949 matches
-
pot fi creionate din diversele părți ale textelor sacre. Aici alegoria este frecvent utilizată, așa cum în Scrisoarea lui Barnabas (cca 100 A.D.) sunt interpretate textele din Cartea Leviticului prin vicii imaginare asociate unor animale 217. Cel de al treilea mod hermeneutic de interpretare se numește tălmăcirea alegorică 218 și se adresează narațiunilor ce au un al doilea nivel de referință decât cel al persoanelor, lucrurilor și evenimentelor explicit menționate într-un text. O variantă a acestei tălmăciri este cea tipologică, exemplu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din Alexandria care a văzut sensul alegoric al textelor biblice, dezvăluind înțelesul, tâlcul profundelor adevăruri filosofice în narațiunile și preceptele Bibliei, urmat apoi de Origen care a distins sensurile literale, morale și spirituale dar afirmă că cel mai înalt principiu hermeneutic rămâne cel alegoric sau spiritual, dezvoltat mai apoi în Evul Mediu ca un subtip anagogic. Să ne închipuim că un compas sau un echer, obiecte ale arhitectului, ale inginerului care construiește ar rămâne doar atât, instrumente în accepțiunea unui membru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
subtip anagogic. Să ne închipuim că un compas sau un echer, obiecte ale arhitectului, ale inginerului care construiește ar rămâne doar atât, instrumente în accepțiunea unui membru al societăților secrete și tâlcul acestor obiecte nu ar fi subiectul unei interpretări hermeneutice. Același lucru îl putem exprima și la ritualul aprinderii lumânărilor într-un templu. Tălmăcirea anagogică mai poate fi numită și mistică 220, evenimentele putând fi o prefigurare a timpurilor ce vor veni, un aspect profetic care îl întâlnim în Kabbala
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Lui a fost tradus cu a fi plăcut lui Dumnezeu în limba greacă veche și așa hermeneutica a devenit metodă de schimbare a sensurilor după bunul plac și adaptarea la filosofia locului. Mai mult, filosofi precum Philo, depășind orice aspect hermeneutic creștin, aduc sensuri noi în idealism platonic și etică stoică întregului Pentateuh. Comentariile cele mai interesante ale vremii dar cu referire exactă asupra personajelor din acea perioadă sunt comise de comunitatea de la Qumran 226. Această perioadă se regăsește și în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
toate variantele lor, sunt legate de dezvoltarea miturilor și mitologiei. Atitudinile societății în fața vieții sunt reflectate în povești ale căror structuri mistice sunt specifice fiecărei culturi. Dacă aceste atitudini se îndepărtează de structură, înțelesul alegoric reiese tocmai din structură. Procesul hermeneutic joacă un rol major în învățarea înțelepciunii sacre, încă de când religia a păstrat tradiția și a dărâmat credințele vechi pentru a le înlocui cu poveștile, unele apărând în conflict cu sistemele morale și dezvoltând un nou sens, aparent mai corect
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în relațiile dintre noi oamenii. Nu avem nevoie să împlinim cine știe ce doctrină sau sarcină metafizică sau să găsim metode psihologice de influențare a sufletului pentru a-l domina sau a domina sufletele altora. Ce se întâmplă în credința creștină este, hermeneutic vorbind, dominarea divinității prin Duhul Sfânt în însuși Cristos asupra sufletului nostru și respingerea oricărei intervenții umane. În aceasta suntem pasivi pe deplin, chiar și ca experiență sau cunoaștere. Dar acceptăm ceea ce ne dăruie pentru viețile noastre întru El în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
libertate de locuitor al pădurii și mai târziu la libertatea deplină de ascet luminat sannyasin, asemănător cu treptele budiste și masonice 280. Dragostea pentru Dumnezeu este făcută în iudaism prin progresele în cunoașterea Torei, Bibliei și Talmudului, bazată pe principiile hermeneutice Halakha și Haggada 281, la musulmani prin dogma unității dintre Dumnezeu și Mahommed și ascultarea celor cinci coloane sau îndatoriri religioase. Dogmele și doctrinele au fost adeseori văzute în mod excluisiv ca fiind încorsetare și de ce nu, viziunea a fost
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dumnezeu devine conștiință de sine este că noosul sacru al lumii divine se confundă cu formele individuale ale acesteia conținute în conștiința divină. Metafizica neoplatonică în care lumea divină și noosul sunt ipostazele Marelui Arhitect al Universului a devenit punctul hermeneutic de plecare a relației Tată-Fiu care în creștinism adăugând Logosul formează triada dumnezeiască egalitară, esență a unicului Dumnezeu. Importanța decisivă a acestei doctrine o acordă Sfântul Augustin responsabil de dezvoltarea teologică și metafizică a Trinității, alăturând-o antropologiei și tradiției
