858 matches
-
(sau Meir Shapiro, în ebraică și idiș: יהודה מאיר שפירא, în polona: Măjer Jehuda Szapira sau Meir Szapiro,3 martie (7 Adar) 1887 Suceava - 27 octombrie (7 Heshvan) 1933 Łódź) a fost un rabin hasidic polonez, originar din Bucovina, teolog,pedagog și politician, conducător de ieșiva, numit
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
ca "Eliyahu Bahur" (după titlul cărții sale de gramatică, Eliyahu „băiatul” sau „studentul”) poreclit și "Eliyahu Hamedakdek" (Eliyahu grămăticul) 13 februarie 1469 Ipsheim sau Neustadt an der Aisch - 28 ianuarie 1549 Veneția) a fost poet evreu în limbile ebraică și idiș, filolog, traducător și lexicograf, învățat umanist, care a trăit și activat în Germania și Italia. Romanul cavaleresc în versuri "Bovo Buch", pe care l-a scris în rima ottava, după modelul italian „Bovo d'Antona”, este considerată, în general,cea
Eliya Levita () [Corola-website/Science/329219_a_330548]
-
a trăit și activat în Germania și Italia. Romanul cavaleresc în versuri "Bovo Buch", pe care l-a scris în rima ottava, după modelul italian „Bovo d'Antona”, este considerată, în general,cea mai însemnată operă poetică scrisă în limba idiș veche. (Sol Liptzin) s-a născut în 1469 la Neustadt, lângă Nürnberg, ca mezin între nouă copii ai unei familii evreiești, levit după tradiția familiei tatălui său. La începutul adolescenței sale, evreii din regiunea natală au fost izgoniți. El însuși
Eliya Levita () [Corola-website/Science/329219_a_330548]
-
(în ebraică: מנחם מנדל שניאורסון, în idiș: מנחם מענדל שניאורסאהן 18 aprilie 1902 Mikolaiv - 12 iunie 1994 Brooklyn, New York) a fost un rabin american, originar din Ucraina, conducătorul spiritual, vreme de patru decenii, al mișcării religioase hasidice Habad sau Lubavici (Liubavici), cunoscut în vremea să că Rabinul
Menachem Mendel Schneerson () [Corola-website/Science/329239_a_330568]
-
pe săptămână, așa numita yehidut (yechidus), în serile de duminică și joi. Aceste primiri, deschise pentru oricine, începeau pe la orele 20 seară și continuau 5-6 ore până disdedimineața. El conversa cu musafirii în toate limbile pe care le cunoștea -engleză, idiș, ebraică, franceza, rusă, germană și italiană. Subiectul discuțiilor putea fi în orice subiect, și el își oferea sfatul atât în probleme spirituale, cât și ale vietii de zi de zi. Nu făcea diferența între liferi, politicieni și oameni de rând
Menachem Mendel Schneerson () [Corola-website/Science/329239_a_330568]
-
(în idiș: איציק מאַנגער, n. 30 mai 1901, Cernăuți, Austro-Ungaria - d. 21 februarie 1969, Ghedera, Israel) a fost un poet și dramaturg evreu de limbă idiș, originar din Bucovina, care s-a intitulat „bard popular”, văzător și „meșter croitor” al
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
(în idiș: איציק מאַנגער, n. 30 mai 1901, Cernăuți, Austro-Ungaria - d. 21 februarie 1969, Ghedera, Israel) a fost un poet și dramaturg evreu de limbă idiș, originar din Bucovina, care s-a intitulat „bard popular”, văzător și „meșter croitor” al cuvântului scris. Manger a trăit și creat în România și Polonia, mai apoi s-a refugiat din cauza primejdiei naziste în Franța și apoi în Anglia, de unde
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
povestitoare, iar fratele său era și el poet. .Manger a învățat la Gimnaziul german chesaro-crăiesc nr. 3 din orașul natal, unde a aprofundat în mod deosebit literatura germană, până ce a fost exmatriculat pentru șotii și „rea purtare”. Admirator al teatrului idiș din tradiția lui Abraham Goldfaden, al cântăreților ambulanți evrei- Brodersinger, ai muzicii romilor, Manger a preferat să fie pentru moment, ucenic croitor, și să petreacă în continuare în mediul boem al actorilor de limbă idiș. A inceput sa scrie in
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
rea purtare”. Admirator al teatrului idiș din tradiția lui Abraham Goldfaden, al cântăreților ambulanți evrei- Brodersinger, ai muzicii romilor, Manger a preferat să fie pentru moment, ucenic croitor, și să petreacă în continuare în mediul boem al actorilor de limbă idiș. A inceput sa scrie in idis din anul 1918 și în 1921 Manger și-a făcut debutul literar într-o revistă a lui Eliezer Steinbarg. A publicat apoi poezii și balade și în alte jurnale literare fondate după Primul Război
