1,031 matches
-
ani. Între anii 1906-1911, mănăstirea Hâncu este vestită, datorită ieromonahului Sava, care tămăduia sufletele multor creștini, și despre care se spune: "cu mare dăruire propăvăduia credincioșilor adevărata credință creștină". La anul 1918 aici se nevoiau: starețul arhimandritul Ioachim Ionașu, 8 ieromonahi, 5 ierodiaconi, 23 monahi și 37 frați. La acea dată mănăstirea dispunea de 632 desetine de pămînt. Din anul 1918 stareț al Mănăstirii Hâncu era Arhimandritul Mitofan (Dometian Hodorogea). El a condus obștea monahală pînă în anul 1939. În anul
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
Ioachent, care a condus mănăstirea pînă în anul 1944, fiind refugiat în România nu s-a mai întors în acest Sfînt Locaș. Din vara anului 1944 la conducerea Mănăstirii este numit protosinghelul Pavel (Fructu). În anul 1946 stareț este numit ieromonahul Nicodim (Chicu). După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice, în conformitate cu hotărîrea Comitetului Executiv județean nr. 119 din 12.03.1946, conform actului de transmitere din 08.03.1946, între mănăstire și sanatoriul de tuberculoză “Vorniceni”, s-a decis: “De a transmite
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
funcționarea căminului lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului pe teritoriul Mănăstirii Hâncu. În acelaș an ordinul a și fost executat. În anul 1947 pe teritoriul Mănăstirii Hâncu nu funcționa nici o întreprindere de stat. În anul 1947 la conducerea mănăstirii este ales ieromonahul Feognostopul. În anul 1949 stareț al mănăstirii devine ieromonahul Feofil (Lonță). În această perioadă condițiile de trai s-au ameliorat. În perioada anilor ‘50, toate Mănăstirile Moldovei în afară de mănăstirea Japca au fost închise. Iar în luna septembrie a anului 1949
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
Mănăstirii Hâncu. În acelaș an ordinul a și fost executat. În anul 1947 pe teritoriul Mănăstirii Hâncu nu funcționa nici o întreprindere de stat. În anul 1947 la conducerea mănăstirii este ales ieromonahul Feognostopul. În anul 1949 stareț al mănăstirii devine ieromonahul Feofil (Lonță). În această perioadă condițiile de trai s-au ameliorat. În perioada anilor ‘50, toate Mănăstirile Moldovei în afară de mănăstirea Japca au fost închise. Iar în luna septembrie a anului 1949 a fost închisă și Mănăstirea Hâncu. În perioada anilor
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
10 septembrie 1992 Clopotul Credinței i-a adunat pe pe adevărații creștini, care au format obștea monahală a Mănăstirii Hâncu. Prin binecuvîntarea Înalt Prea Sfințitului Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove, duhovnic al Mănăstirii Hâncu a fost numit ieromonahul Petru (Musteață), originar din satul Lupa - Rece, județul Chișinău, care a fost hirotonit ulterior în cinul de arhimandrit. Mănăstirea și chiliile au fost găsite de Arhimandritul Petru în paragină și în ruini. Avînd Harul Duhului Sfînt și dragoste nemărginită față de
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
despre el că avea o bisericuță de nuiele “în deal la Hurdiș”, astăzi proprietatea familiei Rauș. Tradiția locală îl prezintă pe George Hurdiș ca preot-călugăr, bisericuța sa fiind singura vatră sihăstrească despre care avem cunoștință în hotarul Leșului. După moartea ieromonahului bisericuța a ars. Anton Coșbuc afirma că a trăit izolat de ceilalți preoți și neamestecându-se în treburile comunei. Preotul Sava Gălan a fost primul hirotonit dintre frații săi, slujind o vreme împreună cu tatăl său, așa cum indică pomelnicul bisericii din
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
stricată, viindu la cea mai de prea urma rasapă și stricare"", biserica a fost făcută ""iarăș după cum au fostu"" cu cheltuiala și osteneala sa. Una dintre perioadele de înflorire a mănăstirii este considerată perioada 1763-1775 în care a viețuit aici ieromonahul Paisie Velicicovschi. Acesta s-a născut la 21 decembrie 1722 în orașul Poltava din Malorusia, în familia unui preot. A studiat la Academia duhovnicească din Kiev (1735-1739), apoi a rătăcit mai mulți ani pe la mai multe schituri și mănăstiri în
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Poiana Mărului. În vara anului 1746 pleacă la Muntele Athos și trăiește un timp în singurătate, în preajma Mănăstirii Pantocrator. Este călugărit în anul 1750 de starețul Vasile de la Poiana Mărului, aflat în trecere pe la Muntele Athos, și apoi este hirotonit ieromonah (1758). În vara anului 1763, starețul Paisie revine în Moldova de la Muntele Athos (unde viețuise timp de 17 ani), împreună cu cei 64 de ucenici, și devine stareț la Mănăstirea Dragomirna. În această perioadă, împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
