976 matches
-
În opinia mea, domnul Băsescu era beat mangă și nu știa ce spune și și-a adus aminte de lecțiile de învățământ politico-ideologic din vremea comunistă", a afirmat Marius Oprea, la Antena 3. Liberalul și-a continuat presupunerile. "Flutura revista "Historia", era de față cu domnul Cristoiu, care era redactorul-șef. Probabil că au stat împreună la șpriț... Haideți să luăm lucrurile așa (...) Trebuie să judecăm istoria și prin acest rol al întâmplării în care un om ostenit, după ce și-a
Marius Oprea: Băsescu era "beat mangă" şi şi-a amintit de lecţiile de naţional comunism () [Corola-journal/Journalistic/48232_a_49557]
-
Moromeții. Au fost publicate prima dată într-un volum care cuprindea și Convorbirile dintre Aurora Cornu și Eugen Simion despre Marin Preda, la Editura Albatros, și separat, în 2001, la aceeași editură. Recent o nouă ediție a apărut la Editura Historia. Marin Preda era un epistolier cam neîndemânatic. Unele scrisori sunt prozaice, conțin cuvinte calde, nu o dată banale, ca ale tuturor îndrăgostiților: ,...ce cauți tu în viața mea, fată frumoasă, ființă fermecătoare?"; ,Tu mie mi-ai furat inima"; , Aurora, vrei să
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
muzicienii din nordul Germaniei au introdus instrumentele muzicale dând naștere la Pasiunea-oratorică, în care sunt înserate episoade meditative, sinfonii, texte biblice, versuri madrigaliene și imnuri. Pasiunea oratoriu este o consecință istorică a evoluției de la Pasiunea-responsorială la Pasiunea oratorică, trecând prin Historia Sacra. Pasiunea-cantată nu este clar definită, ea reprezentând o combinație meditativă a textului patimilor cu versuri selectate ce nu fac parte din narațiunea evanghelică. Formele care au supraviețuit cu succes pe fundalul schimbărilor religioase au fost compozițiile de Pasiune și
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
A doua șansătrei președinți și criza superputerii americane, Editura Antet, București, an neprecizat. Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, Univers Enciclopedic, București, 2000. Brzezinski, Zbigniew, Triada geostrategică. Conviețuirea cu China, Europa și Rusia, Editura Historia, București, 2006. Buzan, Barry, Little, Richard, Sistemele internaționale în istoria lumii, Editura Polirom, Iași, 2009. Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier, Chișinău, 1991. Bolintinenu, A., Năstase
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
șansătrei președinți și criza superputerii americane, Editura Antet, Bucuresti, f.a., p. 35. 89 Robert Kagan, op. cit., p. 5. 90 Robert Kagan, op. cit., p. 24. 91 Ibidem, p. 67. 92 Zbigniew Brzezinski, Triada geostrategică. Conviețuirea cu China, Europa și Rusia, Editura Historia, București, 2006. 93 Zbigniew Brzezinski, Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. 94 Ibidem, p. 237. 95 Zbigniew Brzezinski, Triada ..., p. 51. 96 Ibidem, p. 126. 97 Henry Kissinger, op. cit., p. 725
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
surprindere. — Glumiți? Am discutat despre asta toată săptămîna, de cînd am aflat că vă dați în vînt după tangouri, spune Părințelul. N-ar fi trebui să mă laud, spune Roja gîndindu-se la cîteva nume de tangouri celebre: Zaraza, de Taglelara, Historia de un amor, de Carlos Almaran, Adios muchacos, de Sanders și Granada de Padilla. O belea nu vine niciodată singură, își zice revenind cu picioarele pe pămînt.. Să fi făcut bine? Să fi făcut rău? Nu cred că mai avem
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
memorie înspăimîntătoare. Invenția domnului Gârbea ține, dincolo de strategiile construcției, de gramatica textului al cărei secret simplu, cred, constă în autoreglarea metaforei limbii în funcție de personaje, scheme dramatice, sinuozități și urme istorice. Gârbea îl urmează în spirit pe Quintilian cu a sa Historia sinuosa. Mephisto, subintitulat O dramă contemporană, mi se pare din punct de vedere al gramaticii textului o mică bijuterie. Țesătura dramatică este clădită aici de-a dreptul pe goluri de aer; ceva ireal, șovin și deștept, vulgar, real și, deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ar fi plăcut să vă scriu mai mult și mai substanțial despre Anda-Louise, dar spațiul nu-mi permite. Nu-mi pot opri însă gândul că gemele nu trebuie neapărat căutate departe de casă... * Tomáš Vrbka, Státni Opera Praha. Opera 1888-2003. Historie divadla v obrayech a datatech/A History of the Theater in Pictures and Dates. Slovart, Praha, 2004. 597 pp. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE BOBI Românii aduc voturi Făceam o binevenită comparație între procesul electoral românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
orizonturi; trecutul trebuie prețuit și conservat pentru că de acolo vin valori transmisibile dar capodoperele trecutului se află În așteptarea eliberării lor spre viitor. Într-un asemenea context privirea iluministă diferă de vechiul restitutio al umaniștilor este o reînnoire a trecutei historia magistra pentru că articulează apelul la trecut cu deschiderea spre viitor. Secolul al XIX lea este o etapă importantă În evoluția ideii de patrimoniu cultural pentru că este timpul punerii În discuție a instrumentelor și orientărilor de politică patrimonială. Trecutul, ca loc
