1,501 matches
-
auditiv" decît ocular, deci nici pe departe mincinos...) într-o cultură care se servește, cu mare dibăcie încă, de pensetă. Alege ce se poate, cruță cît încape, cască, în vieți, ca și în opere, nesfîrșite paranteze. De-asta, spune Virgil Ierunca în argumentul la ediția a II-a, reluat și în a III-a, ,în sfîrșit, poate că unii vor găsi prea severe unele aprecieri privind pe cîțiva dintre scriitorii noștri, astăzi clasici. Mai ales că tonalitatea pamfletară se substituie, nu
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița." Se vede bine, de aici, că și-n eseul (în lipsa unui cuvînt mai bun...) lui Virgil Ierunca tot (sau mai ales) de alegeri este vorba, numai că altfel făcute. De-am tăia-o, în minte, pe jumătate, cartea e simetrică precum o pereche de ochelari. Aceeași sticlă, alte ,peizaje". Să ne plimbăm, printre ele, la rînd. Primul
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
păreri, cu siluete frumoase, pe care vremea nu le-a aplecat, un rendez-vous de muzici în surdină. E acolo, pregătită de primire, doamna care-a contrapunctat cu prudență, cu măsură o epocă de disperare - Alice Voinescu, universitar ,martir", zice Virgil Ierunca, prin vremuri de marasm, sucite. Detaliile despre formarea ei, despre mentori și prieteni sînt luate, în bună parte, din discuția cu Ion Biberi sub genericul lumii de mîine, titlul volumului care păstrează, între coperte, înduioșătoarea naivitate a unor intelectuali la
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
cu Ion Biberi sub genericul lumii de mîine, titlul volumului care păstrează, între coperte, înduioșătoarea naivitate a unor intelectuali la pragul ,minunii". Aduc, așa, vorba de Vasile Voiculescu, oprit, deopotrivă, printre asceți. În paginile scrise despre el, în carte, Virgil Ierunca trece, fără piedici, de la memorialistică la critică, dîndu-le unor poeme religioase, poate nu atît de meritorii estetic pe cît s-ar înțelege din ce spune, sporul binecîștigat al eticii. Același tip de abordare e de găsit în rîndurile despre Blaga
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
de la memorialistică la critică, dîndu-le unor poeme religioase, poate nu atît de meritorii estetic pe cît s-ar înțelege din ce spune, sporul binecîștigat al eticii. Același tip de abordare e de găsit în rîndurile despre Blaga, pe care Virgil Ierunca îl opune și-l preferă, franc, lui Arghezi, care prea are de-a face cu lumea (și-n cotloanele ei cele mai pestilențiale, nu doar în limbaj...) ca să fie pe de-a întregul poet. Arghezi are, de-altminteri, în tot
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
suflarea românească - secretul acesta de rînză și noapte, care l-a făcut pe Tudor Arghezi să citească cine știe ce omenie în ochii generalului Vedenin. Tudor Arghezi - gîdilici de Curte Veche." Dacă există - și există, pesemne - o artă a matului literar, Virgil Ierunca o are, întreagă, în fiecare picătură de cerneală. Opera scriitorului, plus aceea, de raft mai dosnic, a omului, sînt judecate - ireproșabil - în doar cîteva rînduri, cu înnădire foarte strînsă, și fină, între ce-i bun în poezie (nu, e drept
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
picătură de cerneală. Opera scriitorului, plus aceea, de raft mai dosnic, a omului, sînt judecate - ireproșabil - în doar cîteva rînduri, cu înnădire foarte strînsă, și fină, între ce-i bun în poezie (nu, e drept, așa cum, absolut, o vede Virgil Ierunca) și ce-i prost în viață, alunecînd pe sensurile lui ,a gîdila". Căci, într-adevăr, ce tălmăcire mai potrivită (pe care n-ai găsi-o într-o cronică ,de bine") a ,sufletului copilărit" decît gîdilatul, mîngîiere ghidușă? De aici pînă
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
pe care n-ai găsi-o într-o cronică ,de bine") a ,sufletului copilărit" decît gîdilatul, mîngîiere ghidușă? De aici pînă la îndeletnicirea știută a oricărui bufon regal, causeur și moară de glume, e-abia o întorsură de frază. Virgil Ierunca pare să lucreze mai bine portretele în oglindă. De-o parte e modelul, la mijloc vremurile, strîmbe și împingînd la strîmbătate și de partea cealaltă iese ,omul nou", pe care Virgil Ierunca îl descrie, minuțios, ca să nu se iște confuzii
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
glume, e-abia o întorsură de frază. Virgil Ierunca pare să lucreze mai bine portretele în oglindă. De-o parte e modelul, la mijloc vremurile, strîmbe și împingînd la strîmbătate și de partea cealaltă iese ,omul nou", pe care Virgil Ierunca îl descrie, minuțios, ca să nu se iște confuzii. Trist e, și-o știm, dar stilul cărții, lucios, clar, scăpărînd, sporește efectul, că oamenii noi n-apar de nicăieri. Sînt foștii oameni vechi, botezați întru alte idealuri. Bunăoară, lovinescienii. E. Lovinescu
