863 matches
-
n-au fost Încă stabilite complet. Dintre sensurile atribuite, În contextul de față cel mai potrivit ar fi „față palidă“. Există o arteră numită Broadway și În Los Angeles. Ea străbate centrul orașului, ajungînd pînă În cartierul chinezesc. Nebun (În idiș În orig.). Office of Strategic Services, agenție americană de informații externe. Exclamație de origine irlandeză, modificare a expresiei „by God“. FILENAME \p D:\carti operare\LA Confidential\ LA Confidential Final.doc PAGE 202
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Antohi București, 6 august 2006 Cuvânt înainte (Sorin Antohi) Un ștetl în România stalinistă Primii ani rămași în memorie; cercurile concentrice ale începutului; studiul la sinagogă; prima experiență a libertății; copil printre adulți; sentimentul timpuriu al diferenței; clasele primare; de la idiș la ebraică și română; evrei și români; Creangă, Veronica Micle, „plopii lui Eminescu”; emigrarea: niciodată cu adevărat hotărâtă, mereu amânată; mediul social se schimbă; primele lecturi; primul sentiment al inadecvării: „mă aflu într-un loc în care nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Creangă, Veronica Micle, „plopii lui Eminescu”; emigrarea: niciodată cu adevărat hotărâtă, mereu amânată; mediul social se schimbă; primele lecturi; primul sentiment al inadecvării: „mă aflu într-un loc în care nu vreau să fiu”; prima „discriminare”; noi experiențe ale diferenței; idiș și română; tabere de vară la Covasna; prin împrejurimile Târgului; mozaici și creștini; „să-mi aduci apă sfințită”; biserică și sinagogă; călătorii cu unchiul; Bacăul și Bacovia; cuferele mereu pregătite: primul spațiu al exilului; intrarea la liceu; „alegerea” între „uman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
am bătut la cap să mă ia la școală. De fapt, el m-a luat la școală, nu știu dacă altfel m-ar fi primit. Ei, și ajung la școală și nu știu românește. A fost un șoc! S.A.: Vorbeați idiș în casă. M.I.: Idiș. Acesta era cercul; toți vecinii, din toate părțile, erau evrei, iar între noi vorbeam idiș. Știam că există și creștini, bineînțeles, dar parcă într-un teritoriu ceva mai îndepărtat. S.A.: Și nu aveai raporturi cu ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
să mă ia la școală. De fapt, el m-a luat la școală, nu știu dacă altfel m-ar fi primit. Ei, și ajung la școală și nu știu românește. A fost un șoc! S.A.: Vorbeați idiș în casă. M.I.: Idiș. Acesta era cercul; toți vecinii, din toate părțile, erau evrei, iar între noi vorbeam idiș. Știam că există și creștini, bineînțeles, dar parcă într-un teritoriu ceva mai îndepărtat. S.A.: Și nu aveai raporturi cu ei. M.I.: Vedeam români, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dacă altfel m-ar fi primit. Ei, și ajung la școală și nu știu românește. A fost un șoc! S.A.: Vorbeați idiș în casă. M.I.: Idiș. Acesta era cercul; toți vecinii, din toate părțile, erau evrei, iar între noi vorbeam idiș. Știam că există și creștini, bineînțeles, dar parcă într-un teritoriu ceva mai îndepărtat. S.A.: Și nu aveai raporturi cu ei. M.I.: Vedeam români, de fapt: o mulțime de țărani. S.A.: Furnizorii, clienții... M.I.: Da. Bunicul era croitor. Țin minte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de mai bine de o treime din populația unui oraș... Pentru cineva care vedea imaginea la o scară mai mare, era cu siguranță altceva, dar pentru mine, la scara mea redusă, totul se desfășura într-un fel foarte concret: vorbeam idiș pe stradă foarte natural, nu-mi era frică să o fac, nu-mi aduc aminte să fi fost nevoit să trec subit la română sau să tac... S.A.: Adică să ascunzi faptul că vorbești idiș. M.I.: Da, nu-mi aduc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
un fel foarte concret: vorbeam idiș pe stradă foarte natural, nu-mi era frică să o fac, nu-mi aduc aminte să fi fost nevoit să trec subit la română sau să tac... S.A.: Adică să ascunzi faptul că vorbești idiș. M.I.: Da, nu-mi aduc deloc aminte asemenea momente. Am continuat toată viața să vorbesc idiș cu mama și românește cu tata, nu știu de ce. Mama nu vorbea însă idiș și cu fratele meu mai mic; nici asta nu pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