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93370]
-
la Suceava). (București, mai 31, 2011) Întrebare către MCPN: Salvarea bisericilor UNESCO din Nordul Moldovei Către: Domnul Ministru Kelemen Hunor Ministerul Culturii și Patrimoniului Național STIMATE DOMNULE MINISTRU, Având în vedere semnalele recente primite de la presa națională și locală (revista „Historia”, cotidianul „Adevărul” sau cotidianul local „Monitorul de Suceava”) ce fac referire la Raportul privind starea de conservare a monumentelor din județul Suceava înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, întocmit de Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, ne exprimăm
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
clipă. Belbo mă Întreba: „Dar ești dumneata sigur că n-ai citit asta În Orwell sau În Koestler?” Sau: „Dar stai puțin, ăsta e cazul... Cum Îl cheamă pe ăla cu revoluția culturală?...” Diotallevi intervenea atunci sentențios de fiecare dată: „Historia magistra vitae”. Belbo Îi zicea: „Haide-haide, un cabalist nu crede În istorie”. Iar el, invariabil: „Tocmai, totul se repetă În cerc, istoria e magistră pentru că ne Învață că nu există. Însă ceea ce contează sunt permutările.” „Dar, bine”, zise Belbo În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu Sfântul Graal, deci, dacă-mi permiți, și cu Templierii. Dar nu s-a terminat. Între ’17 și ’19, Fludd, care, evident, publica mai mult decât Barbara Cartland, dă la tipar alte patru cărți, Între care a sa Ultriusque cosmi historia, ceva cum ar fi scurte Însemnări asupra universului, ilustrată, toată numai roze și cruci. Maier Își ia inima În dinți și-și publică al său Silentium post clamores și susține că confreria există, și nu numai că e legată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
adevărat pelerinaj”. 55 Numesc teatru [locul În care] toate acțiunile cu cuvinte și cu gânduri și detaliile unui discurs sau ale unor argumente sunt arătate ca Într-un teatru public, unde se reprezintă tragedii și comedii. (Robert Fludd, Utriusque Cosmi Historia, Tomi Secundi Tractatus Primi Sectio Secunda, Oppenheim (?), 1620 (?), p. 55) Am ajuns la vilă. Vilă e un fel de-a spune: un fel de conac, dar care avea la parter marile pivnițe unde Adelino Canepa - arendașul scârțar, cel care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la Zaragoza, capitala regiunii Aragon, autor al edițiilor definitive ale unor cărți celebre, printre care Libro de buen amor (Cartea iubirii frumoase) și La Celestina (Celestina), al studiilor La lengua de Cervantes (Limba lui Cervantes, 1905-1906), ca și al unei Historia de la lengua y literatura castellana (Istoria limbii și literaturii spaniole, 1915-1920). Chinchón. Prin Fernando de Cabrera, familia conților de Chinchón din Spania a primit titlul de la Carlos al V-lea, În 1520. Luis Jerónimo (m. 1647), al patrulea conte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Paraschivescu - „fante de gagiu“. Gaiferos. Personaj de romance fabulos, pe care legenda l-a transformat În nepotul lui Roldán (Roland) și unul dintre cei doisprezece pairi ai Franței. Gandía, Enrique de. Istoric argentinian (n. 1906), autor al unor substanțiale cercetări: Historia crítica de los mitos y leyendas de la conquista americana (Istoria critică a miturilor și legendelor cuceririi Americii, 1929), Nueva historia de América (Noua istorie a Americii, 1946), Historia de las ideas políticas en la Argentina (Istoria ideilor politice În Argentina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și unul dintre cei doisprezece pairi ai Franței. Gandía, Enrique de. Istoric argentinian (n. 1906), autor al unor substanțiale cercetări: Historia crítica de los mitos y leyendas de la conquista americana (Istoria critică a miturilor și legendelor cuceririi Americii, 1929), Nueva historia de América (Noua istorie a Americii, 1946), Historia de las ideas políticas en la Argentina (Istoria ideilor politice În Argentina, 10 vol., 1961-1967) și Historia política y política histórica (Istorie politică și politică istorică, 1971). Gardés Gardel, Carlos. Cântăreț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Gandía, Enrique de. Istoric argentinian (n. 1906), autor al unor substanțiale cercetări: Historia crítica de los mitos y leyendas de la conquista americana (Istoria critică a miturilor și legendelor cuceririi Americii, 1929), Nueva historia de América (Noua istorie a Americii, 1946), Historia de las ideas políticas en la Argentina (Istoria ideilor politice În Argentina, 10 vol., 1961-1967) și Historia política y política histórica (Istorie politică și politică istorică, 1971). Gardés Gardel, Carlos. Cântăreț și actor argentinian (1890-1935) de origine franceză. În 1928
