1,418 matches
-
p. 153. 14. Este vorba de "critica organistică" a lui Pepper Cop. cit., în special p. 79) expusă anterior în cartea lui Bosanquet, Three Lectures on Aesthetic, Londra, 1915. 15. Vezi Lascelles Abercrombie, Theory of Poetry, 1924, si a sa Idea of Great Poetry, 1925. 16. L. A. Reid, A Study in Aesthetics, Londra, 1931, p. 225 și urm., capitolul intitulat Subject-matter, Greatness, and the Problem oj Standards. 17. T. M. Greene, The Arts and the Art of Criticism, Princeton, 1940,: p.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
le asigure o viață mai bună. Ei absorbiseră în școală pe vremea lui Metaxas ideile acelei perioade. Luptaseră după aceea împotriva comuniștilor în timpul războiului civil. O parte a lor aparțineau societăților de dreapta, cum era Uniunea Sfîntă a Ofițerilor Greci (IDEA). Ca și omologii lor din regimul Metaxas, ei aveau să pună accent pe loialitate, pe religie și pe naționalism, declarînd că revolta împiedicase preluarea puterii de către comuniști. Pretenția aceasta, precum și o dezaprobarea vehementă a regimului constituțional anterior, au fost exprimate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
199; 201; 204; 207-209; 211-216; 228; 234; 240; 258; 274; 296; 406 Hodja, Enver, 248; 250; 269; 300; 301; 309; 340; 341; 343-345 Hrușciov, Nikita, 319-324; 327; 329-332; 339; 343; 344; 350-352 Hua Guofeng, 361 I Iași, 2; 33; 114 IDEA (Grecia), 383 Imbros, 120 Imperiul Habsburgic, 12; 15; 24; 25; 33; 34; 36; 37; 42; 44; 61; 62; 70; 75; 76; 83; 93; 94; 95; 106; 112; 116; 131; 133; 136; 137; 142; 401 Imperiul Otoman, 5; 11; 12; 16
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
131; 155; 156; 159; 235; 265; 266 Uniunea de Centru (Grecia), 375; 377; 378; 381; 382; 389; 390 Uniunea Ofițerilor în Rezervă (Bulgaria), 158 Uniunea Politică Națională (Grecia), 278 Uniunea Radicală (Iugoslavia), 186 Uniunea Sfîntă a Ofițerilor Greci, vezi și IDEA (Grecia), 383 Uniunea Sovietică, 130; 134; 145; 169; 170; 177-179; 181-183; 191; 196; 201-205; 207; 208; 210-214; 225; 226; 230; 231; 234; 237; 242-244; 246; 247; 251; 255; 258; 260-262; 265; 274; 275; 281; 283; 286; 291; 292; 294; 300
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
măsură superpozabile) membrii Școlii Ardelene (cu excepția notabilă a lui Budai-Deleanu) nu merg până la consecințele ultime ce derivă din ideea unității etnico-teritoriale, și anume dezideratul uniunii politice. Pasul acesta, de ducere până la consecințe ultime a ideii de unire politică, gestantă în idea de unitate etnico-teritorială, va fi făcut de istoricii romantici. Luminismul ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială a românilor, nu a perfectat-o într-o ideologie a românismului, ci a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
in the Federal Republic of Germany. Holocaust Genocide Studies, 2(1), 61-80. Karnoouh, C. (2011). Inventarea poporului-națiune: cronici din România și Europa Orientală: 1973-2007. Cluj-Napoca: Ideea Design & Print. Kedourie, E. (1961). Nationalism. Londra: Hutchinson University Library. Kohn, H. (1961). The Idea of Nationalism: A Study in Its Origins and Background. New York: The Macmillan Company. Krippendorff, K. (2004). Content Analysis: An Introduction to Its Methodology. Thousand Oaks, Londra, New Delhi: Sage Publications. Kuhn, T.S. (2008). Structura revoluțiilor științifice. București: Humanitas. Kuman, K.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
configurations of the Romanian collective memory along the last two centuries of Romanian historical existence. One important conclusion of our study is that the shape of the past (i.e., historical memory) follows closely the ebbs and flows of the national idea (and of the nationalist ideology) through history. In terms of the presence of the national idea in Romanian politics and culture, we were able to delimitate between the following seven configurations of Romanian historical memory: a) a state of distinct
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
important conclusion of our study is that the shape of the past (i.e., historical memory) follows closely the ebbs and flows of the national idea (and of the nationalist ideology) through history. In terms of the presence of the national idea in Romanian politics and culture, we were able to delimitate between the following seven configurations of Romanian historical memory: a) a state of distinct collective memories cultivated by each of the three Romanian countries (Transylvania, Wallachia, and Moldavia) during a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vreo referință), ori de efectivitatea reprezentată de lucrul ca ființare dată după anumite condiții "psihologice" și de certitudinea existenței "subiective" a lucrurilor. Față de această nouă problemă, Platon