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
încercatului critic care, ,ducînd modestia pînă în zările înalte ale orgoliului, necerînd de la nimeni nimic, dînd totul oricui ș...ț, a introdus în moravurile românești prestigiul unui stil de-a fi și de a face", e ștearsă aproape, spune Virgil Ierunca, de faptele lui Călinescu ori Vianu, mult mai pe placul schimbatei orînduiri. Nu mai sînt - și e neliniștitor, cel puțin, să găsești în pagini de carte alte fețe decît acelea care șed, fie și cu mustăți în pix, pe pereții
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
curte (critic vorbind...) Veronicăi Porumbacu, studenții lor (care n-ar mai fi fost ai lor...) n-ar fi ajuns, puțină vreme după, generația care s-aducă critica și teoria literară înapoi la, cîtă a putut fi, normalitate. Însă la Virgil Ierunca nu se trec scuzele și argumentele slabe, dictate de context. E treaba criticii de pensetă, de ,microchirurgie", poate, să aleagă, delicat, bobul de o parte, neghina de alta, cînd ele țin, amîndouă, de același, schimbător sub vremuri, destin. Critica lui
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
se trec scuzele și argumentele slabe, dictate de context. E treaba criticii de pensetă, de ,microchirurgie", poate, să aleagă, delicat, bobul de o parte, neghina de alta, cînd ele țin, amîndouă, de același, schimbător sub vremuri, destin. Critica lui Virgil Ierunca taie, în schimb, mari trasee sîngerînde, pînă dă de fibră sănătoasă. Acolo și numai acolo își poate orienta, bine, busola. Am lăsat, fără să vreau, multe lucruri neamănunțite îndeajuns. De pildă, partea a II-a a volumului, Geografie, un inventar
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
1989, în deceniile șaptezeci și optzeci viețile noastre, grele, erau înseninate de emisiunile �Europei libere�, care ne mai răcoreau sufletele. Pentru noi, literații, și un public intelectual mai larg, emisiunile culturale ale doamnei Monica Lovinescu și ale d-lui Virgil Ierunca ne întrețineau speranțele, ne ajutau efectiv în bătăliile scriitoricești în care eram angajați. Și cînd în viața literară din țară se petrecea cîte una mai groasă era suficient să se trimită acolo un mesaj pentru ca să fie transmis de îndată, ajutîndu-ne
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
mai ales vinerea cînd erau programate emisiunile culturale, stăteam cu urechile ațintite și ne delectam. Cum aș putea vreodată să uit aceste imense servicii făcute cu statornicie și dăruire. De aceea le port doamnei Monica Lovinescu și d-lui Virgil Ierunca o recunoștință extraordinară, pe care o mărturisesc public, sincer și bucuros că am prilejul să o fac. S-au consacrat exclusiv acestei îndeletniciri, ratînd alte posibilități de împlinire la Paris, scriind și publicînd în revistele și editurile de acolo. Ei
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
nu face decît să-mi sporească agresivitatea. Ar fi fost contraindicat să-mi ofer o vacanță forțată, microfonul rămînea singura mea apărare, o metodă de supraviețuire�. Și-a continuat apostolatul. S-a încercat și un atentat împotriva d-lui Virgil Ierunca. Numai că securistul trimis împotriva lui s-a predat în Germania, poliția franceză, înștiințată, l-a avertizat pe dl Ierunca de faptul că de obicei Securitatea Română trimite doi atentatori, sfătuindu-l, de aceea, să nu iasă o săptămînă din
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
mea apărare, o metodă de supraviețuire�. Și-a continuat apostolatul. S-a încercat și un atentat împotriva d-lui Virgil Ierunca. Numai că securistul trimis împotriva lui s-a predat în Germania, poliția franceză, înștiințată, l-a avertizat pe dl Ierunca de faptul că de obicei Securitatea Română trimite doi atentatori, sfătuindu-l, de aceea, să nu iasă o săptămînă din casă. Dl Virgil Ierunca a refuzat sfatul, fiind chiar bucuros că a intrat, și el, în rîndul oamenilor, putînd cere
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
trimis împotriva lui s-a predat în Germania, poliția franceză, înștiințată, l-a avertizat pe dl Ierunca de faptul că de obicei Securitatea Română trimite doi atentatori, sfătuindu-l, de aceea, să nu iasă o săptămînă din casă. Dl Virgil Ierunca a refuzat sfatul, fiind chiar bucuros că a intrat, și el, în rîndul oamenilor, putînd cere de acum de la alții ceea ce înfruntase și el. Pe atunci s-au încercat atentate (unele au izbutit) împotriva altor ziariști de la �Europa liberă� (Emil
