4,284 matches
-
august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, această construcție se numește „Turnul Eminescu“. Tot pe latura de est este situat și „Turnul clopotniței” construit în anul 1882. Paraclisul mănăstirii, așezat în partea vestică a incintei, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", este construit de mitropolitul Iacov Putneanul în anul 1759, pe locul vechiului turn clopotniță deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spații. Paraclisul a
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
Feneș. Începând cu anul 1900(?) a servit că preot paroh și totodată că învățător-director, până în anul 1919,marele patriot român din Feneș,Iosif Magda,pe care documentele îl amintesc până în anul 1933.Sub acest paroh, în anul 1922,biserica cu hramul "Nașterea Maicii Domnului"a fost înzestrata cu 3 clopote "în terța minoră",pentru chemarea credincioșilor la rugăciune și pentru alungarea fenomenelor atmosferice periculoase(furtuni,gheața,etc.),prin contribuția enoriașilor ortodocși din localitate. Clopotul mare,pe care este urmatoarea inscripție: VOCO
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
acolo unde s-a mutat după pensionare și unde a trecut în neființă. La biserica din sat au mai slujit apoi 3 preoți: 1933-1968-preot paroh Andrei Miclea; 1968-1971-preot paroh Vasile Zămora; 1971-1978-preot paroh Andrei Miclea(pensionat); 1978-Eugen Teodorescu. Biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" -1825
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
un mozaic din epoca bizantină. În cursul secolului al XX-lea unele inscripții în limba georgiană din preajma icoanelor au fost acoperite cu inscripții corespunzătoare în limba greacă. Capela Lemnului Sfintei Cruci fusese, se pare, inițial, închinată Fecioarei Maria, ulterior primind hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena și hramul Înălțarea Sfintei Cruci.Planul capelei cuprinde un dom central și trei domuri mai joase (având dimensiunile interne: 15,50 m X 14,24 m) și este singura capelă din Israel-Palestina cu această ordine
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
secolului al XX-lea unele inscripții în limba georgiană din preajma icoanelor au fost acoperite cu inscripții corespunzătoare în limba greacă. Capela Lemnului Sfintei Cruci fusese, se pare, inițial, închinată Fecioarei Maria, ulterior primind hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena și hramul Înălțarea Sfintei Cruci.Planul capelei cuprinde un dom central și trei domuri mai joase (având dimensiunile interne: 15,50 m X 14,24 m) și este singura capelă din Israel-Palestina cu această ordine arhitecturală. În spatele altarului se afla o cameră
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
pe locul actualului lăcaș, bisericile de lemn „Sf. Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului”, din cauza stării precare, s-au dărâmat în timpul lucrărilor de strămutare. Astfel, ajungându-se la decizia cu privire la construirea pe locul fostelor cazarme turcești a unei noi biserici cu hramul „Transfigurării Domnului”. La 22 august 1815, în timpul unei parade militare, în prezența locuitorilor orașului, a avut loc punerea pietrei de temelie a catedralei. Proiectul lăcașului a fost pregătit de către un membru al dicasterului spiritual al Chișinăului, Arhimandritul Ioaniche. În 1820
Catedrala Schimbarea la Față din Tighina () [Corola-website/Science/335142_a_336471]
-
se află în localitatea omonimă din comuna Sâmbăta, județul Bihor și a fost construită în anul 1826. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Are hramul ""Buna Vestire"". Biserica de lemn „Buna Vestire" din Ogești a fost construită în anul 1826. Pe temelia din pietre de râu se ridică pereții din cununi orizontale de bârne. Laturile nordice și sudice ale altarului sunt puțin oblice în raport cu cele
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
Biserica de zid cu hramul „Buna Vestire” din Roșcani, comuna Dobra, județul Hunedoara, este un vechi monument românesc zidit în piatră în secolul al XV-lea de către cnezii din familia Caba. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La numai
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
de specii de stejar unicat: Ouercus Vilmorinyana, Tisa (Taxus Baccata), pini (Pinus Silvestris, Lirium Dendronum), mai multe specii de molizi, Gingo Biloba, Magnolia, o mulțime de arbuști etc. În curtea Bisericii din satul Văleni (fosta comuna Botești - acum Valeni), cu hramul "Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia", ce a fost ridicată în anul 1519 de către postelnicul Cozma Șarpe, în stilul monumentelor religioase din vremea lui Ștefan cel Mare întâlnim 2 arbori rari și protejați prin lege - TISA. Mai există pe teritoriul
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Biserică de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserică bolniței. Biserică de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia (spre est), Biserica bolniței cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Ulterior a primit și un al doilea hram, "Sfântă Varvară". În anul 1854, biserica a fost refăcuta de către vornicul Iordache Miclescu și de surorile sale, monahiile Epraxia și Agapia Miclescu , fiind sfințită la 14 iulie 1854 de către
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia (spre est), Biserica bolniței cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Ulterior a primit și un al doilea hram, "Sfântă Varvară". În anul 1854, biserica a fost refăcuta de către vornicul Iordache Miclescu și de surorile sale, monahiile Epraxia și Agapia Miclescu , fiind sfințită la 14 iulie 1854 de către mitropolitul Sofronie Miclescu. Ca urmare a deteriorării sale, lăcașul de cult
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
Biserica de lemn din satul Dumbrava de Sus, comuna Ribița, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XIX (1844). Are hramul „Nașterea Domnului”. Biserica figurează pe lista nouă a monumentelor istorice, . Satul Dumbrava de Sus este amplasat in partea de nord a comunei Ribița, la 22 km de centrul acesteia. Este un sat de tip risipit, cu gospodării grupate în crânguri
Biserica de lemn din Dumbrava de Sus () [Corola-website/Science/320666_a_321995]
-
