989 matches
-
căldură la variațiile temperaturii mediului ambiant. Aceste mecanisme de termoreglare pot fi depășite în condiții de temperaturi extreme ale mediului ambiant sau prin epuizarea rezervelor energetice ale organismului în cazul efortului fizic excesiv. Tulburările termoreglării se pot manifesta sub forma hipotermiei sau hipertermiei. Hipotermia (scăderea temperaturii corporale sub 35 °C) poate avea drept cauze scăderea intensității termogenezei sau depășirea capacității termogenetice într-un mediu excesiv de rece sau, mai rar, hipotermia este consecința unui proces termolitic excesiv. Această tulburare a echilibrului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
temperaturii mediului ambiant. Aceste mecanisme de termoreglare pot fi depășite în condiții de temperaturi extreme ale mediului ambiant sau prin epuizarea rezervelor energetice ale organismului în cazul efortului fizic excesiv. Tulburările termoreglării se pot manifesta sub forma hipotermiei sau hipertermiei. Hipotermia (scăderea temperaturii corporale sub 35 °C) poate avea drept cauze scăderea intensității termogenezei sau depășirea capacității termogenetice într-un mediu excesiv de rece sau, mai rar, hipotermia este consecința unui proces termolitic excesiv. Această tulburare a echilibrului termic se produce
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
efortului fizic excesiv. Tulburările termoreglării se pot manifesta sub forma hipotermiei sau hipertermiei. Hipotermia (scăderea temperaturii corporale sub 35 °C) poate avea drept cauze scăderea intensității termogenezei sau depășirea capacității termogenetice într-un mediu excesiv de rece sau, mai rar, hipotermia este consecința unui proces termolitic excesiv. Această tulburare a echilibrului termic se produce mai frecvent la nounăscuți, la care există o imaturitate a centrilor hipotalamici, și la vârstnici, la care termogeneza este diminuată din cauza scăderii metabolismului energetic. Consecința scăderii
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Consecința scăderii temperaturii corporale cu 2 °C este urmată de apariția frisoanelor, contracții tonico-clonice ale mușchilor striați scheletici cu efect termogenetic; în cazul în care temperatura corporală scade în continuare până la 27 °C diminuă intensitatea frisoanelor. În paralel cu gradul hipotermiei scad frecvența cardiacă și respiratorie, precum și metabolismul bazal (cu 6 % pentru o scădere a temperaturii corporale cu 1 °C) [23]. Hipertermia, creșterea temperaturii corporale peste 37,5 °C, se poate produce atunci când termoliza nu mai poate face fata temperaturii crescute
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Barbital), cu acțiune medie (Amobarbital, Ciclobarbital) și cu acțiune scurtă (administrate intravenos - Pentobarbital) pot determina în cazul tratamentele îndelungate și cu doze mari apariția unei intoxicații cronice exprimată clinic prin dizartrie, confuzie, nistagmus, ataxie, hiporeflexie. Intoxicația acută cu barbiturice provoacă hipotermie, anurie, comă, având efecte și asupra motricității - atonie musculară, hiporeflectivitate. Inducerea somnului se poate realiza și cu alte medicamente, de exemplu cu unii derivați benzodiazepinici (Nitrazepam, Flurazepam, Flunitrazepam - Rohypnol®, Triazolam, Estazolam, Temazepam), care însă influențează motricitatea prin hipotonia musculară, erorile
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
numărului de trombocite), complicații materne (accidente cerebrovasculare, hemoragie cerebrală, infarct de miocard, insuficiență renală, abruptio placentae, insuficiență de organ, edem pulmonar și coagulare intravasculară diseminată) [2]. Complicațiile HTA asupra fătului sunt următoarele: mortalitate perinatală, neonatală sau fetală, complicații neonatale (hipoglicemie, hipotermie, hipotensiune, bradicardie), risc de creștere intrauterină întârziată, prematuritate, hipoxie tranzitorie (encefalopatie ischemică hipoxică) sau complicații pe termen lung (deficit mental) [3]. Ghidul GDG (Guideline Development Group) propune următoarea clasificare a HTA [4]: • ușoară: TA diastolică 90-99 mm Hg, TA sistolică
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