fac, nu-mi aduc aminte să fi fost nevoit să trec subit la română sau să tac... S.A.: Adică să ascunzi faptul că vorbești idiș. M.I.: Da, nu-mi aduc deloc aminte asemenea momente. Am continuat toată viața să vorbesc idiș cu mama și românește cu tata, nu știu de ce. Mama nu vorbea însă idiș și cu fratele meu mai mic; nici asta nu pot explica. S.A.: Deci idiș a fost literalmente limba ta maternă... Cu tine se vorbea frecvent și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
sau să tac... S.A.: Adică să ascunzi faptul că vorbești idiș. M.I.: Da, nu-mi aduc deloc aminte asemenea momente. Am continuat toată viața să vorbesc idiș cu mama și românește cu tata, nu știu de ce. Mama nu vorbea însă idiș și cu fratele meu mai mic; nici asta nu pot explica. S.A.: Deci idiș a fost literalmente limba ta maternă... Cu tine se vorbea frecvent și românește, chiar din familia restrânsă. M.I.: Așa este, nu numai tata îmi vorbea românește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
-mi aduc deloc aminte asemenea momente. Am continuat toată viața să vorbesc idiș cu mama și românește cu tata, nu știu de ce. Mama nu vorbea însă idiș și cu fratele meu mai mic; nici asta nu pot explica. S.A.: Deci idiș a fost literalmente limba ta maternă... Cu tine se vorbea frecvent și românește, chiar din familia restrânsă. M.I.: Așa este, nu numai tata îmi vorbea românește. Și cu mama am mai vorbit uneori românește până la un moment dat; cu bunica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ta maternă... Cu tine se vorbea frecvent și românește, chiar din familia restrânsă. M.I.: Așa este, nu numai tata îmi vorbea românește. Și cu mama am mai vorbit uneori românește până la un moment dat; cu bunica dinspre tata am vorbit idiș tot timpul. Da, asta este limba mea maternă. Și o vorbeam în familie și cu vecinii, prietenii. Numai când m-am dus la școală am început să vorbesc idiș și cu alții, noii mei colegi evrei, după ore. Să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
românește până la un moment dat; cu bunica dinspre tata am vorbit idiș tot timpul. Da, asta este limba mea maternă. Și o vorbeam în familie și cu vecinii, prietenii. Numai când m-am dus la școală am început să vorbesc idiș și cu alții, noii mei colegi evrei, după ore. Să ne întoarcem la cercurile vieții mele. S.A.: Să ne întoarcem, pentru a merge înainte. Când ai ieșit prima oară din târgul tău? M.I.: Am părăsit Tg. Neamț pe la 9-10 ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
până la urmă cu nimeni: profesorii știau că sunt bun la câteva obiecte - la română eram foarte bun, iar la limbi destul de bun... S.A.: Destul de bun? Să vedem: ai învățat la școală rusă, franceză, latină; știai de-acum perfect româna, vorbeai idiș din familie, aveai ceva cunoștințe de ebraică. „Destul de bun” nu e cea mai bună descriere a pregătirii tale lingvistice de licean... M.I.: În fine... Cât despre premii, din când în când am avut și așa ceva, dar pentru mine asta nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
începând din școala secundară, la primară am stat cam la toate orele... S.A.: Bun. Sau, mă rog... Și tot așa, învățând, vorbind și „intermediind” între școală și cooperativă, limba română devine tot mai mult limba ta. Copilul crescut în limba idiș în anii săi de început face o tranziție naturală către limba română, care e și azi pentru tine limba culturii. M.I.: Desigur. Mergând la școală, am uitat aproape toată ebraica. Idiș n-am uitat, evident, pentru că am continuat să vorbesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
tot mai mult limba ta. Copilul crescut în limba idiș în anii săi de început face o tranziție naturală către limba română, care e și azi pentru tine limba culturii. M.I.: Desigur. Mergând la școală, am uitat aproape toată ebraica. Idiș n-am uitat, evident, pentru că am continuat să vorbesc în familie și cu prietenii evrei, dar pentru mine idiș nu era o limbă de cultură. Pe la șapte-opt ani citeam bine românește, iar pe la nouă am început să citesc mica filozofie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
