14,062 matches
-
bazează", vorba altui etern revizuit, Marin Preda? Sigur că romanul este, în ultimă instanță, personaj și construcție, iar temele sunt mereu aceleași de cînd există roman. Construiești cu materialul timpului tău, așa cum au făcut toți autorii care contează, fără să ignori întrebările esențiale ale omului, filosofia și spaimele lui eterne. Orice roman adevărat are diverse paliere de înțelegere. Chiar și cei fără o instrucție specială trebuie să găsească o mînă întinsă, un spațiu în care să se simtă lejer, un nivel
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Am rezumat cîteva capitole din Balkan Ghosts. Nu cred că am deformat afirmațiile lui Robert Kaplan. Aș putea scrie un lung eseu pornind de la această carte, nedreaptă și revoltătoare în multe privințe, cum e. Sigur, ar fi simplu să o ignorăm pur și simplu: fiecare vede, la urma urmelor, ce-i permit propriile prejudecăți și propriul discernămînt. Dacă ar fi să judecăm după Kaplan, în România nu există nici un intelectual, doar alcoolici, prostituate, și în cel mai bun caz cîțiva naivi
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
e inexact? Și, în general, de ce folosește dl Iancu asemenea formule pentru elevii din clasa a VIII-a? Ca să-i ajute să înțeleagă literatura română"? Mă îndoiesc. Presupun că d-sa a alcătuit acest manual pentru uzul profesorului de română, ignorînd în mare parte că și elevul ar trebui să aibă acces, cu ușurință, la instrucțiunile sale.
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
în aplauzele necontenite ale mulțimii și, eventual, în primirea a niscaiva ordine și medalii. Or, misiunea abia ar fi trebuit să înceapă din clipa înlăturării lui Ion Iliescu. Înconjurându-se de tot felul de nătăfleți, înfoindu-se în pene și ignorând cu trufie orice critică, dl. Constantinescu a sfârșit lamentabil. Astăzi, l-au uitat până și oamenii de casă. Luat de avântul polemic, la momentul respectiv am pus în evidență nerealizările (mari, enorme), și mai puțin meritele regimului său (îndeosebi în
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
susținut ideea că Securitatea n-a supărat pe nimeni, ci doar s-a folosit de instinctele patriotice ale celor care i-au oferit informații. * Fostul ofițer de Securitate, Merce, a susținut, printre alte bizarerii, că turnătorii făceau un bine României, ignorînd și lăsat fiind să ignore că din turnătorie nu patria e aceea care prosperă, ci delatorii. După provocarea lansată de EVENIMENTUL ZILEI în legătură cu personalitățile despre al căror trecut ar trebui să se pronunțe Consiliul de Studierea Arhivelor Securității, iată că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
a supărat pe nimeni, ci doar s-a folosit de instinctele patriotice ale celor care i-au oferit informații. * Fostul ofițer de Securitate, Merce, a susținut, printre alte bizarerii, că turnătorii făceau un bine României, ignorînd și lăsat fiind să ignore că din turnătorie nu patria e aceea care prosperă, ci delatorii. După provocarea lansată de EVENIMENTUL ZILEI în legătură cu personalitățile despre al căror trecut ar trebui să se pronunțe Consiliul de Studierea Arhivelor Securității, iată că ziarul CURIERUL NAȚIONAL cere să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
reuniuni"?! -, însă tare mi-e teamă că aroganța d-lui Năstase e un semn al fricii intrate în oase. Promisiunile imposibil de onorat, strângerea tot mai pronunțată a lațului unei economii falimentare, deteriorarea imaginii internaționale sunt fapte obiective, imposibil de ignorat. Ne prefacem că nu observăm că, de câțiva ani buni, din România ies mai mulți dolari către instituțiile financiare decât intră. Returnăm, aproape pe șest, făcându-ne că plouă, două-trei miliarde pe an, însă de primit abia dacă primim câteva
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
permanent, astfel că în forul interior dramaturgul, prozatorul, eseistul, gazetarul sînt supuși unui control strict care nu permite auto-compătimirea decît atunci cînd într-un fel nu are încotro, cînd e copleșit de pesimism, mult prea îngrijorat de ce vede, incapabil să ignore semnele prevestitoare de rău. Dar tot Sebastian are, în mod clar, și o latură naivă, cel mai adesea vizibilă cînd îi vine ideea unui nou roman sau a unei noi piese de teatru. Atunci vedem un Sebastian încă tînăr, încă
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
happening-ul, revalorificarea kitsch-ului, recuperarea unor autori precum Genet sau Artaud. Sontag pledează pentru atitudine, pentru cultura ca stil de viață. Nu întîmplător "sfîntul" invocat este Oscar Wilde. Noul dandysm și postmodernismul, iată o perspectivă care nu poate fi ignorată în încercările de definire a epocii culturale postindustriale. Cartea lui Susan Sontag poate reaminti criticului român că se poate face eficient o critică "de gust", o critică capricioasă, cu rezultate inestimabile: "A privi de sus facultatea gustului înseamnă a te
