1,461 matches
-
berlinez este leagănul nemijlocit al romantismului" (Wilhelm von Humboldt..., p. 40). O altă dovadă a deschiderii iluminismului către romantism (fie el și în ipostaza de "iluminism istorist", cum îl numește Schnädelbach vezi infra nota imediat următoare) este faptul că prelungiri iluministe pot fi depistate până și în neoromantica "filozofie a vieții". În acest sens, Thomas Mann face o observație interesantă. Constatând că "apărarea instinctului împotriva rațiunii și a conștiinței a fost o corectură vremelnică" și că abia "corectura vieții prin intermediul spiritului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vacă bună de muls, cot la cot cu șmecherii autohtoni. Avem astfel doar o exploatare a potențialului uman și material autohton cu acordul explicit al "autorităților" politice. Această nouă tehnologie a puterii și a sufletelor devine o realitate prin reformatorii iluminiști ai dreptului penal 106. În secolul al XVIII-lea, a fost introdus în practica pedepsirii un "instrument economic eficace, generalizabil la întregul corp social, capabil să codifice toate comportamentele și astfel să reducă întregul domeniu difuz al ilegalismelor"107. Reformatorul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai trecut două secole pentru ca această idee să triumfe în state precum Franța, Italia. Tehnologia politică și cea a sufletelor se află în punctul de intersecție a normelor și directivelor social-politice cu practicile ce decurg din aceste cunoașteri. Prin reforma iluministă, închisoarea se vrea a fi o mașină eficientă în transformarea umanului (spiritul, sufletul, gândirea), iar răul comis să fie compensat fie printr-o serie de fapte bune, sociale, fie prin utilizarea condamnatului în scopul aparatelor politice ale statului, așa cum s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de acțiune cu factorii politici. Acești indivizi acționează în grup, sunt destul de uniformizați mental și răspund docil la impulsurile politice, formează un spirit de gintă. Luați împreună, ei compun un sistem antiuman, antiliberal și anticivic. Oricum, individualitățile, în spiritul lor iluminist, nu pot fi distruse, chiar dacă o forță represivă (la nivelul opiniei publice) și un arbitrar instituțional, compus din indivizi non-individualizați și birocratizați, vor să le compromită și să le disperseze individualitatea. Individul liberal nu poate fi elementul docil al unui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ilustrului romancier, nu neapărat o capodoperă a genului, ci mai degrabă un compendiu de suferințe fizice, traume mnemonice, mărturisiri insipide, istericale, porniri în contra luxului și bunăstării, iluminări, obsesii, revanșe, autocompătimiri și deziluzii, sub imperiul senescenței și presimțirii sfârșitului. În spiritul iluministei rațiuni critice, cel care a sfidat lumea, legea și țarul, încearcă acum, ca diarist, să-și restaureze supremația într-o lungă dispută cu Dumnezeu, un partener care-și permite totul, nu însă și luxul de a nu exista. În timp ce el
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
atât de ... modernă de la Criterion", se miră cu tâlc Mircea A. Diaconu. Exegetul pune acest paradox pe seama obsesiei idealului național pe care au avut-o toți marii exponenți ai culturii și artelor românești în Europa, de la Cantemir, Miron Costin și iluminiștii ardeleni până la Brâncuși, Blaga, Eliade și George Enescu. Caracterului plural al modernității (raționalistă, antiraționalistă, cosmopolită, naționalistă) nu putea să nu-i corespundă multitudinea tradiționalismelor. În cazul autorilor mai sus citați, preluarea și prelucrarea motivelor folclorice nu se face mimetic, tezist
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din jur : Nechifor Căliman îl vede în tablou alegoric: "Acolo șade Vodă ca un cerb frumos cu stea în frunte, iar împrejurul cerbului numai jivine". Ștefan Meșter îi vede gravitatea, bărbăția, monumentalitatea. Este așezat în linia marilor renascentiști, fiind un iluminist, un erou spiritual al epopeii, cu apariție episodică: "E un personaj absent care se realizează în final printr-o prezență". Până și forțele naturii se supun domnitorului, în clipe de meditație, când se autoanalizează. Nu face compromisuri morale și fiind
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca un dans. În afară de ritm -care pare a fi în bună parte înnăscut - subtilitățile mișcării se învață. De-a lungul istoriei, oamenii au făcut prea puține eforturi de a sedimenta învățăturile despre mișcare în erotism: veșnic citata Kama Sutra, manualele iluminiștilor europeni, filme ca „Nouă săptămâni și jumătate“ etc. Poate mai bizară decât senzația pe care o ai când îți asculți pentru prima dată vocea înregistrată este cea pe care ți-o dă propria imagine filmată în timpul actului sexual. Într-un
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