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
multe ori. Au inventat pseudonime pentru unii scriitori din țară și pentru unii politruci (Eugen Florescu a căpătat numele de Smerdeakov). Lista n-a servit la nimic, nefiind niciodată utilizată. Au stabilit și o parolă pentru persoanele în care soții Ierunca trebuie să aibă încredere. Dar soții Ierunca au uitat-o, așa întîmplîndu-se de fiecare dată cînd o persoană spunea că Manolescu avea nevoie de o ediție Baudelaire, i-o chiar trimiteau. Emoționant e evocată vizita la Veneția, apoi la Paris
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
scriitori din țară și pentru unii politruci (Eugen Florescu a căpătat numele de Smerdeakov). Lista n-a servit la nimic, nefiind niciodată utilizată. Au stabilit și o parolă pentru persoanele în care soții Ierunca trebuie să aibă încredere. Dar soții Ierunca au uitat-o, așa întîmplîndu-se de fiecare dată cînd o persoană spunea că Manolescu avea nevoie de o ediție Baudelaire, i-o chiar trimiteau. Emoționant e evocată vizita la Veneția, apoi la Paris, a lui Harry Brauner, venit la Bienala
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
nu a bănuit atunci că sub pseudonimul Ch. Séverin se ascunde cel pe care Occidentul îl recunoscuse că o somitate în domeniul clasicismului latin, iar exilul românesc - și ca pe un gazetar anticomunist plin de nerv. Nimeni, cu excepția lui Virgil Ierunca. În articolul-portret, publicat la două luni după moartea lui N.I.Herescu în Românul, el scria între altele: "s-ar putea, bineînțeles, să mă înșel - încerc totuși de a identifica pe Ch. Séverin, autorul, unui român apărut anul trecut la Paris
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
în altă perioadă. Pentru noi, au fost însă pozitive. N. M.: Alt exemplu. Tudor Vianu, în biroul căruia ne aflăm acum. în 1960 a publicat o broșură despre literatura română cu omisiuni scandaloase. A fost aspru criticat de Negoițescu, de Ierunca. Dar eu mi-l amintesc ca profesor și din restul cărților sale. îl văd și-acum vorbind despre o mulțime de lucruri care îmi erau inaccesibile din toate punctele de vedere, inclusiv din acela al limbii germane, pe care, deși
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
el, atîtea. Eu cred că, dacă avem o datorie pentru cineva, trebuie s-o recunoaștem. Indiferent de ce zic alții. N. M.: Se pare că aicea spiritul de generație funcționează, și e normal ca Adrian Marino, sau AL. Piru... M.C.: Sau Ierunca, la Paris... N. M.: ...să gîndească altfel decît noi. După cum tot așa de adevărat este că unii dintre acești oameni s-au desprins de spiritul din anii '50 și de toate ororile. Uite, Crohmălniceanu este autorul ultimului text despre realismul
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
creadă că a fi naționalist înseamnă a colabora cu infernele de dincolo de frontierele cu răul". Exilul nu este, n-ar putea fi omogen, așa cum ne iluzionam a-l vedea uneori, noi cei din țară, idealizîndu-l. îmi amintesc că dl. Virgil Ierunca îmi atrăgea atenția asupra acestui fapt, precizînd, amar amuzat, că sînt atîtea exiluri cîți exilați sînt. Adică o sumă de inși extrem de diverși, mînați de mobiluri nu o dată divergente, în cadrul, după cum adaugă Vintilă Horia, unei ,entropii" în care penuria de
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
coord.), Dicționarul general al literaturii române, art. Alexandra Ciocîrlie, Ed. Univers enciclopedic, 2005. 2. Dinu Săraru, în rev. „Săptămîna”, nr. 276, vineri 19 martie 1976, p. 4. 3. Valeria Ducea, în rev. „Teatrul”, nr. 4 / 1976, p. 36. 4. Virgil Ierunca, Semnul mirării, București, Ed. Humanitas, 1995, p. 244. 5. Virgil Ierunca, op. cit., p. 244. 6. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice: Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, București, Ed. Compania, 2002, p. 221. 7. În
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
enciclopedic, 2005. 2. Dinu Săraru, în rev. „Săptămîna”, nr. 276, vineri 19 martie 1976, p. 4. 3. Valeria Ducea, în rev. „Teatrul”, nr. 4 / 1976, p. 36. 4. Virgil Ierunca, Semnul mirării, București, Ed. Humanitas, 1995, p. 244. 5. Virgil Ierunca, op. cit., p. 244. 6. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice: Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, București, Ed. Compania, 2002, p. 221. 7. În Ignatie Breanceaninov, Cuvînt despre moarte, traducere din limba rusă de Alexandru
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]