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
Manger și-a făcut debutul literar într-o revistă a lui Eliezer Steinbarg. A publicat apoi poezii și balade și în alte jurnale literare fondate după Primul Război Mondial. Mai apoi s-a stabilit la București, unde a scris în idiș pentru ziarele locale și a ținut conferințe despre folclorul spaniol, românesc și rom. În 1927 Manger s-a mutat la Varșovia, capitala Poloniei, care era în acea vreme țara cu cea mai mare populație evreiască și cu cei mai mulți vorbitori de
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
pentru ziarele locale și a ținut conferințe despre folclorul spaniol, românesc și rom. În 1927 Manger s-a mutat la Varșovia, capitala Poloniei, care era în acea vreme țara cu cea mai mare populație evreiască și cu cei mai mulți vorbitori de idiș din Europa. La Varșovia, capitala spirituală a culturii evreiești așkenaze, el și-a petrecut cei mai fertili ani din întreaga sa carieră. În 1929 el a publicat acolo primul său volum de versuri „Ștern afn dakh” (Stele pe acoperiș), care
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
el a publicat acolo primul său volum de versuri „Ștern afn dakh” (Stele pe acoperiș), care s-a bucurat de o primire entuziastă în rândurile publicului și al criticii. În anul următor a fost primit în prestigiosul PEN-Club al autorilor idiș, din care făceau parte Isaac Bashevis, Israel Rabon și I. Papiernikov. Între 1929-1938 Manger și-a făcut un loc de cinste în viața literară a Varșoviei. Putea fi văzut adesea declamându-și versurile la Clubul scriitorilor, fiind intervievat de principalele
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
care făceau parte Isaac Bashevis, Israel Rabon și I. Papiernikov. Între 1929-1938 Manger și-a făcut un loc de cinste în viața literară a Varșoviei. Putea fi văzut adesea declamându-și versurile la Clubul scriitorilor, fiind intervievat de principalele ziare idiș din oraș, iar prestigioasa revistă "Literarishe Bleter" i-a publicat articolele. Din 1929 Manger și-a editat și propria sa revistă literară, intitulată "Cuvinte alese", pe care a umplut-o de poezii, povestiri și manifeste artistice. În același timp, Manger
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
moderniste inspirate de Talmud ("Midrașul lui Itzik," 1935), o rescriere teatrală a poveștii sărbătorii Purim ("Cartea Cântecelor Meghilei", 1936), o adaptare a piesei lui Abraham Goldfaden - "Vrăjitoarea din Botoșani" - Hotzmakh Spiel, 1937), o serie de viniete literare despre istoria literaturii idiș ("Portrete familiare", 1938) și încă trei mari culegeri de versuri: "Lanternă în vânt" (1933), "Scrisorile lui Velvl Zbarzher către Preafrumoasa Malkele" (1937) și "Amurg în oglindă" (1937). „Midrashul lui Itzik” și „Cântecele Meghilei” reprezentau primele sale încercări de a rescrie
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
s-a stabilit la New York între 1951-1958. Deziluzionat și cu sentimentul de scădere a creativității, el a decis în 1958 să emigreze în Israel. De fapt, s-a stabilit acolo definitiv abia în 1967. Spre deosebire de o mare parte din scriitori idiș în exil, Manger a reușit să obțină în Israel un succes semnificativ. În anul 1965 compozitorul, originar din Iași, Dov Seltzer, a dirijat o producție foarte populară a unui spectacol cu „Cântecele Meghilei” a lui Manger, spărgând gheața în ce
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
Israel un succes semnificativ. În anul 1965 compozitorul, originar din Iași, Dov Seltzer, a dirijat o producție foarte populară a unui spectacol cu „Cântecele Meghilei” a lui Manger, spărgând gheața în ce privea atitudinea rezervată din Israelul oficial față de teatrul idiș. Creația s-a bucurat de succes și a fost reprezentată de peste 400 ori. Între spectatori au fost văzuți și conducători ai țării ca Levi Eshkol, Golda Meir și Teddy Kollek. Manger s-a stabilit în Israel definitiv în ultimii ani
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
două acte „Mangeriada”. Premiera acesteia a avut loc la 6 aprilie 1968 la Teatrul Evreiesc de Stat. Poezia sa „Oif'n Veg Șteit A Boim” (Pe drum stă un copac) a fost pusă pe muzică, intrând în repertoriul cântecelor în idiș. În 1951 ea a devenit un șlagăr în interpretarea lui Leo Fuld.
