1,830 matches
-
înfloriți Ciucuri albi, înzăpeziți Iute cad pe caldarâm Călci pe ei, rămași pe drum. Amintiri, dureri trecute Pagini de român durute, Mi le- aduc salcâmii verii, Chiar de- i vânt, pala- adierii Nu mă tulbură, nu piere Sunt iluzii, chiar himere. Versul meu te- ademenește, Niciun vânt nu ne clintește. Suntem doi pe- un balansoar Eu de vânt nu am habar. Poate secera, de vrea, Sus, în vârf, nu- i creangă mea. Citește mai mult Iar salcâmii...Secera vântul pustia,Sufletu-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
veri,Românul poartă dureri,Iar salcâmii înflorițiCiucuri albi, înzăpezițiIute cad pe caldarâmCalci pe ei, rămași pe drum.Amintiri, dureri trecutePagini de român durute,Mi le- aduc salcâmii verii,Chiar de- i vânt, pala- adieriiNu mă tulbură, nu piereSunt iluzii, chiar himere.Versul meu te- ademenește,Niciun vânt nu ne clintește.Suntem doi pe- un balansoarEu de vânt nu am habar.Poate secera, de vrea,Sus, în vârf, nu- i creangă mea.... XI. DE DOR..., de Dania Badea , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Atingerea ta îmi face pielea fierbinte palmele de abur ale mâinilor, alunecă împărțind fibrele emoției pe neîntâmplatele nostre zboruri ce cheamă-n văzduh păsări de metal deasupra de norii de fum de unde coboară himere de lux până-n inima noastră. Se-nalță și cad anotimpurile aripi mari invizibile. pe deasupra de orașele oarbe și mute, minți amorțite, fățarnice, întregesc așteptarea deșirată pe clipele răsucite ale dorințelor pungi de vid, arsuri-n meninge se sting în golfurile
ATINGEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374385_a_375714]
-
pierd fără urmă și rămâne teama că în locul lor nu se simpte decât durere... Depărtările ascultă glasul clipelor cum mor risipind în neguri strigătul timpului care piere cum s-oprești atâta comori încărcate de dor, când secundele se rostogolesc printre himere? Și cum să nu simți zborul timpului spre niciunde când pasu-i tot mai greu și privirea-nțețoșată, nici cu palma nu se mai poate ușor cuprinde fruntea, care de atâtea gânduri pare-nlăcrimată Dar numărătoarea inversă a început de mult iar viața
NUMĂRĂTOARE INVERSĂ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374371_a_375700]
-
ceasul răsăritului de stea A început să spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Poetul S-a întors poetul în satul natal Cu toate păsările lui zburătoare Același râu îi aduce la mal Amintiri
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
argint, Mă pierd în veșnicia de nimburi siderale; Mi-s gândurile arse de astre-n labirint Ce se prefac în cioburi ș-n aripi abisale. Pribeag, prin crisalide de lumi în devenire, Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând, Plutesc printre himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct, Un punct devine Terra, un punct e Galaxia Ș-ntregul Univers devine-n mine-un Punct ! GENEZĂ
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
de lumini, bulevard al îngerilor de gheață, vultur cu aripi de praf de stele răstignite în cuiele zenitului ca de-o umbră, eu aud și-nțeleg pulberea muzicii tale... Coloană de aburi cerești ieșiți din respirațiile adânci siderale, vis al himerelor de bezne, silabisind sclipiri gingașe de stele și reverberând ecouri imateriale de pași trăgănați, târâți în lanțuri, - pași umbrelor de robi ai durerii. Aceștia, după milenii întregi, abia azi au ajuns la capătul drumului tău bifurcat de suplicii, de unde umbrele
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. TRUPUL INIMII MELE Trupul inimii mele răzvrătit de atâtea himere Eliberând lacrima gândului prin care am învins, Cetățile părăsite din vis. Te-am găsit printre zâmbete oglindite-n artere, Coloane dăltuite de lumini și de stele. Înmugureau trandafirii inimii mele, Iar iernile hibernale deveneau simfonii epocale, Prin lumini ancestrale. Tu
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
ai văzut, peste alba cămașă lungă-n poale, femeile au două șoarțe negre, basma la fel, iar bărbații poartă cămăși albe, clopul, ilicul fiind negre, precizase Miluța. În astă vreme, Bunu părea să mângâie cu luciul ochilor căprii o dublă himeră, un om și o soție de cândva, făloși, frumos înveșmântați. Apoi, oftând prelung, îi povesti băiatului de cei care-i trecuseră prin minte, deși nu-i cunoscuse - bunicii lui, Culai și Agripina, pieriți năpraznic laolaltă. Îi era greu nepotului să
