2,559 matches
-
ca abilitate de a organiza, a combina, a investiga și a folosi tehnici euristice; c) Relations sunt „bifocalizate” (two foci); „relațiile pedagogice” sunt conexiunile din structura internă a curriculumului; „relațiile culturale” sunt conexiuni care se dezvoltă într-o anumită „cosmologie hermeneutică” promovând narațiunea și dialogul ca vehicule în interpretare. Narațiunea pleacă de la concepte precum „istorie”, „limbaj”, „locaș”; dialogul interrelaționează aceste trei concepte pentru a conferi un anumit sens culturii; acest sens poate fi „local”, din punctul de vedere al originilor sale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exorcizarea acestei stafii (to exorcise this ghost). Cum s-ar putea realiza acest lucru? Doll jr. are în vedere eliminarea evaluării și a controlului din procesul de învățământ. Ar putea fi acestea înlocuite cu altceva? S-a gândit la o hermeneutică puternică, bazată pe abordarea multifocalizată (a multifocused approch) și pe „știința complexității” conturată de Ilya Prigogine. Deocamdată însă, se pare că Doll jr. nu s-a angajat în această „aventură exorcistă” - iar dacă o va face, va fi una pur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Amurgul zeilor, Așa grăit-a Zarathustra, Știința veselă, Nașterea tragediei), Søren Kierkegaard (Era prezentă, Jurnalul seducătorului ș.a.). Între „precursori” și „promotori” - ca moment de cotitură în istoria medernismului și pregătirea „revoluției” postmoderniste - trebuie așezați Edmund Husserl (fenomenologia) și Martin Heidegger (hermeneutica fenomenologică). Promotorii, ca mari personalități ale postmodernismului, sunt considerați: Jean-François Lyotard (cu teoria „crizei marilor povestiri”); Michel Foucault (Istoria nebuniei în epoca clasică); Gilles Deleuze (Știința logicii, Anti-Oedip. Capitalism și schizofrenie); Jacques Derrida (Gramatologia; teoria „deconstrucției”, teoria „diferenței și diferanței
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sensul specificat la nota 6 în domeniul arhitecturii și construcțiilor. Richard Rorty a realizat același lucru în domeniul filosofiei în lucrarea Philosophy and the Mirror of Nature. Cartea lui Rorty a devenit fundamentală pentru istoria postmodernismului mai ales datorită unei hermeneutici revelatoare - expresia modernă „oglinda naturii”, care desemna cunoașterea obiectivă, a căpătat alt înțeles. După Rorty, mirror of nature este o iluzie provocată de mind mirroring („oglindirea mentală”); dar noi nu putem conferi sens prin oglindirea mentală a ceva aflat în afara
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de gânditorul italian Gianni Vattimo în eseul Dialettica, differenza, pensiero, debole (1979). Într-un interviu acordat lui Marin Mincu, devenit postfață la traducerea în românește a lucrării La fine d’ella modernita (Garzanti, 1985; trad. rom.: Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, traducere de Ș. Mincu, Pontica, Constanța, 1993), Vattimo mărturisea: „Expresia pensiere debole am folosit-o la sfârșitul anilor ’70, într-o perioadă în care în Italia noi trăiam experiența terorismului. ș...ț Termenii «în relief», din dezbaterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
morale, ale puterii politice și ale realismului pozitivismului scientist. ș...ț Știința modernă contribuie la acest destin general de slăbire a ființei ș...ț. A vorbi de gândirii slabă înseamnă a da nume unui fenomen care este foarte general: popularitatea hermeneuticii în cultura occidentală e o formă de prezență a gândirii slabe” (trad. rom., pp. 182-185). 19. B. Bernstein, Class, Codes, and Control: Towards a Theory of Educational Transmissions, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1975/1977. 20. G. Whitty, M. Young (eds
