799 matches
-
schimb. (Îi aruncă mănușă) Oricine-n lume Îmi spune trădător, mișelnic minte. Să-l cheme goarna-ți: cine-a veni cutează, -Mpotriva lui, a ta, și-a oricui voi susține Onoarea-mi și-adevărul, ferm. ALBANY: Un crainic! EDMUND: A herald, ho, a herald! ALBANY: Trust to thy single virtue; for thy soldiers, All levied în my name, have în my name Took their discharge. REGAN: My sickness grows upon me. ALBANY: She is not well; convey her to my tent
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mănușă) Oricine-n lume Îmi spune trădător, mișelnic minte. Să-l cheme goarna-ți: cine-a veni cutează, -Mpotriva lui, a ta, și-a oricui voi susține Onoarea-mi și-adevărul, ferm. ALBANY: Un crainic! EDMUND: A herald, ho, a herald! ALBANY: Trust to thy single virtue; for thy soldiers, All levied în my name, have în my name Took their discharge. REGAN: My sickness grows upon me. ALBANY: She is not well; convey her to my tent. [Exit Regan, led
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
to thy single virtue; for thy soldiers, All levied în my name, have în my name Took their discharge. REGAN: My sickness grows upon me. ALBANY: She is not well; convey her to my tent. [Exit Regan, led.] Enter a Herald. Come hither, herald. Let the trumpet sound And read ouț this. CAPTAIN: Sound, trumpet! A trumpet sounds. HERALD (Reads): "If any man of quality or degree within the lists of the army will maintain upon Edmund, supposed Earl of Gloucester
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
virtue; for thy soldiers, All levied în my name, have în my name Took their discharge. REGAN: My sickness grows upon me. ALBANY: She is not well; convey her to my tent. [Exit Regan, led.] Enter a Herald. Come hither, herald. Let the trumpet sound And read ouț this. CAPTAIN: Sound, trumpet! A trumpet sounds. HERALD (Reads): "If any man of quality or degree within the lists of the army will maintain upon Edmund, supposed Earl of Gloucester, that he is
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
discharge. REGAN: My sickness grows upon me. ALBANY: She is not well; convey her to my tent. [Exit Regan, led.] Enter a Herald. Come hither, herald. Let the trumpet sound And read ouț this. CAPTAIN: Sound, trumpet! A trumpet sounds. HERALD (Reads): "If any man of quality or degree within the lists of the army will maintain upon Edmund, supposed Earl of Gloucester, that he is a manifold trăitor, let hîm appear by the third sound of the trumpet: he is
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
within the lists of the army will maintain upon Edmund, supposed Earl of Gloucester, that he is a manifold trăitor, let hîm appear by the third sound of the trumpet: he is bold în hîș defencye." EDMUND: Sound! First trumpet. HERALD: Again! Second trumpet. HERALD: Again! Third trumpet. Trumpet answers within. Enter Edgar, at the third sound, armed, a trumpet before hîm. ALBANY: Ask hîm hîș purposes, why he appears Upon this call o' th' trumpet. HERALD: What are you? Your
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
the army will maintain upon Edmund, supposed Earl of Gloucester, that he is a manifold trăitor, let hîm appear by the third sound of the trumpet: he is bold în hîș defencye." EDMUND: Sound! First trumpet. HERALD: Again! Second trumpet. HERALD: Again! Third trumpet. Trumpet answers within. Enter Edgar, at the third sound, armed, a trumpet before hîm. ALBANY: Ask hîm hîș purposes, why he appears Upon this call o' th' trumpet. HERALD: What are you? Your name, your quality, and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDMUND: Sound! First trumpet. HERALD: Again! Second trumpet. HERALD: Again! Third trumpet. Trumpet answers within. Enter Edgar, at the third sound, armed, a trumpet before hîm. ALBANY: Ask hîm hîș purposes, why he appears Upon this call o' th' trumpet. HERALD: What are you? Your name, your quality, and why you answer This present summons? EDGAR: Know, my name is lost; By treason's tooth bare-gnawn and canker-bit: Yet am I noble aș the adversary I come to cope. EDMUND: Un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