pictată. Prevăzută cu pridvor exterior si contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos si pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată si întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica cu hramul "Sf. Nicolae" a fostului schit Bălteni se află în satul Bălteni, com. Periș, județul Ilfov. Este așezată la limita de est a localității menționate, pe marginea terasei unui promontoriu. Spre est o pantă abruptă de cca. l5 m, iar spre
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Fălești. În 1797 se judecă cu mănăstirea din pricina Făleștilor Iordache Balș, al cărui urmași au stăpânit mai târziu multă vreme moșia. Există în oraș o biserică din piatră în anul 1795, ce poartă numele Sf. Nicolae. Încă în zilele noastre, hramul orașului se sărbătorește pe data de 22 mai de Sf. Nicolae. La începutul secolului XIX, în urma războiului Ruso-Turc și după încheerea tratatului de pace de la București, din luna mai 1812, teritoriul dintre Prut și Nistru, mai tîrziu numit Basarabia, este
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Dolheștii Mari este satul de reședință al comunei Dolhești din județul Suceava, Moldova, România. Ea se află la o distanță de 15 km est de municipiul Fălticeni, pe drumul spre Pașcani. În centrul satului Dolheștii Mari se află biserică cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, ctitorita de boierul Șendrea la 1481. „Cavaler leal” („ein retlicher ryter” în Cronică moldo-germană), hatmanul Șendrea din Dolhești era unul dintre dregătorii cei mai iubiți și apreciați de Ștefan cel Mare, fapt întărit și prin căsătoria să
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
cărți. Până în mijlocul secolului al XVIII-lea aici exista o biserică, probabil edificată din lemn, în care exista un potir cu inițialele „M KO“ (probabil Matia Corvin), donatorul și protectorul cu chipul lui în armură medievală sculptat pe potir (probabil hramul bisericii) și chipul Mântuitorului pe cruce. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ineu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,32%). Principalele minorități sunt cele
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
destrămat complet. Patrimoniul bisericii (altarul, orga, băncile) a fost mutat la biserica din Moruț. În 1937 biserica a fost cumpărată de parohia română unită, care a oficiat slujbe în acest lăcaș de cult până la construcția noii biserici din sat, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, sfințită în 1958. În prezent monumentul este gol și nefolosit și în stare avansată de degradare. Demersurile repetate ale preotului Ioan Peștina adresate Ministerului Culturii, de a asigura fondurile necesare salvării acestui monument au rămas, până acum, fără
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Corvinești () [Corola-website/Science/328242_a_329571]
-
la 1795, de la Odaie sau Valea lui Ion, cum i se mai spune, prin translație, pe roți sau pe butuci, cale de 8 km. Astăzi comuna beneficiază de o biserică nouă în curtea căreia “se odihnește” vechea bisericuță din lemn. Hramul bisericii din comună este atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc „Înălțarea la Cer a Mântuitorului Iisus Hristos”, cade mereu într-o zi de joi, a patruzecea zi după Sfintele Paști și este o sărbătoare cu dată schimbătoare.
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", situată în strada Reconstrucției nr. 17, este cel mai vechi lăcaș de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma în Sibiu. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc, pe un teren
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
românești din Sfântul Munte. Este amplasată în partea de nord-est a peninsulei Athos, într-o vale străbătută de râul Morfonou și înconjurată de o pădure de castani. Aici se află 15 chilii în care locuiesc călugări români. Biserica schitului are hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. aparține Mănăstirii Sfântul Pavel (în ), una din cele douăzeci de mari mănăstiri care guvernează în mod tradițional teritoriul autonom al Sfântului Munte Athos. El se află din punct de vedere spiritual sub jurisdicția
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
potrivit evidențelor păstrate, cei 30 de monahi ce viețuiau aici în anul 1754 erau de origine moldoveană. În jurul anului 1760 ieromonahul Daniil de la Mănăstirea Neamț a organizat obștea de aici ca schit și a construit o biserică de lemn cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Slujbele religioase se țin de atunci în limba română. În acea vreme existau în Muntele Athos aproximativ 24 de colibe românești și aproape 100 de pustnici români. În anul 1821, după începerea Războiului de Independență al
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română și de Biserica Ortodoxă Rusă. Călugării valahi și moldoveni au primit constant sprijin financiar din partea guvernului lor, trăind acolo în liniște fără a crea probleme politice sau etnice. A fost construită o bisericuță cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în cimitirul schitului (1849) și o moară de apă (1860). Biserica schitului era mică, iar comunitatea creștea, astfel că în anul 1898 a început zidirea unei biserici centrale (kiriakon) mai încăpătoare cu hramul Sfântul Dimitrie, pe cheltuiala
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
construită o bisericuță cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în cimitirul schitului (1849) și o moară de apă (1860). Biserica schitului era mică, iar comunitatea creștea, astfel că în anul 1898 a început zidirea unei biserici centrale (kiriakon) mai încăpătoare cu hramul Sfântul Dimitrie, pe cheltuiala călugărului Iustin. Lucrările de construcție au fost finalizate în anul 1904, când biserica a fost completată cu pridvorul și clopotnița. Clădirea arhondaricului a fost construită cam în aceeași perioadă. Astfel, la începutul secolului al XX-lea
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
este o mănăstire ortodoxă de maici din România situată în localitatea Viforâta, județul Dâmbovița. Are două hramuri, unul închinat Nașterii Maicii Domnului, prăznuit pe 8 septembrie și al doilea, închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit pe data de 23 aprilie. Mănăstirea este ridicată în satul Viforâta, aflat la doar 5 km depărtare de Târgoviște, vechea reședință domnească
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]