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum”, în W. Pinar (ed.), Heightened Consciousness, Cultural Revolution, and Curriculum Theory, McCutchan Publishing, Berkeley, 1974, pp. 69-84. 110. G. Willis, „A Reconceptualist Perspective on Curriculum Evaluation”, Journal of Curriculum Theorizing, 3 (1), 1981, pp. 185-192. 111. În fenomenologie și hermeneutică se respectă distincția propusă de Wilhelm Dilthey - în Die Enstehung der Hermeneutik (1900) - între Verstehen („înțelegere) și Auslegung („interpretare”, „explicitare”); pentru „conștientizare” este adecvat termenul Dasein, care la Dilthey semnifică ființa empirică prezentă a unei persoane sau a unui lucru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar și în By the Light of Anecdote (1989) van Manen a adus lămuriri în acest sens. 127. R. Burch, „On Phenomenology and Its Practices”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989, pp. 187-217. 128. Vezi traducerea românească a cărții lui F.D.E. Schleiermacher Hermeneutica (traducere N. Rîmbu), Polirom, Iași, 2001. 129. Vezi notele referitoare la Heidegger - 104, 111-112, 116-118. 130. Hermeneutica conceptului de paideia este realizată strălucit de Heidegger în Platons Lehre von der Wahrheit (1930-1931). Studiul a fost tradus în limba română și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
127. R. Burch, „On Phenomenology and Its Practices”, Phenomenology + Pedagogy, 7/1989, pp. 187-217. 128. Vezi traducerea românească a cărții lui F.D.E. Schleiermacher Hermeneutica (traducere N. Rîmbu), Polirom, Iași, 2001. 129. Vezi notele referitoare la Heidegger - 104, 111-112, 116-118. 130. Hermeneutica conceptului de paideia este realizată strălucit de Heidegger în Platons Lehre von der Wahrheit (1930-1931). Studiul a fost tradus în limba română și comentat strălucit de Thomas Kleininger. Vezi M. Heidegger, Repere pe drumul gândirii, ed. cit., pp. 161-202. 131
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
187-209. 132. Ibidem, p. 196. 133. Elaine Atkins, „Reframing Curriculum Theory in Terms of Interpretation and Practice: A Hermeneutical Approach”, Journal of Curriculum Studies, 20 (5), 1988, pp. 437-448. 134. Hans-Georg Gadamer este una dintre cele mai proeminente personalități ale hermeneuticii filosofice contemporane, considerat continuator al lui Heidegger, Hegel și Nietzsche. Gadamer opune hermeneutica scientismului, considerând-o superioară și mai adecvată pentru abordarea științifică a „experiențelor” istorice, filosofice etc. Lucrările sale principale sunt considerate: Wahrheit und Methode. Grundzüge einer philosophischen Hermeneutik
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Interpretation and Practice: A Hermeneutical Approach”, Journal of Curriculum Studies, 20 (5), 1988, pp. 437-448. 134. Hans-Georg Gadamer este una dintre cele mai proeminente personalități ale hermeneuticii filosofice contemporane, considerat continuator al lui Heidegger, Hegel și Nietzsche. Gadamer opune hermeneutica scientismului, considerând-o superioară și mai adecvată pentru abordarea științifică a „experiențelor” istorice, filosofice etc. Lucrările sale principale sunt considerate: Wahrheit und Methode. Grundzüge einer philosophischen Hermeneutik, Mohr, Tübingen, 1960 (trad. rom.: Adevăr și metodă, traducere de G. Cercel, L.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
informa suficient cu privire la ideile lui Rorty și nu am putut procura lucrările sus-menționate. 136. Studiul lui M. Heidegger Vom Wesen des Grundes (Despre esența temeiului) este considerat unul dintre cele mai dificile texte din opera sa. El conține o strălucită hermeneutică a conceptului de transcendență (lansat de Critica rațiunii pure a lui Kant) provenind de la „faptul-de-a-fi-în-lume” (Das In-der-Welt-sein). Ea l-a condus spre o teorie a cunoașterii cu totul nouă și revelatoare, care conferă cunoașterii semnificația de „orientare-către” (Sichrichten-auf), de „menținere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
