1,441 matches
-
mediteranean, Mare nostrum. Europa viitoare se identifică mai întâi cu Imperiul Roman, care înglobează și Grecia, leagănul creștinătății. Africa de Nord, Orientul Apropiat, Anatolia se detașează de acest ansamblu pe măsură ce islamul se răspândește, invadând Spania. La nord, invaziile germanice și slave, raziile hunilor amenință Roma, care sfârșește prin a se prăbuși. Dar ea a devenit creștină, iar moștentorii apostolilor se duc la "barbari", pe care îi convertesc. Axa civilizației se deplasează către nord. Insulele britanice, Irlanda, Scandinavia fac de acum parte din Europa
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
orașe, creșteau turme mari și cultivau cereale pe ogoare bine arate. Deci, migratorii care fie au trecut, fie s-au așezat pe teritoriul patriei noastre, au găsit la poporul român o civilizație superioară, pe care și-au însușit-o. Goții, hunii, slavii Dintre populațiile migratoare care au trecut peste pământul țării noastre, cei dintâi au fost goții. Ei au jefuit și au distrus multe orașe. Când i-au împins din urmă hunii, ei au plecat înspre miazăzi și apus. După ce au
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
civilizație superioară, pe care și-au însușit-o. Goții, hunii, slavii Dintre populațiile migratoare care au trecut peste pământul țării noastre, cei dintâi au fost goții. Ei au jefuit și au distrus multe orașe. Când i-au împins din urmă hunii, ei au plecat înspre miazăzi și apus. După ce au prădat și ars țara, hunii s-au așezat în Ungaria de azi. De acolo s-au năpustit și au jefuit, de multe ori, pământul nostru. Vreme de optzeci de ani, lumea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
care au trecut peste pământul țării noastre, cei dintâi au fost goții. Ei au jefuit și au distrus multe orașe. Când i-au împins din urmă hunii, ei au plecat înspre miazăzi și apus. După ce au prădat și ars țara, hunii s-au așezat în Ungaria de azi. De acolo s-au năpustit și au jefuit, de multe ori, pământul nostru. Vreme de optzeci de ani, lumea a tremurat de spaima lor. Dinspre miazănoapte, au venit slavii. Se deosebeau de ceilalți
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
puține morminte de incinerație, apar cele legate de creștinism, iar în cea de a patra, când mormintele creștine devin mai numeroase, cuprinde ultimele două decenii ale sec. IV și începutul sec. V. Așadar, primele trei etape cuprind perioada până la invazia hunilor, ceea ce ar corespunde foarte bine cu necropola de la Săbăoani. Dispariția acestei populații, respectiv încetarea înmormântărilor de aici, o putem pune în legătură cu tezaurul de monede romane descoperit la Traian-Săbăoani, situat la câțiva km spre sud. În concluzie, putem spune că necropola
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
-lea, odată cu apariția unei populații alogene care, probabil, a conviețuit un timp, relativ scurt, cu populația băștinașă a dacilor liberi și a părăsit acest teritoriu la sfârșitul sec. IV d. Chr., respectiv, în ultimul sfert al acestui secol, odată cu apariția hunilor în această zonă, eveniment legat și de tezaurizarea unui număr de monede romane, la circa 2 km spre sud, descoperit la Traian-Săbăoani. Așezarea noilor veniți suprapune pe cea a dacilor liberi din partea de nord a puternicelor izvoare de aici, denumită
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
populației dacilor liberi în confruntările cu Imperiul Roman, de la sfârșitul sec. III d. Chr., în care este bine observat și declinul culturii Poienești, favorizează apariția primelor monumente ale culturii Sântana, care va dăinui mai bine de un secol, până la venirea hunilor. Necropola de la Săbăoani, la fel și așezarea, vor fi părăsite încă înainte de venirea lor, cel puțin cu un sfert de secol înainte de anul 400 d. Chr. Toate elementele de datare ne dovedesc acest lucru. Descoperirea unui tezaur de monede romane
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
că a scos scurte tratate ca niște dialoguri în stil retoric. Legătura prietenească dintre episcopii Tomisului și arhiepiscopii Constantinopolului este dovedită și de sprijinul acordat de Sfântul Ioan Gură de Aur lui Teotim I pentru a face misionarism chiar printre huni. De altfel, Teotim I apare în documente ca luând parte la un sinod prezidat de Sfântul Ioan Gură de Aur, la Constantinopol, în anul 400, iar în anul 403, este prezent din nou la Constantinopol, de data aceasta luând apărarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