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
turnător. Uită însă a-i aduce la cunoștință eroarea. Trec două luni. Abia în februarie, profesorul e public și oficial reabilitat. Deocamdată, fără scuzele de rigoare. Din toată această tristă poveste, un lucru rezultă cu limpezime: membrii CNSAS par să ignore că dezvăluirile lor, dincolo de importanța pe care o au pentru imaginea instituțiilor statului, se referă la oameni care au dreptul la o imagine proprie. Și care nu pot fi tîrîți în noroi de lectura neatentă a unor documente. Chiar nici unul
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
zeci de ani de construcție culturală: un edificiu alcătuit din cărți publicate, o anumită tradiție și un loc anume în cultura română. Cel care face o asemenea achiziție nu se poate juca de-a investitorul. Și nici nu poate fi ignorat în ceea ce face. Mie, ca scriitor, nu-mi poate fi indiferent că Minerva a fost privatizată iresponsabil, dacă Z. Ornea are dreptate, la fel cum nu-mi poate fi indiferent nici drumul Editurii Univers de aici înainte. În România sînt
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
stilurilor critice Bibliografia generală consultată pentru elaborarea lucrării este impresionantă. Au fost luate în considerare enciclopedii, dicționare, istorii ale literaturii, culegeri de studii și cronici, volume de interviuri din toate timpurile, inclusiv din cea mai recentă perioadă. N-au fost ignorate nici colecțiile de reviste literare din ultimul deceniu. Lista colaboratorilor (aproximativ aceeași cu a criticilor și istoricilor literari care au realizat Dicționarul scriitorilor români, dar nu identică) constituie și ea o garanție a seriozității și profesionalismului. O transcriu pentru ca recunoștința
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
alți scriitori care ne-au încântat cu textele lor grave sau jucăușe, lucide sau visătoare, responsabile sau capricioase. Dar parcurgând dicționarul ni-i reprezentăm la un loc, îi simțim ca pe o forță spirituală imensă. Literatura română nu este de ignorat. Chiar dacă deocamdată multă lume - inclusiv din România - o ignoră. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), Dicționarul esențial al scriitorilor români, București, Ed. Albatros, 2000. 920 pag.
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
grave sau jucăușe, lucide sau visătoare, responsabile sau capricioase. Dar parcurgând dicționarul ni-i reprezentăm la un loc, îi simțim ca pe o forță spirituală imensă. Literatura română nu este de ignorat. Chiar dacă deocamdată multă lume - inclusiv din România - o ignoră. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), Dicționarul esențial al scriitorilor români, București, Ed. Albatros, 2000. 920 pag.
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
întrebîndu-se, retoric, ce altceva decît o odraslă suferindă, ar fi putut să rezulte din coabitarea celor trei. E de prisos să mai spunem că, dacă estetica totalitară s-ar constitui, la un moment dat ca disciplină, nu ar putea să ignore o asemenea perspectivă. În analiza literaturii propagandistice, mai cu seamă a aceleia din faza fundamentalistă a regimului, autorul recurge la analogia cu paradigma religioasă. Dacă scopul propagandei era să pregătească soldații partidului, fervenți susținători ai idealului comunist, dacă se urmărea
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
putea fi rezumată în cîteva cuvinte disprețuitoare, dacă avem în vedere doar impactul colosal pe care l-a avut asupra mentalităților, ca și asupra literaturii adevărate, atîta cît a fost. "Un sudiu al mentalităților - afirmă autorul, în final - nu poate ignora o asemenea analiză, fără a-și pierde valoarea practică." Dacă la considerațiile de pînă acum adăugăm și calitatea excepțională a traducerii, realizată de Mihai Codreanu și Brenda Walker, nu ne rămîne decît să sperăm că lucrarea va stîrni interesul cititorilor
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
perspectiva viitoarelor alegeri? Partidele cu mică reprezentare în opoziția parlamentară sau partidul care acum se poate lăuda că reprezintă adevărată opoziție, adică PRM? PDSR a afirmat că atunci cînd a intrat în opoziție a lăsat PRM-ul la 4%, dar ignorînd că atunci PRM-ul împărțea puterea cu PDSR fiind permanent contrat de o forță politică a cărei atitudine a constat într-o clară respingere a soluțiilor peremiste. Or, PDSR-ul intrat în opoziție n-a avut nici pe departe o
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