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
doi ani. În anul 1955 Săculeț a fost premiat la un concurs internațional de compoziție ținut la Varșovia cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului. El a publicat în România și apoi în Israel o culegere de cântece populare în limba idiș. Serviciul de cenzură pentru presa și tipărituri din România, aflată pe atunci sub regim comunist, a dispus oprirea difuzării în librarii a cărții sale apărute în Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor, sub pretextul că ar fi „cântece religioase și naționaliste
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
despre folclorul evreiesc din România, între altele, la Teatrul Evreiesc de Stat din București. În anul 1961 i s-a dat posibilitatea să înregistreze la editură de stat de discuri Electrecord un disc cu câteva cântece populare evreiești în limba idiș, cu soliștii Radu Lucian, Sorina Dan și Cecilia Stein, acompaniați de o orchestră populară sub conducerea să. Săculeț a murit în anul 1976 la vârsta de 61 ani. în românește și idiș -în Editură muzicală יידישע פאלקסלידער מוזיק פרלאג, בוקרשט
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
disc cu câteva cântece populare evreiești în limba idiș, cu soliștii Radu Lucian, Sorina Dan și Cecilia Stein, acompaniați de o orchestră populară sub conducerea să. Săculeț a murit în anul 1976 la vârsta de 61 ani. în românește și idiș -în Editură muzicală יידישע פאלקסלידער מוזיק פרלאג, בוקרשט (Editură Organizației olimilor originari din România HOR) în- Oldi Ágoston, Gidó Attila (ed) "Minoritatea maghiară din România în perioada comunistă", Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și Editură Kriterion, Cluj Napoca 2009
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
sau Froim Oyerbach (în idiș:אפרים אויערבאך sau אויארבאך, אפרים, 1892 Bălti - 4 mai 1973 Petah Tikva) a fost un poet și scriitor israelian-american de limbă idiș, originar din Basarabia. s-a nascut al treilea dintre băieții unei familii evreiești din orașul Bălti din Basarabia
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]
-
sau Froim Oyerbach (în idiș:אפרים אויערבאך sau אויארבאך, אפרים, 1892 Bălti - 4 mai 1973 Petah Tikva) a fost un poet și scriitor israelian-american de limbă idiș, originar din Basarabia. s-a nascut al treilea dintre băieții unei familii evreiești din orașul Bălti din Basarabia, în acea vreme parte a Imperiului Rus.Tatăl sau, Elazar, era „shohet uvodek” („Shub”), măcelar ritual, nevoiaș, care învățase la o ieșiva
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]
-
gravă invaliditate, mut și cocoșat. A invatat în școli religioase evreiești, dar după vârsta de 15 ani a invatat limba rusă și a început să însușească și cunoștințe de cultură generală și să citească din cărțile literaturii laice, ruse, ebraice, idiș și mondiale. Rănit de o pisică, i-a fost prilejuita o călătorie la Odesa, unde urma să primească vaccin antirabic la Institutul Pasteur local. A privit uimit atmosferă agitată a orașului și intensitatea vieții culturale evreiești de acolo, desi primirea
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]
-
Tatăl nu i-a permis să urmeze un liceu, și conform tradiției, a plecat o vreme să slujească drept învățător-meditator în casele unor evrei din alte așezări. Primele sale povestiri, în limba rusă, ca și cele dintâi poezii în limba idiș, au văzut lumina tiparului când avea vârstă de 17 ani (la Wilno etc) . În anul 1909 a publicat o primă povestire pentru copii în limba ebraica în publicația „Ben Shahar” de sub redacția lui M. Krinski În decursul anilor a scris
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]
-
la Wilno etc) . În anul 1909 a publicat o primă povestire pentru copii în limba ebraica în publicația „Ben Shahar” de sub redacția lui M. Krinski În decursul anilor a scris puțin în ebraică, majoritatea creațiilor sale fiind concepute în limba idiș. După un timp petrecut la Varșovia, În anul 1913 a emigrat pentru prima oara în Palestina (pentru evrei - Eretz Israel), care era pe atunci sub stăpânire otomană. A lucrat acolo că muncitor agricol în așezările agricole (moshavot) din Iudeea. Cand
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]