orez” determinat de conținutul apos cu mici flocoane de epiteliu descuamat. Stadiul de colaps este consecința deshidratării severe, exprimată clinic prin scăderea tensiunii arteriale sistolice sub 90 mmHg, puls filiform, polipnee, oligurie, crampe musculare și “sindrom algid” (tegumente livide, reci, hipotermie axilară mai mică de 35șC), cu păstrarea stării de conștiență. Bolnavul poate deceda sau poate evolua în stadiul de reacție, în care diareea și vărsăturile se răresc, tensiunea arterială și diureza se normalizează. Cu toate acestea, 6% dintre supraviețuitori dezvoltă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
să se desfășoare rapid, uneori chiar simultan. I. Suspiciunea de sepsis este considerată de prezența unor simptome și semne: evocatoare pentru o infecție: febră, frisoane, alterarea stării generale, hiperventilație, alterarea stării de conștiență sau mai puțin obișnuite pentru o infecție : hipotermie, insuficiență circulatorie acută, encefalopatie acută, sindrom hemoragipar, icter inexplicabil. II. Anamneza caută date relevante despre evenimente declanșatoare ale infecției sistemice severe, precum și asupra terenului biologic al pacientului: Evenimente declanșatoare de sepsis: investigații invazive, intervenții chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prin sânge și derivate (INS) Etiologia INS este foarte diversă. Manifestările clinice care pot fi asociate cu INS variază în funcție de timpul care a trecut de la momentul expunerii. In primele 24 ore poate apare un tablou sugestiv pentru sepsis, cu febră/ hipotermie, frison, stare de rău, polipnee, tulburări digestive, respiratorii, cardio vasculare (chiar șoc) sau neurologice. În acest context ar trebui exclus un accident hemolitic prin incompatibilitate imuno-hematologică. Atitudinea practică constă în: întreruperea transfuziei recoltarea a cel puțin două hemoculturi, la interval
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
strategii optime de protecție miocardică, este utilă cunoașterea evoluției acumulate până în prezent. Oprirea ischemică normotermică a pus bazele managementului miocardic înainte de acceptarea utilizării soluțiilor cardioplegice. Înainte de apariția oxigenatoarelor, câțiva cercetători au început să lucreze cu diverse mijloace de inducere a hipotermiei pentru protecția miocardică. Bigelow și colab. în Canada [1], Lewis și colab. în Chicago [2], Swan și colab. în Denver [3], precum și Brock și Ross la Londra [4], au câștigat o semnificativă experiență clinică începând din 1950 și până în 1956
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
i-a stimulat pe Brown și colab. [5,6] să dezvolte un schimbător de căldură cu ajutorul Harrison Radiator Division de la General Motors Corporation. Aceste schimbătoare de căldură asigurau răcirea rapidă sau reîncălzirea, ele rămânând în uz până azi. Tehnicile de hipotermie profundă ale lui Drew și Anderson [7], din Marea Britanie, au subliniat importanța răcirii pentru obținerea protecției miocardice și a întregului organism. Melrose și colab. [8], din Anglia, au fost printre primii care au realizat importanța opririi cardiace și a repornirii
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
anilor 1950, Sealy, Young și colab. [9], din Durham, studiau efectul diverselor droguri în vederea prevenirii fibrilației ventriculare. Pe parcursul acestor studii, ei au alcătuit o soluție conținând potasiu, magneziu și neostigmină, soluție pe care o utilizau pentru oprirea cardiacă electivă, împreună cu hipotermia. Ei au fost primii care au folosit denumirea de „cardioplegie” pe parcursul acestor studii. Doctorul Sealy relatează că au folosit de rutină această soluție până în 1960, când cardioplegia nu mai era de actualitate. Au început să apară din ce în ce mai multe publicații privind
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
au folosit de rutină această soluție până în 1960, când cardioplegia nu mai era de actualitate. Au început să apară din ce în ce mai multe publicații privind apariția leziunilor miocardice după folosirea soluțiilor conținând potasiu, astfel că Shumway, din California, a început să utilizeze hipotermia locală, prin circularea unei soluții saline reci în sacul pericardic, în același timp cu clamparea aortei [10]. Această tehnică de răcire a sacului pericardic s-a dovedit atât de eficientă încât este folosită și în prezent. Din 1966 și până în