are poziția pe care o cunoaștem: ființa unui lucru trebuie gândită în "forma" (idea) sau în modelul (eidos) unui multiplu căruia îi aparține lucrul în cauză. Acest răspuns se apropie destul de mult de gândul eleat al căutării ființei, aceasta fiind activitatea legitimă a gândirii care este interesată de adevăr, adică se îndeletnicește cu ceea ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Frege. "Combinând subiectul cu predicatul susține el se ajunge numai la gând, niciodată nu se trece de la sens la referință, niciodată de la gând la valoarea sa de adevăr."212 De asemenea, elementele semnului, sens și referință, nu trebuie confundate cu idea despre semnul respectiv; aceasta din urmă este subiectivă și dependentă de timp, pe când cele două elemente fundamentale ale semnului sensul și referința sunt obiective și valabile netemporal (timpul nu le reconstituie). Formularea sensului și căutarea referinței sunt, aici, acte constitutive
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
strict formal, "impulsul" primei timporizări. Acest fenomen va fi lămurit în cele ce urmează. Oricum, structura-formă care cuprinde cele trei acte părtinirea, ordonarea și autorizarea cuprinde constrângător tot ce ține de gândirea, rostirea și făptuirea umană; și tocmai pentru că forma, idea (gr.) este gândită și rostită, întrucâtva și făptuită, ea ar putea fi numită cum am facut-o deja "ideologie". Dar acest nume are și o altă îndreptățire, atâta vreme cât prezentuirea, sub care structura celor trei acte survine, cuprinde, "constrângător", adică după
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-o deja "ideologie". Dar acest nume are și o altă îndreptățire, atâta vreme cât prezentuirea, sub care structura celor trei acte survine, cuprinde, "constrângător", adică după un sens dependent de structura însăși, alături de prezentuirea propriu-zisă, și chemarea trecutului și survenirea viitorului. Căci idea timporizată pe linia survenirii viitorului este un ideal, adică un sens de a fi pentru om care se anunță ca o promisiune de împlinire de sine a omului, cu toate că o asemenea "stare" nu este posibilă atâta vreme cât gândirea, rostirea și făptuirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un ideal, adică un sens de a fi pentru om care se anunță ca o promisiune de împlinire de sine a omului, cu toate că o asemenea "stare" nu este posibilă atâta vreme cât gândirea, rostirea și făptuirea sunt constituite strict judicativ. De asemenea, idea (gr.), timporizată pe linia chemării trecutului, suportă o mutație către condiția unui mit, care suportă el însuși mutația către sensul de ideal, ceea ce înseamnă că ea are, acum, același sens pe care l-a avut mai devreme. Toate aceste sensuri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o mutație către condiția unui mit, care suportă el însuși mutația către sensul de ideal, ceea ce înseamnă că ea are, acum, același sens pe care l-a avut mai devreme. Toate aceste sensuri se strâng în prezentuirea care afectează direct idea, forma; se strâng, de fapt, în sensul unui ideal care trebuie rostit și spre care se îndreaptă făptuirea omului, altfel neavând nici un rost însăși prezentuirea care face să survină "forma" și, desigur, structura sa proprie. Gândirea, rostirea și făptuirea în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
both its own characteristics and limits, which are easily recognized in the old and new philosophies. The relationship between judgment and time is the most important fact that is revealed by the reduction. In this discourse the author argues the idea that time is the original element of the judicative. Also, through the application of this reduction some practical meanings of the latter are indicated, all of them concerning the intervention of judgment in the constitution of any human thought, utterance
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al unor plante din Grădina Botanică de la Weimar. Prieten fiind cu Wilhelm Henriech Sebastian Bucholtz, un farmacist care cultiva într-o grădină unele specii de plante medicinale, a început să urmărească ciclul biologic al unor specii; astfel i-a venit idea înființării Grădinii Botanice de la Jena. Plecat din Țară pe ascuns, cu valetul său, în Italia, a ajuns la Padova, unde a făcut observații susținute asupra plantelor. Urmărind creșterea unor palmieri a fost uimit de diferențierea morfologică a frunzelor pornind de la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dăduse naștere unui băiat cam în aceeași perioadă cu mama. Era o femeie corpolentă, curată și extrem de cinstită ce pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe ceva din lanțul de deochi. Așa s-a și întâmplat, după câteva reprize de supt, m-am liniștit, somnul era profund și lucrurile începeau să se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o întâmplare, crede el referențială, eu i-aș spune emblematică, din ceea ce-am numi generozitatea, implicarea și dăruirea tatălui nostru. Țin minte cum ai mei îi puseseră la dispoziție prima cameră de la stradă, avea până și intrare separată, în idea asigurării unui confort tihnit. De câte ori Vlad povestește, ochii i se umezesc puternic, uneori devenind parcă neputincios în a derula firul amintirilor, mă cuprinde de umeri, înghite ostentativ ca și cum ar înghiți un bol alimentar și-mi spune: „Ați avut un tată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
