2,407 matches
-
la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a fost
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a fost și comunitatea catolică din Pleșa (1836-1921) - unde a fost construită o biserică în 1904. Clădirea bisericii a fost reparată și mărită în anul 1895, în timpul păstoririi parohului
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Clemens Swoboda. Cu acest prilej, au fost amplasate două plăci de marmură neagră pe pereții laterali ai navei. Plăcile conțin inscripții în limba latină, după cum urmează: La 11 mai 1899, de Rusalii, a avut loc un incendiu devastator în Gura Humorului, arzând o mare parte din casele din localitate, biserica și casa parohială. Incendiul a pornit de la focul făcut de o credincioasă catolică în curtea casei pentru a încălzi apa și a spăla rufele. Focul nefiind supravegheat, vântul puternic a purtat
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
de Liov (1900-1923), ca administrator apostolic al Bucovinei. În anul 1921, statul papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În aceste condiții, episcopul de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
condiții, episcopul de Iași Mihai Robu l-a chemat din Germania pe preotul Eugen Baltheiser (care avea cetățenia română). Acesta i-a preluat spiritual pe toți credincioșii catolici din Bucovina de Sud, stabilindu-și reședința în casa parohială din Gura Humorului. Episcopul Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă ca filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă ca filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64 familii cu 158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș (1996-2006) a fost construită casa parohială din Gura Humorului și s-a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost numit la 15 martie 2005 în funcția de decan de Bucovina. În perioada 28-30 ianuarie 2005, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost numit la 15 martie 2005 în funcția de decan de Bucovina. În perioada 28-30 ianuarie 2005, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Gura Humorului, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat sfânta liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
parohiei. El a celebrat sfânta liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
a dezvelit și a sfințit o placă comemorativă de marmură neagră plasată pe peretele din partea dreaptă a intrării în biserică. Pe această placă se află următoarele inscripții trilingve (română, poloneză și germană): După liturghie, la sediul Forumului German din Gura Humorului a fost organizată o expoziție de fotografii ilustrând istoria bisericii și a comunității romano-catolice din Gura Humorului. Din această comunitate provin: pr. Rudolf Dobosch (1913-1994) - care a activat în Arhidieceza de Viena - și pr. Eduard Lang (1915-1977) - care a activat
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
intrării în biserică. Pe această placă se află următoarele inscripții trilingve (română, poloneză și germană): După liturghie, la sediul Forumului German din Gura Humorului a fost organizată o expoziție de fotografii ilustrând istoria bisericii și a comunității romano-catolice din Gura Humorului. Din această comunitate provin: pr. Rudolf Dobosch (1913-1994) - care a activat în Arhidieceza de Viena - și pr. Eduard Lang (1915-1977) - care a activat în Austria. În prezent, Parohia „Preasfânta Treime” din Gura Humorului are 10 filiale, dintre care 3 cu
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
bisericii și a comunității romano-catolice din Gura Humorului. Din această comunitate provin: pr. Rudolf Dobosch (1913-1994) - care a activat în Arhidieceza de Viena - și pr. Eduard Lang (1915-1977) - care a activat în Austria. În prezent, Parohia „Preasfânta Treime” din Gura Humorului are 10 filiale, dintre care 3 cu biserică (Frasin - cu Biserica „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din 1898, Stulpicani - cu Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din 1903 și Valea Moldovei - cu Biserica „Sf. Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
3 cu biserică (Frasin - cu Biserica „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din 1898, Stulpicani - cu Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din 1903 și Valea Moldovei - cu Biserica „Sf. Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului, Capu Codrului, Drăgoiești, Mălini, Mănăstirea Humorului, Măzănăești și Voroneț). În filiala Ostra se celebrează Sfânta Liturghie într-o biserică ortodoxă după programul celebrărilor credincioșilor ortodocși, deoarece aici nu este biserică catolică. Credincioșii catolici din Ostra sunt români catolici veniți la lucru la mină din localitățile catolice
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
la mină din localitățile catolice din centrul Moldovei: Nisiporești, Hălăucești, Izvoarele, Răchiteni, Săbăoani, Tețcani, Barați, Galbeni (Bacău), Butea, Răducăneni, Gherăești (Neamț), Adjudeni, Brusturoasa (Bacău), dar și din unele localități din Bucovina ori din alte zone ale țării. Anterior, Parohia Gura Humorului a avut o filială și la Vadu Negrilesei, a cărei biserică a fost cedată în folosința comunității ortodoxe din localitate. În biserica parohială se oficiază Liturghii în limba română zilnic. În filiala Frasin se celebrează liturghii în fiecare duminică, iar
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
în funcțiune. În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]