roman, din Capadocia (episcopul Eutihie este amintit în scrierile sale de însuși Vasile cel Mare), au organizat activitatea misionară a Scythiei Minor. Misionarii de pe aceste meleaguri nu urmăreau doar creștinarea populațiilor păgâne (episcopul Teotim I a desfășurat activitate misionară printre huni și goți), ci căutau și să combată cu tărie ereziile din ținutul lor (episcopul Bretanio) ori din alte părți ale spațiului creștin (episcopul Ioan de Tomis, Sf. Ioan Cassian ). d. O serie de episcopi ai Tomisului au participat personal la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
episcopii Terențiu de Tomis și Martyrius de Marcianopolis. Acest fapt demonstrează că acest episcop tomitan era o autoritate în materie de credință și de învățătură ortodoxă. Vrednicul ierarh Teotim I, „episcop al Tomisului Scythiei”, taumaturg, probabil localnic, denumit de către hunii de la Istru „zeul romanilor”, (probabil misionar printre acești huni), scria, pe la anul 392, dialoguri și diverse tratate scurte, după moda vechii elocințe. Din aceste lucrări, Sfântul Ioan Damaschin ne-a transmis câteva fragmente în Sfintele paralele. Din cuprinsul acestora
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fapt demonstrează că acest episcop tomitan era o autoritate în materie de credință și de învățătură ortodoxă. Vrednicul ierarh Teotim I, „episcop al Tomisului Scythiei”, taumaturg, probabil localnic, denumit de către hunii de la Istru „zeul romanilor”, (probabil misionar printre acești huni), scria, pe la anul 392, dialoguri și diverse tratate scurte, după moda vechii elocințe. Din aceste lucrări, Sfântul Ioan Damaschin ne-a transmis câteva fragmente în Sfintele paralele. Din cuprinsul acestora, (care erau, se pare, omilii cu caracter duhovnicesc) aflăm
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
popoarelor europene de atunci. Nu numai romanii ci, și galii și britanii se închină Mântuitorului Hristos. Între neamurile și provinciile îndepărtate sunt amintiți acum sarmații și sciții. Pe la anul 403, Fericitul Ieronim scria: „frigurile Sciției se încălzesc de căldura credinței, hunii învață Psaltirea, goții blonzi și roșcați se îmbulzesc în bisericile-corturi”. Lăsând la o parte creațiile poeților cu efectele lor lirice din descrierea reală a mediului fizic neospitalier și prezentarea alegorică a barbarilor, Cuviosul Dionisie se adresează „necunoscătorilor” invitându-i să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
slavi; Q, pentru turco mongoli; N, pentru fino ugrici. S-a năpustit pe meleagurile noastre ca un puhoi care a captat, pe un fond genetic de tip indo european, slavo germanic, dar și iranian, componente central asiatice și caucaziene (goții, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, tătarii). În Evul Mediu, au țâșnit pâraie care s-au îndreptat spre ținuturile noastre odată cu retragerea armenilor din Caucaz, în mai multe valuri, a rutenilor din Polonia și a migrării romilor (țiganilor) din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
uităm că Panonia s-a aflat sub influență romană o perioadă mai îndelungată decât Dacia. Din cauza reliefului deschis, zona era expusă năvălirilor, fiind de altfel, ocupată, pe rând, de mai multe triburi care devastau totul în calea lor (de pildă, hunii, avarii și maghiarii). Acest segment latinofon s-a retras spre Transilvania, protejată mai eficient de fortăreața naturală a arcului carpatic, adăugându-se populației romanizate care s-a păstrat din timpul Daciei Felix. Alte direcții urmate au fost spre miazăzi, alăturându
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Africa și Himalaya în Asia). 21 De pildă, de la greci, strămoșii noștri au preluat moneda și roata olarului. 22 Grecii își închipuiau că trăiesc populații mitologice (hiperboreeni). 23 De exemplu, o secetă puternică și prelungită avea să determine migrația hunilor. 24 Deși unele tentative de vasalizare a țărilor române extra carpatice i-au redus, uneori, acest caracter. 25 Pirineii au avut o istorie mai îndelungată și o rezistență mai mare, date fiind altitudinea și dispunerea lor. Alpii, într-o mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba română, o limbă de origine latină. În situațiile de invazie, membrii culturii invadate adoptă unele elemente din cultura invadatoare; este, de exemplul, cazul invaziilor pe care popoarele migratoare (hunii, cumanii, pecenegii, tătarii etc.) le-au întreprins pe teritoriul fostei Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