structure du comportement (trad. engl.: The Structure of Behavior, Beacon, Boston, 1963). 144. Vezi notele 131, 133, 139-140. 145. W.M. Reynolds, Reading Curriculum Theory: The Development of a New Hermeneutic, Peter Lang, New York, 1989. 146. P. Ricœur, Eseuri de hermeneutică, traducere de V. Tonoiu, Humanitas, București, 1995. Vezi și Le conflit des interpretations, Seuil, Paris, 1969 (trad. rom.: Conflictul interpretărilor, traducere de H. Lazăr, Echinox, Cluj-Napoca), și À l’école de la phénoménologie (1986). 147. National Commission on Excellence in Education
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Semiotic and Postmodern Criticism as Modes of Inquiry in Educational Technology, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs, 1991. 228. Barbara I. Martin, „Commentary on Deconstructing Modern Educational Technology”, Educational Technology, 64-65/1994. 229. Wilson, op. cit. 230. Hlynka, Yeaman, op. cit. Autorii satirizează hermeneutica și criticismul ca metode preferate ale postmoderniștilor. Wilson se folosește de această satiră antipostmodernistă a lui Hlynka și Yeaman pentru a minimaliza demersurile gândirii postmoderne. „Demersul tetrafazic al bunului postmodernist” nu este o metodă reală, ci o parodie menită să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Naval Research Grant, San Diego, decembrie 1991. 254. Expresia hidden agenda poate fi tradusă și prin „planul secret”. Teoria existenței unui „subtext tainic” al oricărui proiect curricular sau instrucțional poate fi extinsă la orice discurs pedagogic. Această realitate indubitabilă justifică hermeneutica pedagogică și demersurile pedagogiei critice. B.G. Wilson pare să ignore importanța acestora; el se mulțumește cu argumentele destul de slabe expuse de D.D. Noble în studiul prea puțin semnificativ „Cockpit Cognition: Education, the Military and Cognitive Engineering”, AI & Society, 3 (6
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
limba și literatura franceză, unde după 1990 va preda teoria traducerii și logica discursului ficțional. Și-a susținut doctoratul în 1982, la București, cu teza Lautréamont: la rhétorique de son oeuvre. Debutează în 1975, la „Opinia studențească”, cu eseul Cheia hermeneutică, iar editorial - în limba franceză, cu Le Chasseur de corbeaux (1986), eseu introductiv la o traducere a Poveștii poveștilor de Ion Creangă, realizată de Mariana Goujon și Jean-Paul Goujon, iar în românește cu volumul Naveta esențială (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
filologico-filosofico-epicureică, va fi etalată abundent și în eseurile în românește, izvodite după același „tipar” foarte personal, cu deosebire frapant în context autohton, dată fiind raritatea demersurilor similare. Sub „acoperirea” reprezentată de etalarea unui impresionant belșug de cunoștințe și de perspicacitate hermeneutică, P. scrie de fapt literatură, oferind texte care se citesc cu și de plăcere, dar și cu folos (fiind neconvențional „instructive”). Eseistul are predilecție cvasiexclusivă pentru textul scurt: cărțile lui sunt alcătuite din fragmente eseistice concentrate (pe care el însuși
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
merită o prefață cinegetică, Fragmente dintr-un discurs ornitologic, Întrebarea leneșului, Soacra cu ochi pineal și semnificantul transcendental, Excurs în limba povestirilor humuleștene, Reîntoarcerea la soacră (dar și la nurori), Moș Nichifor Perlocuționariul, Al patrulea codoșlâc, Patafizica omenească. Exercițiile de hermeneutică și studiile de „patafizică” ale lui P. pot părea expresia unui răsfăț gratuit și „evazionist”, dar, în pofida aparențelor, ele nu sunt lipsite de o gravitate subiacentă. Titluri de cărți ori de eseuri precum Sentimentul românesc al urii de sine (1991
