului design instrucțional. Astfel, dacă profesorul găsește că studenții sunt leneși, hedoniști, orientați spre gratificații imediate, dependenți, necesitând supervizare, strategiile sale de predare vor fi diferite față de situația opusă, când consideră că studenții săi sunt responsabili, vor să învețe, au obiective clare cu privire la ceea ce vor să învețe etc. Dacă în prima situație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o vor pune în aplicare și modul cum vor preda. Concepția profesorului despre cursanți și filosofia sa despre ceea ceconstituie o predare adecvată pentru aceștia vor sta la baza întregului design instrucțional. Astfel, dacă profesorul găsește că studenții sunt leneși, hedoniști, orientați spre gratificații imediate, dependenți, necesitând supervizare, strategiile sale de predare vor fi diferite față de situația opusă, când consideră că studenții săi sunt responsabili, vor să învețe, au obiective clare cu privire la ceea ce vor să învețe etc. Dacă în prima situație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mările larg deschise În fața curiozităților noastre. Exercițiul descoperirii ne Încântă și ne Împlinește mai ales Într-un sens estetic, pentru că libertatea de a căuta pe cont propriu este, În primul rând, o frumusețe, o aventură minunată. Dar aceste jocuri captivante, hedoniste, ale explorării fără hotare pot să dea naștere unor interogații pline de mustrări și de reproșuri iritate, dacă privim lucrurile sub raport etic. Care sunt totuși limitele acestei pasiuni de a cerceta și de a nu mai crede decât În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
implicarea motivațională și sistemul bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.4 Lot experimental Subiecții care au completat
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.4 Lot experimental Subiecții care au completat chestionarele sunt toți angajați și activează atât în instituții bugetare cât și în organizații private. Cercetarea s-a efectuat pe un efectiv de 56 de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
nevoie să comunice acesta membrilor grupului de referință. Pentru a se simți bine se străduiește să placă celorlalți și să câștige simpatia și respectul lor sau să dovedească că poate fi primul/ cel mai bun prin comparație cu alții. MOTIVAȚIE HEDONISTĂ (PLĂCERE) Angajatul este motivat și face performanță dacă îi place, îl captivează sau îl pasionează ceea ce face. El este motivat în primul rând de motive intrinseci, de caracteristici ale activităților pe care el le consideră plăcute sau distractive. Modul efectiv
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
factor sunt anxioase când e vorba de bani și în situații care includ bani. Ei abordează relații care implică schimb monetar cu ezitare, grijă și nervozitate. Exemplu item: Dau semne de nervozitate atunci când nu am destui bani. 6 CONCLUZII Motivația hedonistă este cea care determină indivizii să întreprindă acțiunile care le fac plăcere, rațiunea comportamentelor vine din interior. Acest angajat va fi motivat să lucreze și să facă performanță dacă îi place ceea ce face, dacă este captivat de sarcinile pe care
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
titulatura postului, cum ar fi, profesor, doctor, dar și din calitatea activității pe care o prestează, care nu poate fi transpusă în bani și care în mod cert nu este recompensată la adevărata valoare. Un alt factor influențat de perspectiva hedonistă asupra motivației este neîncrederea. În primă fază acest rezultat poate părea ciudat, deoarece nu pare să existe vreo legătură între cele două variabilele. Însă sensul acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
asupra motivației este neîncrederea. În primă fază acest rezultat poate părea ciudat, deoarece nu pare să existe vreo legătură între cele două variabilele. Însă sensul acestei legături este negativ, ceea ce se traduce prin cu cât va crește scorul la motivația hedonistă cu atât mai mic va fi scorul obținut la neîncredere. O persoană care are îndoieli în situații care implică bani va avea o motivație hedonistă slabă, ceea ce este și normal deoarece situațiile care ne pun în gardă, care ne fac
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]