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu va reuși vreodată să scoată toată apa din ea. Ea este cu adevărat un Graal, este grația Duhului Sfânt, chiar dacă eternul feminin este cel asociat cu lacurile, fântânile, puțurile și izvoarele de apă. Fântâna este miracolul transmutațiilor. Apa prezintă hermeneutic trei teme originea vieții, mijloc de purificare, centru de regenerare. Apa conține sămânța primordială, este faza trecătoare de regresie și dezintegrare, de care depinde o fază progresivă de reintegrare și regenerare. Tendința de curgere a apei în jos, spre abis
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ci din contra îl impulsionează. Rămâne de văzut din această dualitate care este dominantă. Ca și în religie adeptul mason poate fi înzestrat sau nu cu posibilitatea, harul de a avea acces direct la experiența mistică, datorită înțelegerii vii, percepției hermeneutice a lumii spirituale. Această experiență în care simbolurile depășesc vizibilul trebuie considerată creativitate masonică. Dogmatic vorbind religia se obține din dialogul dintre oameni în raport de Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care El însuși este un mister ce provoacă omul fără
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o realitate a experiențelor elementare, născute din viața istorică și socială de fiecare zi, unde noi înșine urmăm un ritual noetic, pe plan mental în litera Cuvântului. În această lume de fiecare zi nu mai putem utiliza instrumentele și metodele hermeneutice ale gândirii obiective din știința analitică. Ceea ce știința consideră în mod obișnuit ca aparținând conștiinței umane, trebuie raportat la structurile de arc reflex noetic, între om, ca parte și divinitate ca întreg, revelație a adeptului în context al mesajului Cărții
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Stănescu, Leonardo da Vinci, Bosch, Goya, Van Gogh, Brâncuși sau Picasso. Dar precum fiecare ființă trăiește în interiorul unui model cultural și interpretează experiențele sale prin prisma cunoașterii, tot astfel și formarea mentală a imaginii unui simbol oniric în devenire sens hermeneutic include un concept pur uman în relație cu ceilalți și cu Spiritul cosmic 693. Și atunci, iată, portul se retrage într-un spațiu care i-ar putea aduce misterul somnului: Eu, neștiind când or să vină zorii, Deschid toate ușile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la cunoaștere. Lumea este în permanentă stare de trecere între umbre și lumini (Orpheu, Dante). Aici se desfășoară existența în viața pământeană, amintind mereu de originea cosmică a omului. Antropologia este cea care se pare a fi devansat toate eforturile hermeneutice ale semnificației acestui raport pentru mentalitatea omului. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună,/ pământ e ea, și prund și unda,/ un drum cu călătorul dimpreună,/ fântână-adăpostind o lună./ Umbra lui Dumnezeu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rămâne expresia Cuvântului primordial revărsat în noi ca o rouă de lumină. Nu știu dacă mi-am răspuns la cele două întrebări pe care mi le pun de când am început această serie de prelegeri: Cuvântul primordial, Logosul este, oare, sinonim hermeneutic cu Duhul Sfânt? Termenul științific de natură poate el fi confundabil cu Dumnezeu? Dacă nu am reușit încă, sper ca timpul să-mi permită să știu în căutarea pe care o fac pe căile labirintului spre fântâna din clopot. Ceea ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cerului, cotropitor.// Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi/ mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă./ Tiparul în Tine păstra-mi-l-voi871. Deci poesia devine prin definiție ambiguă, fiind o elaborare timp-spațiu a inconștientului în care prezența simultană a mai multor sensuri generează hermeneutic interpretări multiple după specificitatea gândirii cititorului. Așa văd eu ambiguitatea ca o caracteristică esențială a poesiei 872. Secretul secretelor învăluit de Taină, copleșește în tăcere entitatea noastră și răspunde prin puterea magică obținută dorințelor Marelui Arhitect al Universului ce ne-
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tremurătoare Mărește și mai tare taina nopții, Așa îmbogățesc și eu întunecata zare Cu largi fiori de sfânt mister...1011. Deci contopirea misterului cu taina cunoașterii este posibilă și ele nu se exclud. Lirica lumii accentuează acest binom semantic și hermeneutic. Totul pare ca în lucrarea Primavera 1012 a lui Botticelli, unde vraja planetelor aduce în ochii privitorilor respirația sacră a armoniei cerești. Fiecare dintre noi este în cularea penelului, în armonia muzicii sau în profunzimea cuvântului un microcosmos care exprimă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Homer ori a Torei distinge astfel sensurile literal, moral și mistic, adică cel anagogic, la care ne-am aplecat în cărțile noastre anterioare 1095. E indicat să deslușim semnele obscure de cele clare, metaforele având privilegiul de a diferenția hermeneutic tâlcul sensurilor și astfel să împingă creația spre alegorie. Poeții au așezat fără filosofie viziunile lor, le-au scris însămânțând cultura în limbajul tainic al alegoriei. Nu vă mirați. Poeții, toți poeții sunt Un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