geto-tracă, urmată, între secolele al IV-lea și al XVIII-lea, de evenimente istorice care au pus în contact, de scurtă sau de lungă durată, populația locală cu populații de origini dintre cele mai diverse: pecenegii, cumanii, gepizii, slavii, goții, hunii, bulgarii, avarii (în timpul marilor migrații); slavii de sud (limba slavă fiind limbă de cult până în secolul al XVII-lea); maghiarii, sașii și șvabii (în Transilvania și Banat); turcii și grecii (în Țara Românească și Moldova); ucrainenii (în Moldova). Începând cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a poeziei noastre civice de după august 1944; poetul versifică corect statornicia noastră pe acest pământ: "Am fost aici. Părinții mei, părinții/ părinților, bunica, bunii/ și ploile ne știu arama lumii/ iluminându-ne-n vecernii, dinții/ avarii, goții și în urmă hunii/ nu ne-au clintit./ Cu sabia credinții ne-au învelit." În acest context, Dan Mutașcu cântă "sărbătorile" țării, elanul constructiv în aceeași idee: "și să scriem pe cortegii de zile: România/ și să vorbim în fiecare dimineață cu istoria mărturisindu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
râvnită de cuceritorii vecini pentru situația ei și pentru bogățiile solului său, a știut să-și conserve identitatea daco-romană și credința creștină, să-și conserve latinitatea într-o izolare totală, în mijlocul limbilor slave, maghiară, greacă și turcă. Trec goții și hunii, slavii, dominația ungară, cavalerii teutoni, imperiul turc, monarhia austriacă: dizlocați, oprimați, românii supraviețuiesc, își salvează limba, civilizația, biserica, uneori principii, înainte de a-și dobândi în 1878 independența pe care tulburările, ideologiile și spiritul de hegemonie din secolul XX o pun
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
onomatopee (barbar), graiul lor nici nu părea a fi un grai, ci un fel de gângurit fără noimă. După Lévi-Strauss (Rasă și Istorie), cuvântul "barbar" trimite, din punct de vedere etimologic, la ciripitul nelămurit al păsărilor. Fie el egiptean sau hun, cel care nu vorbește greaca sau latina nu deține logosul (discursul limbaj și rațiune totodată) și nu aparține, deci, umanității. Dacă romanii îi considerau pe huni a fi "animale cu două picioare", aceasta se datora limbii lor "păsărești". Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din punct de vedere etimologic, la ciripitul nelămurit al păsărilor. Fie el egiptean sau hun, cel care nu vorbește greaca sau latina nu deține logosul (discursul limbaj și rațiune totodată) și nu aparține, deci, umanității. Dacă romanii îi considerau pe huni a fi "animale cu două picioare", aceasta se datora limbii lor "păsărești". Mai târziu, termenul barbar a fost înlocuit cu sălbatic, provenit din latinescul silvaticus, însemnând "al pădurii" (care vine din pădure) și trimițând tot la natură: la origine, animalele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
poporul român să aibă recunoștință.” Înr-o viziune de sinteză - exprimându-și încrederea în forța poporului, în capacitatea lui de a face față vitregiilor soartei, încercărilor de împilare străină, marele patriot declara cu convingere că „ o națiune asupra căreia au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
poporul român să aibă recunoștință.” Înr-o viziune de sinteză - exprimându-și încrederea în forța poporului, în capacitatea lui de a face față vitregiilor soartei, încercărilor de împilare străină, marele patriot declara cu convingere că „ o națiune asupra căreia au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
greco-romană. Peste Vestul Europei s-a lăsat pentru câteva secole întunericul prin slăbirea preocupărilor "iluministe", a celor filosofico-științifice îndeosebi. Comerțul s-a încetinit drastic, din cauza crizelor interne ale Imperiului, precum și ca urmare a atacurilor și amenințărilor triburilor germanice și ale hunilor lui Attila (406-453). În cadrul creștinismului care se extindea și asupra "barbarilor" s-au iscat controversele eretice. Printre ele, aceea dintre Chiril din Alexandria (c. 378-444) și Nestorie din Constantinopol (c. 386-c. 451) referitoare la raportul dintre "divin" și "uman" în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1989. Absența mărturiilor arheologice care ar fi rămas aici din perioada năvălirilor barbare care n au ocolit estul Transilvaniei este o realitate. Până la venirea slavilor În secolele VI și VII, peste teritoriul vechii Dacii au trecut pe rând: goții, vizigoții, hunii, gepizii și avarii. Sub presiunea lor, administrația și armata română a părăsit provincia. Atacurile carpilor, aliați cu goții, stabiliți În Moldova, au ajuns și În estul Transilvaniei și au incendiat castrele romane de aici. În zonele extra carpatice goții au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]