la sfîrșitul secolului al XVII-lea, la Mo u lins, un soț acuzat că și-a constrâns soția să întrețină raporturi contra naturii este ars în piața publică. Alte exe cu ții au loc pe parcursul secolului următor, chiar dacă unii filozofi iluminiști au încercat să pledeze „în favoarea indife ren ței gu ver nu lui și a societății față de o greșeală privată“. La spo ve da nie, creștinii ar trebuie chestionați asupra sexualității lor. Preoții sunt sfătuiți să insiste și să ceară mărturisirea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu mai înainte. Iluminismul e pus din nou în cauză, ca unul care a făcut din rațiune un obiect de cult și a stimulat astfel toate voluntarismele din epoca modernă. Gândirea și conduita post-modernă se situează astfel după încheierea mesajului iluminist, ca o reacție în raport cu acesta. Este o atitudine neraționalistă, ceea ce nu vrea să însemne iraționalism. Însă nearticulată destul, ea trimite la conduita romantică față de viziunea iluministă, ca și concluziile impuse de secolul nostru de biologie, psihologie și alte discipline de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
voluntarismele din epoca modernă. Gândirea și conduita post-modernă se situează astfel după încheierea mesajului iluminist, ca o reacție în raport cu acesta. Este o atitudine neraționalistă, ceea ce nu vrea să însemne iraționalism. Însă nearticulată destul, ea trimite la conduita romantică față de viziunea iluministă, ca și concluziile impuse de secolul nostru de biologie, psihologie și alte discipline de interes antropologic. Istoria își urmează cursul, iar urmele ei se recunosc încă pe întinderea de nisip vălurită de vânturi. Speranța omului nu se oprește însă la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
analiza făcută de Victor Leontovici liberalismului rus și în atâtea studii mai recente. Istoria impactului ideologic dinaintea lui 1789 e reluată cu insistență, dat fiind că epoca Ecaterinei a II-a a înlesnit circulația ideilor și a făcut ca filosofii iluminiști să constituie niște repere curente. Revoluția Franceză a pus-o pe împărăteasă în fața unei mari dileme, din care nu putea ieși decât punând accent mai ferm pe principiile absolutismului. De aici până la Sfânta Alianță a monarhilor nu era decât un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271 În colecția Historia Magistra Vitae au apărut (selectiv): Ștefan Mihai Ceaușu Un iluminist bucovinean boierul Vasile Balș: (1756-1832) Sorin D. Ivănescu Securitatea în perioada 1948-1958: organizare, obiective, metode Dumitru Vitcu Prin labirintul istoriei: stat, societate și individ în perioada construcției naționale Bogdan-Alexandru Schipor Politica Marii Britanii la frontiera de vest a Uniunii Sovietice: 1938-1941
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de afecțiune în cititor, în timp ce Kafka trezește spaimă și milă. Pe Sábato l-a fascinat la Camus bunătatea acestuia că persoana, frumusețea să morală. De la Kierkegaard, Sábato preia viziunea acestuia asupra omului, care nu mai este acea perfecțiune abstractă a iluminiștilor, "străină de pământ și sânge, de societate și de istoria vicisitudinilor ei", ci este o ființă istorică, care se realizează individual prin raportarea la universal, este, așa cum spune filosoful danez, "esență existenței umane, adică în primul rând individul și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ne-a înfundat în deșertăciune, dar omul n-a încetat să-l caute pe acest Deus absconditus, grația divină, în toate manifestările sale, dar în primul rînd în inferioritate, ca "irumpere a eternului în timp"37, pulsiunc arhetipală (Auni). Filosofia iluministă a rupt atît cu tradiția platoniciană, cît și cu cea aristotelică, pentru care virtuțile erau tocmai acele calități ce per-miteau omului redobîndirea Cerului, a altitudinii spirituale la care a fost creat. De aici pro-vine întreaga criză, întreaga alienare a epocii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Legile morale sunt legi divine, țin de acel telos exterior și trebuie integrate humusului social. Din punct de vedere economic, valori sacralizate de școala liberală și astăzi, precum individualismul, piața, concurența, libera inițiativă și altele au fost fructe ale concepției iluministe. Abordarea holistă a fost subordonată, dacă nu chiar abandonată, în beneficiul celor parțiale, uitîndu-se că "fiecare excelență se plătește cu o insuficiență"38 și că "chiar în clipa în care acordăm importanță unei idei, ea dobîndește proprietatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
au dedicat viața unor asemenea misiuni. Aceleași preocupări apar și în scrierile unor autori din antichitate (cum ar fi Aristotel cu De Sensu et Sensibilibus Despre simțuri și sensibile, De Coloribus Despre culori etc.) și, mai ales, în cea a iluminiștilor, de pildă, Condillac ne-a lăsat chiar Tratatul despre senzații, pe care l-am putea numi, fără să exagerăm, un amplu "text de psihologie specială". Iată câteva titluri din sumarul Tratatului despre senzații: "Despre ideile unui om limitat la simțul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