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Chasseur de corbeaux, Muizon (Franța), 1986; Lettre à un ami occidental, Muizon (Franța), 1990; Naveta esențială, Iași, 1991; Sentimentul românesc al urii de sine, Iași, 1991; Însem(i)nările Magistrului din Cajvana, pref. Ion Bogdan Lefter, Iași, 1992; La cafeneaua hermeneutică, Iași, 1992; Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie, Iași, 1992; Fragmente dintr-un discurs in(?)comod, Iași, 1993; Eros, Doxa & Logos, Iași, 1995; ed. 3, pref. Gheorghe Grigurcu, Iași, 2003; Breviarul nebuniilor curente, postfață Victor Georgescu, Iași
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
considerații despre limbaj și artă, despre bine și rău, despre intelect și iubire. De altfel, autorul avertizase încă de la început că „a te ocupa de îngeri devine încet-încet [...] un mod de a revizita întreaga cultură a lumii”. Debutând ca o hermeneutică subtilă a unui topos cultural, Despre îngeri se instituie treptat ca o meditație profundă asupra modului de a fi în lume. În 1994 P. reunește în Limba păsărilor (Premiul Uniunii Scriitorilor) eseuri despre materializarea tipologică a devenirii limbajului. Structurile supuse
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
1994, 1-2; C. Stănescu, Fiii risipitori și marile familii, ALA, 1994, 220; Teodor Vârgolici, Șase secole de literatură, ALA, 1994, 221; Alexandru George, Alt caz între mai multe, RL, 1994, 14; Nicolae Mecu, Al. Piru, RITL, 1994, 1; Ovidiu Ghidirmic, Hermeneutica literară românească, Craiova, 1994, 160-170; Al. Piru comentat de Marin Iancu, București, 1995; Andrei Grigor, O primă carte despre Al. Piru, CC, 1995, 3-4; Nițescu, Proletcultismul, 268-270; Romul Munteanu, Alexandru Piru, LCF, 1997, 47; Dicț. esențial, 665-668; Manolescu, Lista, III
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
livresc. P. își dezvoltă cercetarea tematizând-o sistematic, urmărind ocurența ceremonialului în toate sectoarele lumii ficționale sadoveniene. Hermeneutic și cu deschidere interdisciplinară, demersul rămâne totuși unul de critică literară, iar Sadoveanu este vizat ca artist, ca autor de literatură. În micromonografia Hermeneutica lui Adrian Marino (1993) comentariul este descriptiv, explicativ și rezumativ, de informare concisă, util pentru inițierea în opera teoreticianului. Tot despre Adrian Marino a publicat, în 2001, o monografie, însoțită de o antologie comentată și de un dosar al receptării
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
de un dosar al receptării critice. În Noaptea lui Vincent (1998) sunt adunate pagini de jurnal. SCRIERI: Replay, București, 1980; Clasici și contemporani, Craiova, 1987; Cui i-e frică de comentariul literar ?, Craiova, 1991; The Paradoxist Literary Movement, Phœnix-Chicago, 1992; Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, 1993; Ceremonialul sadovenian, Craiova, 1997; Noaptea lui Vincent, Craiova, 1998; Adrian Marino, Brașov, 2001; Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003. Ediții: M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, pref. Radu G.
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
a scriitorilor contemporani din Oltenia, Craiova, 1998 (în colaborare). Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Cartea de debut. Critica respectuoasă, LCF, 1981, 36; Laurențiu Ulici, Lectură analitică, RL, 1982, 9; Marin Beșteliu, Jaloane pentru o viitoare exegeză, R, 1987, 12; Constantin Cubleșan, „Hermeneutica lui Adrian Marino”, ST, 1994, 5; Bucur Demetrian, „Noaptea lui Vincent” sau Jurnalul, eterna întoarcere, CL, 1998, 11; Ioan Lascu, Un triplu jurnal, F, 1999, 6; Dicț. scriit. rom., III, 800-801; Petraș, Panorama, 533-536; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
524-528, 581-583, 631-634; Gheorghe Grigurcu, Cezar Petrescu, îndrăgostit, RL, 1999, 38; Lovinescu, Sburătorul, IV, 199-200, passim, V, 37, passim; Dicț. esențial, 645-648; Popa, Ist. lit., I, 265-267; Alex. Ștefănescu, Cezar Petrescu, RL, 2003, 5; Mihai Dascal, Fascinația exegezei. Exerciții de hermeneutică literară, București, 2003, 139-185. M.D.
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]