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
y leyendas de la conquista americana (Istoria critică a miturilor și legendelor cuceririi Americii, 1929), Nueva historia de América (Noua istorie a Americii, 1946), Historia de las ideas políticas en la Argentina (Istoria ideilor politice În Argentina, 10 vol., 1961-1967) și Historia política y política histórica (Istorie politică și politică istorică, 1971). Gardés Gardel, Carlos. Cântăreț și actor argentinian (1890-1935) de origine franceză. În 1928, cu 70.000 de discuri vândute În trei luni, a fost recunoscut drept cel mai bun interpret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Argentinei. Leche asada. „Lapte fript“, o cremă de casă preparată din lapte, zahăr și ou, bătute și amestecate, fiartă la bain-marie În cuptor. Levene, Ricardo. Istoric și jurist argentinian (1885-1959). Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt Introducción a la historia del derecho indiano (Introducere În istoria dreptului amerindian, 1924), Lecciones de historia argentina (Lecții de istorie argentiniană, 1924) și, mai ales, Historia del derecho argentino (Istoria dreptului argentinian, 1945). Lima. Fructul sferic și galben al arborelui tropical limero (Citrus limetta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zahăr și ou, bătute și amestecate, fiartă la bain-marie În cuptor. Levene, Ricardo. Istoric și jurist argentinian (1885-1959). Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt Introducción a la historia del derecho indiano (Introducere În istoria dreptului amerindian, 1924), Lecciones de historia argentina (Lecții de istorie argentiniană, 1924) și, mai ales, Historia del derecho argentino (Istoria dreptului argentinian, 1945). Lima. Fructul sferic și galben al arborelui tropical limero (Citrus limetta), un soi de lămâie dulce și aromată. López, Vicente. Pictor spaniol (1772-1850
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cuptor. Levene, Ricardo. Istoric și jurist argentinian (1885-1959). Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt Introducción a la historia del derecho indiano (Introducere În istoria dreptului amerindian, 1924), Lecciones de historia argentina (Lecții de istorie argentiniană, 1924) și, mai ales, Historia del derecho argentino (Istoria dreptului argentinian, 1945). Lima. Fructul sferic și galben al arborelui tropical limero (Citrus limetta), un soi de lămâie dulce și aromată. López, Vicente. Pictor spaniol (1772-1850) de tradiție academică, discipol al lui Maella, la curtea regelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de oro (Munții de aur, 1897) și Los crepúsculos del jardín (Apusuri În grădină, 1905), volumele de proză El imperio jesuítico (Imperiul iezuit, 1904) și de proză narativă La guerra gaucha (Războiul gaucho, 1905), Las fuerzas extrañas (Forțe ciudate, 1906), Historia de Sarmiento (Povestea lui Sarmiento, 1911) și El payador (Payador, 1916). Volumul de poeme Lunario sentimental (Luni sentimentale, 1909) este considerat capodopera sa. Tot la maturitate, scrie Poemas solariegos (1927). Este cel mai elocvent exemplu de scriitor „pur“. După ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acestea aparțineau Marelui Text, Împrumută procedeul și fictivului Bustos Domecq. Versiunea lui Burton, comentată de Borges alături de alte traduceri celebre În bine cunoscutul eseu Los traductores de las 1001 Noches (Traducătorii celor „O mie și una de nopți“) din volumul Historia de la Eternidad (Istoria eternității, 1936), În care analizează traducerile pe care le efectuaseră, În engleză, „căpitanul“ Burton, În franceză, „doctorul“ Mardrus și, În germană, Enno Littmann. Borges aplică aici un procedeu utilizat frecvent, reluarea tel quel: paragraful citat cu italice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sacră a copacului și credința păgână, pre-creștină, privind arborele- templu. „Pădurile [= arborii] - spunea Plinius cel Bătrân - au fost templele divinităților și, conform unui străvechi obicei, chiar și acum oamenii simpli de la țară îi închină zeului cel mai frumos arbore” (Naturalis historia, XII, 3) (136). Într-adevăr, astfel de credințe au supraviețuit și în cultura tradițională românească, mai ales în folclorul religios cel mai conservator, și anume cel al păstorilor : „Ciobanii - consem- nează Tache Papahagi - se mărturisesc la copaci [...]. Fac o cruce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
seara și dimineața” (20, p. 428). De asemenea, cu decoct de scoarță de „giugastru” „se scaldă copiii, ori de ce ar fi bolnavi” (114). În secolul I e.n., Plinius vorbea de virtuțile terapeutice ale lemnului de arțar „strivit în vin” (Naturalis historia, XXIV, 31). Iată și alte obiceiuri și credințe populare care ne interesează în mod special. „în dziua de Ispas, românii din Transilvania, cât și cei din Banat [și din Moldova ; cf. 102] îndătinează de a împăna și a înfrumuseța mormintele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]