trimis la prea înălțata Curte, anume popa Măcinic și Oprea Miclăuș. Să fii Măria Ta într-ajutor ca să ne sloboadă, căci sunt oameni buni și sunt oameni de noi toți și cu voia noastră trimiși”. La adunarea convocată de cuviosul ieromonah Sofronie de la Cioara, în februarie 1761, la Alba Iulia, s-a cerut de asemenea, eliberarea lui Oprea Miclăuș și a preoților Măcinic din Sibiel, Ioan din Galeș și Ioan din Sadu. Într un memoriu cu data de 7 aprilie 1761
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-B-01947 și fiind alcătuit din următoarele 6 obiective: Conform tradiției, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, zona unde se află astăzi era acoperită de păduri seculare. Ieromonahul Agaton (popular Agafton) de la o mănăstire aflată "peste deal", pe care Al. H. Simionescu o identifica cu Mănăstirea Doamnei , ctitorită de Elena Rareș în anul 1552 și dispărută astăzi, se retrăsese ca pustnic, împreună cu doi ucenici, în pădurile din apropiere
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
de chilii. Mănăstirea a funcționat până în anul 1894 când a devenit biserică de mir ca filie a parohiei Bâldana. Ajuns în paragină, așezământul monahal a fost reactivat, ca mănăstire de călugări, prin decizia Arhiepiscopiei, în anul 1994, starețul acesteia devenind ieromonahul Gruzea Calomfir Vicențiu. Din acest moment la acest vechi așezământ monahal s-au început lucrările de zidire și înfrumusețare pentru a-l readuce la starea inițială. Astfel, în apropierea bisericii s-au ridicat mai multe construcții printre care: clopotnița-turn care
Mănăstirea Bâldana () [Corola-website/Science/311657_a_312986]
-
Vasile în favoarea celui primit la călugărie de Antonie, conform rânduielilor monahale. După șase luni de la tunderea în monahism, la data de 11 decembrie 1995, este hirotonit ierodiacon, iar după încă patru ani (la 22 februarie 1999) este hirotonit și ca ieromonah. Începând din anul 2001, a fost desemnat în funcția de ajutor de stareț al Mănăstirii Sfânta Treime din Cucova. A fost hirtotesit ulterior ca protosinghel și arhimandrit pe seama aceleiași mînăstiri. La data de 1 octombrie 2004, fiind în vârstă de
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
acea perioadă, în ciuda amenințărilor primite din partea autorităților statului comunist, întemeiase acolo o mică obște monahală. La acea mănăstire a fost tuns în monahism și a primit numele Flavian, în cinstea Sfântului Ierarh Flavian Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului, și hirotonit ierodiacon și ieromonah, în anul 1977. Apoi PS Evloghie l-a hirotesit arhimandrit. După trecerea la cele veșnice a PS Evloghie Oța la 28 februarie 1979, urmașul său ca stareț la conducerea Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din București a rămas părintele ieromonah Flavian
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
și ieromonah, în anul 1977. Apoi PS Evloghie l-a hirotesit arhimandrit. După trecerea la cele veșnice a PS Evloghie Oța la 28 februarie 1979, urmașul său ca stareț la conducerea Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din București a rămas părintele ieromonah Flavian Bârgâoanu. În anul 1983, la patru ani după trecerea la cele veșnice a Prea Sfințitului Evloghie Oța, întemeietorul Mănăstirii de stil vechi din București, biserica mânăstirii este, pentru a treia oară demolată, împreună cu celelalte construcții anexe, terenul a fost
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
mânăstirii este, pentru a treia oară demolată, împreună cu celelalte construcții anexe, terenul a fost arat și nivelat, obiectele de cult confiscate și jefuite, mormântul P.S. Evloghie profanat și osemintele mutate sau incinerate, iar pe locul bisericii au fost plantate mături. Ieromonahul Flavian a fost arestat la data de 26 mai 1983 sub învinuirea de "activitate stilistă" și "port ilegal de uniformă", împreună cu ierodiaconul Teodosie Murgu (actualmente arhidiaconul Teoctist), fiind condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. În anul 1986, în
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
de Ioan Morar. Ardelean prin naștere, el se trăgea din oameni simpli, dar credincioși. În anul 1950, pe când avea numai 14 ani, a intrat ca frate la Mânăstirea Râmeț (județul Alba), care-l avea ca stareț pe fostul călugăr atonit, ieromonahul Evloghie Oța. ""Așa mi-am dorit. Probabil că Dumnezeu alege persoanele care trebuie să fie în biserică, să-l slujească și să-i fie aproape. De mici îi cheamă și-i pune la locul unde nu merită, doar bunătatea lui
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
și Aiud, după recursul făcut de Procuratură. Eliberat din închisoare, după un an de zile, s-a dus în apropiere de București, unde fusese înființată o mănăstire pe stil vechi la Copăceni. Monahul Pahomie Morar a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah în anul 1955 de către mitropolitul Galaction Cordun, care trecuse în același an la Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România. Ieromonahul Pahomie a fost arestat de mai multe ori în perioada 1956-1963 pentru slujire ilegală și port ilegal de uniformă