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
Și pare că tăcerea m-a cuprins Iar timpul șubred a-ncetat să treacă. Mă tot scufund ca-n dune de nisip, Cuarțul mă înțeapă prin unghere, Îmi intra în priviri și-ncep să tip, În jurul meu se-nvârt în cerc, himere. Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulg Chirurgii neștiuți din alte spații Și mă transform din plumbul greu, în fulg În sala nevăzutei operații... Mă vărs în alte lumi, în alt decor, Să umplu vidul dintre cer și
SOMNUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373489_a_374818]
-
când fața trecută, când aceea viitoare, tot astfel misterul fuzionează cu sublimul, spiritualul cu visceralul, angelicul cu demonicul, realul cu visul, aparența cu esență, moartea cu viața, ficțiunea cu istoria. Protagoniștii au când carnația ființelor celor mai palpabile, când transparența himerelor. Ei pot fi simple halucinații ale naratorului, dar și proiecții alchimice și oculte ale unor experiențe magice. Viziunile spagirice sunt, de altfel, foarte frecvente în această proză, deși nu rigoarea hermetică triumfă aici, cât imaginea ei intuitivă, uneori genuină. Sensul
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
să transform din vis, într-o minune, Să-ți spun ce am de zis, scriind în braille cu stele Că tu să poți ajunge-adânc în visurile mele, Tu orb de mine, eu însămi fără de vedere, Prin lumea ancestrala a propriilor himere, Veniți dintr-un trecut pierdut pentru vecie, Ascunși într-un prezent de nestatornicie Unde doar dragostea nu este schimbătoare, Ea, dragostea trăiește și mult după ce moare, Ne urmarește-n veșnică ei dăruita ipoteza Că ADN-ul vieții, din propria-ne geneză
ÎN BRAILLE CU STELE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373614_a_374943]
-
Și pare că tăcerea m-a cuprins Iar timpul șubred a-ncetat să treacă. Mă tot scufund ca-n dune de nisip, Cuarțul mă înțeapă prin unghere, Îmi intră în priviri și-ncep să țip, În jurul meu se-nvârt în cerc, himere. Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulg Chirurgii neștiuți din alte spații Și mă transform din plumbul greu, în fulg În sala nevăzutei operații... Mă vărs în alte lumi, în alt decor, Să umplu vidul dintre cer și
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
pleacă,Și pare că tăcerea m-a cuprinsIar timpul șubred a-ncetat să treacă.Mă tot scufund ca-n dune de nisip,Cuarțul mă înțeapă prin unghere,Îmi intră în priviri și-ncep să țip,În jurul meu se-nvârt în cerc, himere.Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulgChirurgii neștiuți din alte spațiiși mă transform din plumbul greu, în fulgîn sala nevăzutei operații...Mă vărs în alte lumi, în alt decor,Să umplu vidul dintre cer și lume,N-aș
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Acasa > Versuri > Visare > HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Himerele din pustiul iernii Emilian Oniciuc- 02.12.2016 Din pustiu iar bate vântul, Gerul printre pietre crapă; Gheața acoperă pâmântul, Platoșă
HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371321_a_372650]
-
Acasa > Versuri > Visare > HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Himerele din pustiul iernii Emilian Oniciuc- 02.12.2016 Din pustiu iar bate vântul, Gerul printre pietre crapă; Gheața acoperă pâmântul, Platoșă face peste apă. Peste ea și- obolul iernii, O căruță cu un biet cal Se împotrivește vremii, Trecând vadul
HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371321_a_372650]
-
Se va duce- n apa rece. Roatele prin praf de gheață, Tânguiesc risipa serii... Calul trage stors de viață, Badea poartă dorul verii... După cruntă chinuială, Omul nostru din căruță, Se lipește cu sfială, Lângă draga lui mândruță... Focul chinuie himere, Viforul la geamuri bate... Prin dulci clipe efemere, În căruță, el se zbate... Roatele- s înțepenite, Calul îi căzut pe-o parte; Prin troienile cernite, Badea este dus, departe... Din pustiu se- oprește vântul, Fulgii mari din cer valsează, Mândra
HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371321_a_372650]
-