crainic! ALBANY: Te-ncrede-n ține numai; căci soldații, În numele meu strînși, în numele-mi I-am slobozit. REGAN: Mi-e tot mai rău! ALBANY: Îi este rău, duce-ți-o cortul meu. (Iese Regan, însoțită. Intra un crainic) Vino aici, herald. -Să sune goarna. Citește asta. (Trompeta sună) CRAINICUL: "Dacă vreun om de rang sau de grad din rîndurile oștirii vrea să susțină împotriva lui Edmund, pretins conte de Gloucester, că este de mai multe ori trădător, să apară la al
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
iar pentru Enyalios arhontele-rege avea misiunea de a proclama și inaugura celebrarea misteriilor eleusine. Cu toate acestea, celebrarea unor culte rămânea În mâinile câtorva familii aristocratice, ca Eumolpidae și Kerykes, din care provenea marele preot de la Eleusis, purtătorul torței și heraldul sacru pentru celebrarea misteriilor, sau familia Eteobutades, din care, la Atena, era ales preotul lui Poseidonxe "Poseidon" Erehteusxe "Erehteus" și al Atenei Polias sau Butipoi și Taulonides, cărora le era Încredințată, tot la Atena, desfășurarea bufoniilor. Dar În epoca polisului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În secolul al II-lea Î.Hr. și, În ciuda dificultăților pe care le prezenta, a putut fi tradus din latină arhaică În greacă (Polybius 3, 22). El conținea și norme care reglementau sectorul cultual. În anumite cazuri se prescrie consultarea heraldului și scribului: este vorba despre prima atestare latină a acestei profesii. Și cărțile sibiline, care au fost aduse de la Cumae În vremea ultimului rege dintre Tarquinii, presupun faptul că duumvirii (II-viri sacris faciundis) și colaboratorii lor cunoșteau scrierea și tehnicile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1932, 14 853; Călinescu, Cronici, II, 34-36; Pompiliu Constantinescu, [Paul Sterian], VRA, 1932, 241, 1933, 317; n.crev. [N. Crevedia], D. Paul Sterian, „Calendarul”, 1932, 105; Radu Brateș, „Pregătiri pentru călătoria din urmă”, GR, 1933, 3; Constantin Micu, „Poeme arabe”, „Herald”, 1933, 2; Ion Plăeșu [Mircea Eliade], „Poeme arabe”, „Credința”, 1933, 4; Al. Robot, Două volume de poezii, RP, 1934, 4 801; Predescu, Encicl., 812; Călinescu, Ist. lit. (1941), 800-801, Ist. lit.(1982), 884-885; Șerban Cioculescu, „Războiul nevăzut”, „Ecoul”, 1944, 135
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
mare grijă de suveranitatea României. În timpul regimului Goga-Cuza, Iorga a continuat să-i atace pe evreii din Transilvania și Bucovina din cauză că nu se identificau cu România și să-i laude pe evreii spanioli. Regele a dat un interviu ziarului "Daily Herald" din Londra, explicînd că, deși antisemitismul constituia o poveste veche în România, măsurile guvernului se refereau doar la cetățenia a aproximativ 250.000 de evrei intrați ilegal în România după Primul Război Mondial 49. Cîteva zile mai tîrziu, guvernul anunța
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucru l-au făcut Henri Grégoire în Belgia, Oscar Halecki în Polonia, Vittorio Lazzarini în Italia și mulți alții. Presa internațională (din zonele necontrolate de naziști) a primit știrea asasinării cu o profundă indignare. Ziarele americane "New York Times" și "New York Herald Tribune", ziarul elvețian "Basler Nationalzeitung", ziarul argentinian "La Prensa" din Buenos Aires și multe alte ziare din Chile și Brazilia au publicat panegirice în care erau prezentate viața, activitățile și realizările lui Iorga, era scoasă în evidență atitudinea sa pro-Aliați, profranceză
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu ușurință spre sud, est sau nord. Deși cele mai grave s-au produs în fosta Iugoslavie, România are o cultură politică și probleme asemănătoare: cine poate spune ce viitor le este hărăzit Transilvaniei sau Basarabiei? După opinia ziarului "International Herald Tribune", recentele evenimente din Balcani "au transformat visul unei Europe unite într-un coșmar"1. Nu este chiar așa. Aceste evenimente ilustrează doar cît de eficient este încă procesul de realizare a unității Europei, cît de indolenți și slabi sînt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Fischer. În același an, Iorga a scris o carte simbolică despre apărătorul (spiritul haiducesc) țăranilor săraci: Un apărător al săracilor Domnul Tudor din Vladimir, București, 1906 179 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 156-157 180 "New York Herald", 24 martie 1907 181 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 157 182 Gordon Wright, France in Modern Times, Londra și Chicago, 1966, p. 218 183 "Neamul românesc", 6 ianuarie 1908 184 Ibidem, 8 martie 1907. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost sufletul și supraveghetoarea, stînd alături de curajosul, dar tînărul ei fiu. După 23 August 1944, a manifestat o temeritate fără precedent, străbătînd cu mașina Bucureștiul asediat, cu un pistol în poșetă etc. 55 Lepădatu, op. cit., p. 416 1 "International Herald Tribune", 18 mai 1992 2 Tuchman, Franjo, Nationalism in Contemporary Europe ("Boulder East European Monographs", 1981), p. 13, și Bespuca povijesne zbiljnosti, Zagreb, 1990, p. 166 3 "Time", 4 ianuarie 1993, pp. 44-46 4 Michael R. Beschloss, Strobe Talbot, Ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dovedindu-se a fi un talentat traducător al literaturii scrise în limba spaniolă. SCRIERI: Poezii, București, 1977; Ultramar, București, 1978; Nova, București, 1980; Plante carnivore, București, 1980; Amadeus, București, 1983; Cavalerul cu mâna pe piept, București, 1984. Traduceri: César Vallejo, Heralzii negri, pref. trad., București, 1979; Omar Lara, Insule plutitoare, București, 1980; Mario Vargas Llosa, Războiul sfârșitului lumii, București, 1986, Conversație la Catedrala, București, 1988, Istoria lui Mayta. Domnișoara din Tacna, București, 1991, Cine l-a ucis pe Palomino Molero, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”. În 1931 (martie-decembrie) editează „XY. Literatură și artă”, „revistă a noii generații”, la care scriu, între alții, Eugen Ionescu, Emil Botta, Andrei Tudor, Octav Șuluțiu. Împreună cu Miron Suru, scoate în 1933-1934 caietul de literatură „Herald”, care se voia un „bazar de literatură tânără” și unde publică poezie Nicolae Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor, Mircea Streinul, dar și V. Voiculescu, proza fiind ilustrată de Anton Holban (un fragment din romanul Ioana), Tudor Teodorescu-Braniște, Traian Mateescu ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
nici pe cele ale ospitalității"82. Oficialități de peste Ocean precum: James W. Brown 83, consilier tehnic al Asociației creștine a tineretului și conducătorul comisiei americane pentru asistența refugiaților poloni, și doamna Thomson (soția scriitorului Sinclair Lewis)84, colaboratoare la "New York Herald", au apreciat modul cum România ajuta refugiații poloni. Este adevărat că între diplomații americani (Hull, Gunther, Biddle și Bullitt) au existat puncte de vedere diferite în legătură cu atitudinea României 85, dar Bucureștii au acționat conform intereselor naționale și ale normelor dreptului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Libellus Valachorum redactate și înaintate curții imperiale în 1791, respectiv 1792. Autorii petițiilor au fost succesorii intelectuali ai episcopului I. Micu, grupați în ceea ce a ajuns să se numească Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu etc., heralzii națiunii valahe din Transilvania. Fără a fi inovative pe plan argumentativ, Supplex-urile fundamentează și mai solid temele invocate de episcopul I. Micu ca premise ale emancipării "națiunii" nerecunoscute ca atare a valahilor. Împărtășind soarta celorlalte memorii, Supplex-urile au fost respinse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
catolică, exprimată prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a dat startul coacerii conștiinței naționale, ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea unui agent eterogen (oferta imperială de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cultura este o fîntănă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 64, subl. în original) [1937]. Un individ ipotetic eviscerat din neamul său, scos din nomos-ul națiunii etnice, ar fi azvârlit în spațiul interstițial al vidului existențial. Interbelicul este spațiul în care are loc deplina distilare identitară a specificului românesc. Heralzii Școlii Ardelene au fost ctitorii tradiției naționale românești, la care și-au adus contribuția, de-a lungul timpului, generații succesive de cărturari subjugați intelectual, înstăpâniți politic și posedați sentimental de ideea națională. Această tradiție națională românească, în care se împletesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]