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
1 și importanța cunoșterii fiziologiei și biochimiei celulei miocardice supuse ischemiei, în oprirea cardiacă și perfuzarea cardioplegică [13,14]. Principiile de bază ale protecției miocardice chirurgicale au fost stabilite de acest grup, mai ales în ceea ce privește efectele și nivelul optim al hipotermiei, potasiului, calciului, glucozei și osmolalității. Solorzano și colab. [15] din Toronto au atras atenția chirurgilor cardiaci în 1978, când au introdus conceptul perfuzării retrograde a sinusului coronarian pentru a îmbunătăți protecția miocardică. Chiar dacă Gott și colab. au descris această tehnică
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
ischemie. Aceasta poate fi utilizată pentru ghidarea administrării fluidelor, a suportului inotropic sau vasopresor și a terapiei antiischemice, mai ales la pacienții cu boală cardiacă ischemică cu risc crescut. PRINCIPIILE PROTECȚIEI MIOCARDICE Principiile protecției miocardice sunt reducerea activității metabolice prin hipotermie și oprirea terapeutică a aparatului contractil și a activității electrice miocitare prin administrarea soluției cardioplegice (depolarizarea potențialului de membrană prin cardioplegia cu sânge hiperpotasemic). Ambele principii sunt acceptate fără echivoc și rezultatul lor este scăderea consumului de oxigen. Reducând consumul
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
de substanțe pentru urgentarea recuperării sau încorporarea unor filtre de leucocite pentru circuitul de by-pass cardio-pulmonar. MECANISME CLINICE RELEVANTE PENTRU PRELUNGIREA TOLERANȚEI LA ISCHEMIE Cel mai bine înțelese și mai frecvent aplicate mecanisme pentru creșterea toleranței miocardului la ischemie este hipotermia, cardioplegia sau amândouă. La pacienții în hipotermie până la 32 de grade, consumul de oxigen al întregului organism este redus la 45%, în timp ce saturația arterială de oxigen crește sau rămâne constantă Deși afinitatea oxigenului pentru hemoglobină este crescută la temperaturi mici
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
unor filtre de leucocite pentru circuitul de by-pass cardio-pulmonar. MECANISME CLINICE RELEVANTE PENTRU PRELUNGIREA TOLERANȚEI LA ISCHEMIE Cel mai bine înțelese și mai frecvent aplicate mecanisme pentru creșterea toleranței miocardului la ischemie este hipotermia, cardioplegia sau amândouă. La pacienții în hipotermie până la 32 de grade, consumul de oxigen al întregului organism este redus la 45%, în timp ce saturația arterială de oxigen crește sau rămâne constantă Deși afinitatea oxigenului pentru hemoglobină este crescută la temperaturi mici, este crescută solubilitatea oxigenului în sânge, iar
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
Chiar dacă inima continuă să bată la temperaturi sub 20 de grade, se constată creșterea tendinței la fibrilare. La temperaturi sub 12 grade, consumul miocardic de oxigen este sub 1% din valoarea normală, iar funcția sa contractilă încetează. Potențialul terapeutic al hipotermiei este impresionant descris de un studiu din Novosibirsk, în care un grup de chirurgi au practicat diverse proceduri de reparare a mai multor forme de cardiopatii congenitale la toate vârstele, în oprire circulatorie hipotermică, fără utilizarea by-pass-ului cardiocirculator. Peste 400
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
un grup de chirurgi au practicat diverse proceduri de reparare a mai multor forme de cardiopatii congenitale la toate vârstele, în oprire circulatorie hipotermică, fără utilizarea by-pass-ului cardiocirculator. Peste 400 de pacienți au fost sedați cu morfină și eter, iar hipotermia a fost realizată prin împachetarea pacientului în gheață. La 24-26°C s-a produs oprirea circulatorie, iar procedura chirurgicală a fost executată în 70 de minute. Rezultatele acestea sunt remarcabile, având o mortalitate sub 10% și 13% complicații neurologice. Cardioplegia