între credincioși și Dumnezeu, pe când în misticismul pur această intermediere dispare și comuniunea inconștientă a sinelui se realizează de la sine cu spiritul divin. Limitele gnoseologice ale poesiei se datorează limbajului sărac al omului și incapacitatea metaforei de a fi element hermeneutic traductibil pentru întreaga masă a cititorilor. Cu un efort minim, credincioșii își înalță conștiența lor spre cea universală, experimentând canale și ritualuri colective, spre deosebire de misticismul pur în care aceasta se realizează prin arcul reflex noetic conștientizat de cel care îl
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
purtând imaginea străveche a atmei ce se roagă la soare, ceea ce demonstrează că sufletul, mandala nu e totuna cu soarele. Personificare a inconștientului, atma e ceea ce ne aparține în relație cu simbolul izvorului vieții și al totalității definitive umane. Dificultățile hermeneutice au tulburat înțelegerea primilor creștini în a deosebi soarele care răsare de Cristos. Oricum însă importante nu sunt mandalele ce apar în mânăstiri sau temple, exterioare ci acelea care sălășluiesc în interiorul nostru. Când echilibrul sufletesc este zdruncinat și gândurile nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tendințele edenice ale lui Ghilgameș se aseamănă cu Faust a lui Goethe în care personajul principal aspiră și el la cunoașterea absolută. Aceeași frământare pentru inițiere, folosirea raiului sau a iadului sunt două căi complementare și deloc iluzorii în contextul hermeneutic al Tainei. Eu sunt Ghilgameș, care a prins și omorât Taurul Cerului, care l-a ucis pe paznicul pădurii, care l-a doborât pe Humbaba, ce locuia în Pădurea Cedrilor, și care, în cheile munților, a omorât lei1196. Lupta contrariilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
chiar cheia trăirii noastre pe acest pământ. De aceea au și fost un subiect constant al preocupărilor noastre. Aceste cuvinte vor fi întotdeauna subiectul unor comentarii, al unor dezbateri antropologice, al unor păreri contradictorii din care se va alege tâlcul hermeneutic, aurul alchimic al înțelepciunii. Ars longa Poesie și bucurie [...] primește, Doamne, încântarea ce din inimă-mi țâșnește cum țâșnește pârâul din izvorul lui semn că dintr-acolo jarul curge și nu respinge, Doamne, nici chiar încântarea rece, pe care o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
împliniri senin, Deșiră-mi-le, barcă, un pliu pornească-n plin, Ce amintirea marelui calm s-o nimicească 1313. Dar pentru ce ne este adesea dificil să ne reamintim evenimentele trecute? Nu pentru că nu le-am fi memorat, ci pentru că hermeneutic eludăm interpretarea anagogică a ritualului învățat genetic și noetic de a străbate bariera ce ne-ar permite accesul la subconștient. În majoritatea timpului, pentru a ne rememora trecutul, utilizăm voința. Dacă nu depășim poarta templului interior care este subconștientul nostru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nicio salvare (Gen 6:14-22). Isaac îngrijind lemnul pentru sacrificiu (Gen 22:6) are același tâlc cu Isus cărându-și crucea, cordonul purpuriu din fereastra lui Rahab (Ios 2:18-21) prefigurează sângele cristic etc. Acestea sunt ilustrații pertinente ale teoriei hermeneutice. Urme ale tipologiei apar (Rom 5:14) când Paul îl aseamănă pe Adam cu venirea lui Cristos, unul imprecând cu greșeala sa o omenire, celălalt cu harul său aducând darul lui Dumnezeu, tot pentru o omenire. Analogia tipologică se reflectă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
banului. Concluzia este că nu putem discuta despre om ca despre o ființă inteligentă, desprinsă de mediul natural decât în momentul în care are interese și nevoi și încearcă să satisfacă aceste interese și nevoi. Abordarea este una de tip hermeneutic în înțelesul pe care C.I. Gulian îl conferă acestei categorii, acela care privește, "omul în lume, într-o lume istorică, într-un raport de tensiune cu această lume, cu victoriile și înfrângerile, cu limitele și realizările lui..."3 . Nu se
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
raporteze studiul formelor de punere în discurs la conținutul discursului" (2004: 197) și riscurile comentariului tradițional pe care-l definește ca pe "o hermeneutică ce a uitat de filologie" (id.). Acest deficit, pe care Rastier îl consideră drept un "deficit hermeneutic al științelor limbajului" (2001: 102) este foarte bine descris de Cossutta: Analiza discursului se definește prin articularea descrierii și explicării fenomenelor discursive și prin refuzul corelativ al interpretării. Acest refuz este condiția unui demers obiectiv al fenomenelor textuale într-un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]