și de dialog sunt printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care ză de efortul de a-l exprima cât mai co site, prin nivelu tuși, cultura creștină a triumfat, faptul se datorează mai ales o fără a ignora efortul cultural, mărturisitorii patristici fac din acesta un adevărat ante și atrăgătoare 66. În ce privește valorificarea culturii și a științei vremii ca instrument de formulare și exprimare a gândirii teologice, Sfântul Vasile cel Mare îndeamnă pe cei ce se ocupă cu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și mai mult cum se văd aceste lucruri dinspre Cotroceni. * Din motive care îi scapă, deocamdată, Cronicarului, Curtea Supremă de Justiție a amînat să dea sentința în două procese de maximă importanță, dosarele "Otopeni" și "Țigareta II". Cronicarul preferă să ignore faptul că amînarea acestor sentințe ar avea vreo legătură cu schimbarea puterii, pentru a nu avea cumva aerul că suspectează independența justiției române.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
refac fără încetare, trimițîndu-și membrele prin aer, decapitîndu-se și reîntregindu-se, descompunîndu-se și recompunîndu-se, cum putem face haz de această înfiorătoare dezagregare a unei imagini de ființă, cînd Mickey-Mouse-ul nu e, poate, decît caricatura propriei noastre mizerii și descompuneri trăite". Dacă ignorăm tonul acid, putem observa că avem de-a face cu o analiză extrem de reușită a desenului animat. Precizia descrierii ne arată receptivitatea extraordinară a acestui Noica interbelic. Fie că e vorba despre Descartes sau despre Mickey-Mouse, autorul respectă tot timpul
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
cît plauzibil mizînd pe temele curente de reflecție ale lui Diderot), Bradbury nu izbutește să recreeze o paradigmă conversațional-argumentativ-filozofică diderotiană. Altfel spus: pe alocuri, protagonistul său e un Diderot neconvingător. Spre deosebire de textele lui Denis Diderot însuși, care respiră dialog și ignoră total epicul, romanul lui Bradbury are un context narativ cu evidente nuanțe autobiografice: un romancier englez, care rămîne nenumit, un fel de fan Diderot al zilelor noastre, află de prezența acestuia la Sankt Petersburg și se hotărăște să se îmbarce
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
copilărie neverosimil prelungită la actuala-mi maturitate melancolică, sleită, stupefiată. Vîrstă ultimă. * Melodia superbă de care se umple deseori poezia și gîndirea în stadiul lor de oboseală, de epuizare... Nodulozitățile autenticității lor nu se pot, de fapt, fluidiza. * Profunzimea nu ignoră, ci-și asumă imperfecțiunea. * Poți disprețui, la rigoare, și onoarea. Dar cu o condiție, aceea de-a nu fi tu însuți un dezonorat. * Se cuvine a-i mulțumi Domnului pentru împlinirile ca și pentru neîmplinirile noastre deopotrivă. * Bucuria se poate
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
cale în redacția fostei reviste Luceafărul. Dreptate are dl Pericle Martinescu: "Numele lui Maiorescu în literatura noastră rămîne pentru totdeauna legat de acest volum de versuri din creația eminesciană", neuitînd să menționeze și numeroasele erori de tipar. Autorul nostru nu ignoră nici motivele care au determinat întîrzierea, în apariție, a ediției a treia din antologia lui Maiorescu (din 1885 pînă în 1888), știuta intervenție a lui Vasile Morțun care ar fi dorit să publice el o ediție (a apărut, din păcate
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Al. Cistelecan - cum ne mărturisește în Introducere - să caute "unde anume e stabilit acest criteriu de coerență, la ce nivel al operei, și dacă el poate fi problematizat". Este vorba, tot în expresia sa, de "un element de coerență care ignoră directivele premeditate, fie ele sugestii sau inițiative propriu-zise", de un "centru coagulant", de un "cogito" specific. Criticul nu întârzie să-l numească, propunând o orientare a cercetării spre "straturile freatice ale imaginației... în stratul trans-programatic", "în spatele frontului rațional și volitiv
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
călătorului. Vizitînd, de pildă, "un uriaș complex muzeal, dotat cu de toate", muzeograful Iașului nu-și poate reprima amărăciunea gîndindu-se acasă: "Mă gîndesc la bietele noastre muzee, atît de părăginite (deși dețin valori inconfundabile, pilduitoare pentru identitatea noastră), atît de ignorate de autorități. Ce turism cultural s-ar putea face și la noi, ce beneficii ne-ar putea aduce (imagine, finanțe, prietenii...)!" Și, tot astfel, constatînd "risipă de energie electrică" știe că ea se face - cît de motivat! - "în favoarea turismului, a
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]