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
București, unde fusese înființată o mănăstire pe stil vechi la Copăceni. Monahul Pahomie Morar a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah în anul 1955 de către mitropolitul Galaction Cordun, care trecuse în același an la Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România. Ieromonahul Pahomie a fost arestat de mai multe ori în perioada 1956-1963 pentru slujire ilegală și port ilegal de uniformă, câte șase luni, opt luni, un an, un an și jumătate, ultima oară fiind eliberat în anul 1963. La modul cumulat
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
șase luni, opt luni, un an, un an și jumătate, ultima oară fiind eliberat în anul 1963. La modul cumulat, a execuata 5 ani de închisoare cu întreruperi. În decembrie 1956, după revolta anticomunistă din Ungaria, înăbușită de tancurile sovietice, ieromonahul Pahomie, însoțit de ierodiaconul Paisie Urdă, a plecat să slujească de hramul Sf. Ierarh Nicolae la una din bisericile din județul Alba. În drum spre Mănăstirea Râmeț, cei doi au fost reținuți și duși la sediul Securității din Alba Iulia
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
Română a informat Securitatea și astfel cei doi au fost arestați din nou, iar P.S. Evloghie s-a ascuns. Cei doi monahi au fost transportați din nou la Aiud în ianuarie 1957, fiind condamnați ulterior la 8 luni de închisoare. Ieromonahul Pahomie Morar a venit în satul Cucova, comuna Valea Seacă (județul Bacău) în anul 1956, împreună cu alți doi călugări (menționăm pe părintele Antonie Clapon) cu scopul de a ridica o mânăstire pe locul celei dărâmate de autorități în anul 1935
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
chip de ciupercărie, iar călugării munceau la colectiv, în zootehnie și viticultură pentru a nu fi alungați din localitate. Progresele acestea, deși mici, au atras însă mânia organelor de represiune. Ulterior, în anul 1970 s-a intentat un proces pentru ieromonahul Pahomie și ucenicul său, Teodosie. Au fost condamnați la un an de închisoare, dar în timp ce se desfășura recursul, a intervenit o grațiere și s-a anulat executarea pedepsei. Odată cu trecerea timpului, în anul 1967, în interiorul casei s-a amenajat un
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
la Universitatea Cambridge din Anglia, însă, la sfatul părintelui său duhovnic, arhimandritul Flavian, va refuza această ofertă, dorind a urma întru totul chemarea monahală și slujirea preoțească, în cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi. În același an (1997), este hirotonit ca ieromonah și hirotesit întru duhovnic, fiind trimis cu ascultarea de a întemeia un așezământ monahal în localitatea Șelimbăr, din apropierea municipiului Sibiu. În calitate de stareț, el a adunat aici o mică obște monahală, punând temelia bisericii mari, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (prăznuit
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
imediat la dreapta punții pe marginea cursului pârâului Vărbilău și după 400 m suntem în incinta mănăstirii pe care am putut s-o vedem după punte în cazul c-am privit spre nord-vest. Construcția noului așezământ a fost inițiată de ieromonahul Antonie Lița de la mănăstirea Crasna-Prahova iar Guiu Ioan, din Ploiești, a donat în acest scop o mare suprafață de teren care a fost sfințită la 17 septembrie 1995. Biserică a fost terminată în octombrie 1996 fiind o construcție de zid
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
unde, după efectuarea stagiului militar, este tuns în monahism de către Părintele Arhimandrit Dionisie. Îndeplinește mai multe ascultări în cadrul mănăstirii. La data de 10 noiembrie 1964 este hirotonit ierodiacon, de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase, iar patru ani mai târziu este hirotonit ieromonah de către P.S. Episcop Meftodie Marinache Nemțeanul. Este trimis să predice în mai multe județe (Bacău, Tulcea, Constanța, Botoșani etc.), călătorind deghizat cu haine laice și pălărie pentru a înșela vigilența autorităților. La data de 29 iulie/11 august 1985, PS
Ghenadie Gheorghe () [Corola-website/Science/311711_a_313040]
-
ales ca mitropolit și în aceeași zi arhimandritul Vlasie Mogârzan este hirotonit episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil vechi din România, de către Î.P.S. Mitropolit Silvestru Onofrei și P.S. Episcop Demosten Nemțeanul. În ziua următoare, 30 iulie/12 august 1985, ieromonahul Ghenadie este hirotonit episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România de către Î.P.S. Mitropolit Silvestru Onofrei, P.S. Demosten Ioniță Nemțeanul și P.S. Vlasie Mogârzan, primind numele de „Băcăuanul" . În perioada persecuției comuniste, s-a ocupat de zidirea Bisericii
Ghenadie Gheorghe () [Corola-website/Science/311711_a_313040]