se privea de acuma pe sine ca pe unul ce avea de îndeplinit o misiune superioară, venită prin poruncă dumnezeiască. Țăran simplu, dar luminat, el și-a dat seama că înfăpuirea idealului e mai ușor realizabilă, trezind cât mai mult idea de unire în masa țăranilor din Ardeal care, conștientă de originea ei aleasă își va cere drepturile sale naturale. De aceea, el bate la ușile tuturor marilor și bunilor români, și cere cu stăruință să i se dea cărți românești
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
națională și socială. “Fiecare nație, scrie Barițiu, poate produce clasici, fiecare poate aspira la clasicitate. In literatură, clasicismul se dobândește prin frământarea și îmbogățirea limbii, prin traduceri, prin cercări numeroase de originaluri”. Urmare a concepției sale despre istorie, dominată de idea evoluționismului organic, Kogălniceanu concepe cultura poporului său în continuitate istorică, socotind că ea își datoarează originalitatea și armonia dezvoltării sale păstrării și valorificării a ceea ce geniul, ispita și vrednicia celor de altădată au lucrat spre fala și puterea patriei.Poziția
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
împăratu și Dumnezeu(CC2.1581: 415) e. va înceta de a ocărârea pre oameni (Ev.1642: 170) f. Ieșua iaste ispăsitoriul (...) și purtătoriul pre noi în viiața de veac (CC1.1567: 217r) g. Mărturisireapre Hristos(NT.1648: 12v) Pentru surprinde idea de mai sus (cazul structural reflectă relația unui grup nominal cu un centru verbal) într-o manieră formală, Pesetsky și Torrego (2004, 2011)25 consideră că, pe lângă trăsături și alte trăsături nominale (trăsături de definitudine, de exemplu), grupurile nominale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fals, n.m.), împotriva socialismului când au ieșit pe străzile orașului. Ei au protestat împotriva răului care era larg răspândit în sistemul nostru social și care era de asemenea dureros resimțit de ei, împotriva distorsionării principiilor fundamentale ale socialismului, care este idea lor. Clasa muncitoare a asociat toate speranțele sale pentru o viață mai bună cu ideea socialismului. A luptat pentru socialism din primele zile ale vieții sale conștiente. Și când cursul istoriei a făcut posibil pentru reprezentanții săi să-și asume
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 201-217. Karnoouh, Claude (2011), Inventarea poporului-națiune. Cronici din România și Europa Orientală 1973-2007, traducere de Teodora Dumitru, Cluj, Idea Design & Print. Karpiński, Jakub (1993), Istoria comunismului polonez și mondial din "victorie" în "victorie" până la catastrofa finală, traducere de Tinu Pârvulescu, Ioana Ploeșteanu, Sorin Tomuța, Timișoara, Editura de Vest. Kilzer, Katharina (2003), "Imaginea României în presa germană (1972-1982)", în Rusan
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
decline of proletarian internationalism", în Asparturian, Vernon; Valenta, Jiri; Burke, David (ed.), Eurocommunism between East and West, Bloomington, Indiana University Press, pp. 72-99. Troncotă, Tiberiu (2006), România comunistă. Propagandă și cenzură, București, Editura Tritonic. Tucker, Robert (1969), The Marxian revolutionary idea, London, George Allen & Unwin LTD. Tucker, Robert (1971), The Soviet political mind. Stalinism and post-Stalin change, London: George Allen & Unwin, LTD. Tucker, Robert (1987), Political culture and leadership in Soviet Russia, New York, London, Norton & Company. Tucker, Robert (2011), Filosofie și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Soviet Union's existence: revolutionary Leninism, post-revolutionary Leninism, Europeanized Leninism, Asianized Leninism, systemic Leninism and post-Bolshevik Leninism. These concepts are used in regard with the periods analyzed and taking into account their importance in the configuration of romantic Leninism, the idea that, in my opinion, most adequately expresses Romanian communism's ideology, both internally and externally. The Sovietization of Eastern Europe is the following topic of the book, with special reference on the Romanian case. The analysis is centered on the
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]