Calul îi căzut pe-o parte; Prin troienile cernite, Badea este dus, departe... Din pustiu se- oprește vântul, Fulgii mari din cer valsează, Mândra își croșetează gândul Când din gând cu griji oftează... Emilian Oniciuc- 02.12.2016 Referință Bibliografică: Himerele din pustiul iernii / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilian Oniciuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371321_a_372650]
-
din cauza omogenizării promovate prin globalizare. Dacă, dimpotrivă, va avea curajul să promoveze în mod autocritic și cu pocăință, atât la nivel individual cât și la nivel comunitar, duhul tradiției sale, va putea să ofere adevărul universalității sale ca replică la himera globalizării.” Una dintre condițiile cele mai importante pentru ca Biserica Ortodoxă să desfășoare o misiune eficace pentru timpul și contextul secularizării este aceea de a fi ea însăși!... Tocmai încercările de mișcare a terenului pe care ea se fundamentează, de subminare
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
departe...Renii trag o săniuță, scăpărând luciri de gheață;Cu desagi e prea plinuță și aplecată într- o parteDar un moș o ține bine, hohotind prin barba creață...!( Cu drag pentru copiii mei: George, Bianca, Mihai, Andrei și Mirela )... XX. HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016. Himerele din pustiul iernii Emilian Oniciuc- 02.12.2016 Din pustiu iar bate vântul, Gerul printre pietre crapă; Gheața acoperă pâmântul, Platoșă face peste apă
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
într- o parteDar un moș o ține bine, hohotind prin barba creață...!( Cu drag pentru copiii mei: George, Bianca, Mihai, Andrei și Mirela )... XX. HIMERELE DIN PUSTIUL IERNII, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016. Himerele din pustiul iernii Emilian Oniciuc- 02.12.2016 Din pustiu iar bate vântul, Gerul printre pietre crapă; Gheața acoperă pâmântul, Platoșă face peste apă. Peste ea și- obolul iernii, O căruță cu un biet cal Se împotrivește vremii, Trecând vadul
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
va duce- n apa rece. Roatele prin praf de gheață, Tânguiesc risipa serii... Calul trage stors de viață, Badea poartă dorul verii... După cruntă chinuială, Omul nostru din căruță, Se lipește cu sfială, Lângă draga lui mândruță... Citește mai mult Himerele din pustiul ierniiEmilian Oniciuc- 02.12.2016Din pustiu iar bate vântul,Gerul printre pietre crapă;Gheața acoperă pâmântul,Platoșă face peste apă.Peste ea și- obolul iernii,O căruță cu un biet calSe împotrivește vremii,Trecând vadul către mal.Sticla
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
2016. Nisipul din clepsidră Emilian Oniciuc- 14.08.2016 Timpul leneș se întoarnă În clepsidra de cristal... Nu ne anunță printr-o goarnă Când zdrobiți vom fii de mal... Avem rugăciuni albastre, Și duminici efemere, În chiliile sihastre, Bântuite de himere...! Ne lăsăm purtați de valuri... Ce ne-alintă în furtună Înspumați de arginți și lauri N-auzim goarna, de sună... În nisip se duce totul, În nisipul din clepsidră... Emilian Oniciuc- 14.08.2016 ... Citește mai mult Nisipul din clepsidră
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
2016 ... Citește mai mult Nisipul din clepsidră Emilian Oniciuc- 14.08.2016Timpul leneș se întoarnăîn clepsidra de cristal... Nu ne anunță printr-o goarnăCând zdrobiți vom fii de mal...Avem rugăciuni albastre,Și duminici efemere,În chiliile sihastre,Bântuite de himere...! Ne lăsăm purtați de valuri... Ce ne-alintă în furtunăînspumați de arginți și lauriN-auzim goarna, de sună...În nisip se duce totul,În nisipul din clepsidră...Emilian Oniciuc- 14.08.2016... XXV. FRUMOASA DIN CLEPSIDRĂ, de Emilian Oniciuc , publicat în
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
în parte, până spre atunci, când vom cunoaște pe deplin: “căci toate ce se văd și par sunt un vis într-un vis doar”, în semnătura lui E.A. Poe. Acum toate sunt ca apa morților, cuvânt sinonim pentru fata morgana, himeră. Sunt de neajuns: tot mai departe... / cum poate privirii mele să-mi scape? Dar vine marea promisiune, când credinciosul pășește pa poteca mântuirii, trecând peste apa morților. Este calea omului de la adamic la omul nou, îndumnezeit: Vin către Tine / urcând
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]