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
semnalele generate în perioadele scurte de ischemie ale precondiționării ischemice sunt prezervate în componentele intracelulare. Această memorie trebuie recuperată în momentul ischemiei, determinând accelerarea semnalelor către efectorii care pot diminua leziunile de ischemie-reperfuzie. PROTECȚIA MIOCARDICĂ CLASICĂ - CONDIȚII NECESARE PE PARCURSUL BCP Hipotermia locală Are următoarele efecte asupra cordului: - Întârzie epuizarea rezervelor energetice de fosfați și acumularea de acid lactic - Întârzie deteriorarea morfologică și funcțională asociată opririi ischemice. Răcirea se produce din exterior spre interior și este improbabil că ar determina răcirea subendocardului
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
deteriorarea morfologică și funcțională asociată opririi ischemice. Răcirea se produce din exterior spre interior și este improbabil că ar determina răcirea subendocardului și a septului interventricular, datorită returului prin colateralele mediastinale și bronșice, care pot determina încălzirea endocardului în absența hipotermiei. Răcirea miocardică profundă determină apariția leziunilor miocardice prin cristalizarea lipidelor membranare și prin scăderea performanței de perfuziei ventriculară. Hipotermia, ca metodă de limitare a consumului miocardic de oxigen, și astfel a leziunilor de ischemie, a început cu Bigelow [70] iar
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
determina răcirea subendocardului și a septului interventricular, datorită returului prin colateralele mediastinale și bronșice, care pot determina încălzirea endocardului în absența hipotermiei. Răcirea miocardică profundă determină apariția leziunilor miocardice prin cristalizarea lipidelor membranare și prin scăderea performanței de perfuziei ventriculară. Hipotermia, ca metodă de limitare a consumului miocardic de oxigen, și astfel a leziunilor de ischemie, a început cu Bigelow [70] iar ulterior, cu Shumway și Lower [71]. Hipotermia reduce consumul miocardic de oxigen prin scăderea [72]: - Tensiunii intramiocardice - Presiunii ventriculare
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
miocardice prin cristalizarea lipidelor membranare și prin scăderea performanței de perfuziei ventriculară. Hipotermia, ca metodă de limitare a consumului miocardic de oxigen, și astfel a leziunilor de ischemie, a început cu Bigelow [70] iar ulterior, cu Shumway și Lower [71]. Hipotermia reduce consumul miocardic de oxigen prin scăderea [72]: - Tensiunii intramiocardice - Presiunii ventriculare - Volumului ventricular - Masei miocardice - Frecvenței cardiace - Stării contractile - Relației forță-velocitate - Velocității maxime de contracție - Metabolismului bazal. Chiar în absența contracției, miocitul are o nevoie bazală de oxigen, care
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
scăderea [72]: - Tensiunii intramiocardice - Presiunii ventriculare - Volumului ventricular - Masei miocardice - Frecvenței cardiace - Stării contractile - Relației forță-velocitate - Velocității maxime de contracție - Metabolismului bazal. Chiar în absența contracției, miocitul are o nevoie bazală de oxigen, care poate fi redusă în continuare prin hipotermie. Buckberg [73] a demonstrat că cererea de oxigen - în condiții de normotermie (37°C) - scade cu 90%, până la 1 ml O2 100 g-1min-1. La 22°C, cererea de oxigen scade în continuare până la 0,3 ml-100 g-1min-1 în cordul oprit
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
de normotermie (37°C) - scade cu 90%, până la 1 ml O2 100 g-1min-1. La 22°C, cererea de oxigen scade în continuare până la 0,3 ml-100 g-1min-1 în cordul oprit. Curând a devenit evidentă nevoia unei protecții miocardice suplimentare, simpla hipotermie dovedindu-se ineficientă. Prin adăugarea cardioplegiei cristaloide hiper-potasemice, Conti [74] a obținut o îmbunătățire semnificativă a protecției miocardice în comparație cu protecția hipotermică. Cardioplegia În condiții normale, cordul este perfuzat cu sânge ejectat din VS, care părăsește aorta prin arterele coronare dreaptă
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]