către limba română, care e și azi pentru tine limba culturii. M.I.: Desigur. Mergând la școală, am uitat aproape toată ebraica. Idiș n-am uitat, evident, pentru că am continuat să vorbesc în familie și cu prietenii evrei, dar pentru mine idiș nu era o limbă de cultură. Pe la șapte-opt ani citeam bine românește, iar pe la nouă am început să citesc mica filozofie, ce găseam și eu. Nu a mai existat deci nici un fel de distanță internă față de română, nici un fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ateismul științific” era un principiu general de propagandă, niciodată implementat riguros. De aceea ne mai puteam strecura și noi printre „ochiurile” sistemului. ÎN ISRAEL Sorin Antohi: Ce-ai găsit în Israel? Erai format într-o cultură de limbă română, vorbeai idiș, dar nu știai cu adevărat ebraică. Cum a fost adaptarea? Ai descoperit o lume complet nouă, după o trecere bruscă. Mi-ai povestit cu alt prilej episodul în care voi jucați rummy în curte și a venit mesagerul care v-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
În consecință, m-au trimis la un chibuț după vreo zece zile, unde lucram jumătate de zi și apoi studiam ebraica. Lucram la chibuț, cot la cot cu ceilalți, ceea ce mi-a produs primul șoc cultural din Israel. Șeful știa idiș - nu toți israelienii știau, desigur; vorbim, și văd că știe și franceză, și iar vorbim, și văd că omul ăsta știe multe lucruri. Apoi îmi spune: „Lucrezi numai jumătate de zi și studiezi cealaltă jumătate”. Iar după câteva zile mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
clasa a XI-a - acolo se termina după a XII-a, normal. Și am dat iar de greu. Nu înțelegeam decât foarte puțin din ce se preda și discuta... S.A.: Semăna cu experiența de la școala primară, când ai trecut de la idiș la română? M.I.: Nu! Acolo fusese nimica toată Aici predau... S.A.: ...aha, materiile avansate, matematica, științele... M.I.: ...sigur, dar trebuia să învăț în același timp și ebraica, și istoria, literatura, engleza, educația cetățenească, și alte lucruri despre care nu auzisem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de expresivă e de necrezut și oarecum paradoxal... S.A.: ...cu atât mai fascinant, cu cât în aceeași perioadă biografiile evreilor încep să se diversifice, în interacțiune cu evoluția întregului mediu românesc. Un traseu clasic duce direct de la ștetlul vorbitor de idiș către Paris sau Viena, în orice caz către străinătate. E mai mai ales cazul celor care se pregăteau pentru profesiunile liberale, cum ar fi medicina; mulți nici nu se mai întorc. Dar și cazul unor figuri solitare din lumea artelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
greșeală, nu contează, asta susținea Eliade XE "Eliade, Mircea" la vârsta de 16-17 ani în apărarea Zoharului. Alt exemplu, îți reamintesc, este vizita lui la Cernăuți, când s-a interesat cu suspiciune și curiozitate de inscripțiile în ebraică sau în idiș, începând cu cele de pe firme. Eliade XE "Eliade, Mircea" gândea despre evrei în spiritul secolului, în care intra și fascinație, și un fel de frică. Ele coexistă, iar Eliade XE "Eliade, Mircea" n-a avut nici o predilecție evidentă. Desigur, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de evrei neguțători, poate arendași, care n-au avut ocazia să scrie, n-au lăsat multe urme documentare. Cred că hasidismul a putut să apară numai într-un loc unde era o altă limbă comună (nu cea vernaculară a evreilor, idiș), acolo unde puteai să vorbești cu oamenii în altă limbă, nici în idiș, nici în ebraică, fiindcă ebraică nu înțelegeau. S.A.: Astfel încât iudaismul a trebuit să redevină un fel de religie cosmică, un iudaism cosmic. Ceea ce, pentru o religie atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
au lăsat multe urme documentare. Cred că hasidismul a putut să apară numai într-un loc unde era o altă limbă comună (nu cea vernaculară a evreilor, idiș), acolo unde puteai să vorbești cu oamenii în altă limbă, nici în idiș, nici în ebraică, fiindcă ebraică nu înțelegeau. S.A.: Astfel încât iudaismul a trebuit să redevină un fel de religie cosmică, un iudaism cosmic. Ceea ce, pentru o religie atât de textualistă timp de sute de ani, a putut părea savanților un regres
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
care deschide drumul spre o altă limbă și o altă cultură", ca redactor șef și editor al revistei The Cross Cultural Review, a promovat literatura universală prin propulsarea unui număr de 50 de grupuri etnice (de la limba armeană la limba idiș). Acest pluralism identitar a ajutat/ajută curentul principal al literaturii americane (mainstream) să capete noi valențe și soliditate. În acest sens este și proiectul privind publicarea doar a unui poem de Menke Katz, Langston Hughes și Allen Ginsberg tradus în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]