detectivismul analitic, este o necontenită tentativă de identificare cu o operă sau alta, în scopul râvnit atât de autor cât și de eventualul cititor al comentatorului de cărți: definirea singularului și a irepetabilului. Despărțindu-ne de tendința generală a modernității iluministe de a pune în circulație scheme de clasificare sau structuri omogene, am optat pentru viziunea pluralistă, pentru un amplu compendiu de autori și cărți, o mini-bibliotecă europeană, menită să ateste perenitatea și proteismul speciei epice. GEO VASILE INDEX DE AUTORI
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Totuși, datorită momentului 'La Ronda', aceasta scriere monumentala a devenit o prezență vie în peisajul literar italian, fiind tot mai evident faptul că marea majoritate a concepțiilor filologice, metafizice sau morale ale lui Leopardi, cu toate ca purtau amprenta culturii clasice și iluministe, aveau puterea să depășească frontierele conceptuale și cronologice ale secolului al XIX-lea și să bată la porțile prezentului.100 Poeziile lipsesc voit aproape cu desăvârșire din paginile revistei amintite. Cei mai înflăcărați admiratori ai prozatorului Leopardi ajunseseră să teoretizeze
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la Florența, cu un volum. În aceeași perioadă, în partea opusă a peninsulei, la Torino, apărea ca semn de protest împotriva regimului publicația ' Îl Baretti' (1924-1928), înființată de Piero Gobetti, ce promova o cultură și o politică liberale, de factură iluminista. Asemenea rondiștilor, gobettienii considerau că o separare a culturalului de politic mai este posibilă și că cel dintâi este capabil și are datoria să îl influențeze pe cel din urmă.112 Aceștia militau și pentru o deschidere mai amplă către
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la morte di Amedeo esclamò: "Maledetto gobbo!" apud Sergio Solmi, op. cît., p. 147. 111 Gregory Hays, op. cît., pp. 26-43. 112 Gobetti asimilase tradiția școlii crociene, împărtășea idealurile lui Gramsci de la 'Ordine Nuovo' și pe cele ale maeștrilor concreteței iluministe: Gaetano Salvemini, Giustino Fortunato, frații Ruffini și Giulio Einaudi. Învățând de la ei disciplinele economiei, el presimțea influență lumii editoriale asupra menținerii sau răsturnării puterii politice. Deoarece dorea reînnodarea acestei tradiției iluministe cu prezentul pe alta filiera decât cea propusă de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de la 'Ordine Nuovo' și pe cele ale maeștrilor concreteței iluministe: Gaetano Salvemini, Giustino Fortunato, frații Ruffini și Giulio Einaudi. Învățând de la ei disciplinele economiei, el presimțea influență lumii editoriale asupra menținerii sau răsturnării puterii politice. Deoarece dorea reînnodarea acestei tradiției iluministe cu prezentul pe alta filiera decât cea propusă de 'La Ronda', în fine, deoarece întreținea și susținea relațiile culturale cu Europa, Gobetti a fost expatriat. Revista a continuat fără el, până în anul 1928, cu Massimo Milă, Augusto Monti, Leone Ginzburg
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e quasi legano le idee come negli anelli le gemme, anzi s'incarnano come l'anima nel corpo, Zibaldone, 2584. El militează și pentru că limba țintă să nu fie forțată să accepte calcuri sau barbarisme. Este de acord cu principiul iluminist al respectării fidele a originalului prin studiul filologic al termenilor și prin căutarea echivalentelor în alte limbi, dar realizează această exigenta în relație cu stilul și semnificația poeziei. Cfr. Giuseppe Natale, "Leopardi: lingua e traduzione", Rivista internazionale di studi leopardiani
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ca timp de desfășurare a evenimentelor din text!). În centrul Europei, există, la vremea respectivă, o provincie autonomă, Castalia, unde un Ordin auster al intelectualilor de elită a organizat un tip de societate asemănătoare lumilor utopice, imaginate de renascentiști și iluminiști. Viața în provincie este simplă, ascetică (atmosfera generală rămîne una monastică), neinvadată de tehnologiile industriale (pe care, în plin veac 25, le putem bănui teribil de avansate). Ordinul are două activități principale: să gireze educația elitistă pentru băieți (aduși aici
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pentru clavecin și orchestră, Timișoara, Editura Marineasa, 1999. Timofte, Doru, Hermeneutica singularului, Timișoara, Editura Marineasa, 2002. Tomuș, Mircea, Istorie literară și poezie, Timișoara, Editura Facla, 1974. Tomuș, Mircea, Mișcarea literară, București, Editura Eminescu, 1981. Dumitru Tucan, Sensurile modernității. Dinspre modernitatea iluministă înspre modernitatea estetică a secolului al XX-lea, în Analele Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, Seria Științe Filologice, XLVII, 2009. Țeposu, Radu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, București, Editura Eminescu, 1993. Ulici, Laurențiu, Literatura română
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]