1,007 matches
-
morocănos, amicul. Uluit, rănit, confirmat În cele mai negre așteptări asupra speței umane. „Bine, bine, am să mă gândesc. Mai vorbim despre asta.” A urmat o scurtă tăcere, Înainte de Închiderea convorbirii și o lungă tăcere de câteva săptămâni, Înainte ca ilustrata din Caraibe să semnaleze că incidentul fusese Închis. A fost, de fapt, ultima dată când ne-am vorbit. În aprilie am fost anunțat că zilele sale sunt numărate și că ceruse să-i fie scurtată tranziția. Mi-a părut rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
spre Hedda (soția de care se separase, fără a divorța) și Sigrid, partenera sa germană de multe decenii, Înmormântată În curtea casei sale de vară din East Hampton, alături de care, conform dispozițiilor sale testamentare, și cenușa lui a fost Îngropată. Ilustratele românești pe care le colecționa (Întâi printr-un intermediar din Queens, New York, apoi printr-un negustor de artă din Amsterdam) arată aceeași preocupare față de țara inițiatică: imagini pitorești din perioada interbelică a multor orașe și orășele și stațiuni de odihnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Rosenbaum, București), mi-am adus, inevitabil, aminte că Saul apăruse, În prima vizită la noi, nu cu obișnuita sticlă sau cu Încă și mai obișnuita cutie cu sticle de vin, cum avea să se Întâmple ulterior, ci cu o veche ilustrată colorată din... Buzăul interbelic, orașul bunicilor și părinților și al primei sale copilării. Ne-a Înmânat-o solemn, atent să vadă dacă meritam, Cella și cu mine, asemenea investitură. Jurnalul scris anume pentru Saul de mâna surorii sale, În lunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
să le trimită legiuitorilor din Washington. Stă aproape de ea, ajutând-o, colorând înăuntrul conturului cu o mână în timp ce o ține pe ea cu cealaltă. Dacă nu mai e nimeni acolo, îl lasă să-și vâre degetele cam peste tot. Dar ilustratele nu vor să coopereze. Găurește una, iar vârful pixului zgârie tăblia mesei. Ce dracu’ se întâmplă cu chestiile astea? întreabă el. Arată ca un căcat. Ea tresare. Îi e frică de el. Dar îl înlănțuie cu brațul. Te descurci minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cățeluș în lesă. Camera era o versiune modestă a celei pe care o ocupa Weber la MotoRest, deși era cu mult mai scumpă. Pat, măsuță de toaletă, birou, televizor, măsuță de cafea, două scaune. Pe măsuța de toaletă stăteau două ilustrate cu desene în culori vii și cu mesajul „Multă sănătate“. Lângă ele era un maimuțoi de pluș antic, căruia îi lipsea un ochi făcut dintr-un nasture. Pe birou era o combină, înconjurată de un morman de carcase de CD
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
uitase să mai coboare pe horn. Ea râse. — Știi ceva? Dă-l dracu’ pe Celebrul Gerald. Aș putea să-mi iau adio de la Celebrul Gerald chiar acum, fără să-mi fie vreodată dor de el. Mi-ar ajunge câte o ilustrată pe an de la Club Med Maldive. Asta mi se pare o cruzime inutilă, spuse el. —Cruzime? Lovi în polița de cărămidă cu putere. Mâinile ei izbeau în săptămânile de închidere totală, când nu spusese nimic. —Doamne, Bărbate. Poți să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de Nora. N-am mai dat ochii cu ea până la plecare. Și nici nu m-au dus s-o văd, deși i-am rugat. Când a sosit mama - cu taxiul, de data asta - i-am scris câteva rânduri pe o ilustrată cu munți. Am scris că îmi pare rău de moartea tatălui ei și, de asemenea, pentru faptul că nu mersesem cu ea în luminișul cu iepuri. Cartea poștală am lăsat-o la soră. Pe drum înspre casă, mama mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
oglinzi, mileuri, mașini de tuns, mașini de cusut, carbid). Într-un târziu, după o lungă plimbare prin praful talciocului, altul decât praful câmpiei, un praf mirosind a hârtie coaptă, levănțică și ulei de nucă, printre maldăre de cărți, bani vechi, ilustrate și clasoare cu timbre lipsite de orice valoare, răsare paltonul mult râvnit, gri Închis, aproape spre negru, din stofă groasă și fină. Nou-nouț. Cu târguială mare ajunge În brațele tale pentru numai o sută cincizeci de lei, Împachetat Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Dar are deja menstruație. De câteva luni! se Împotrivi Tessie. ― Mă tem că e imposibil. Se poate să fi existat sângerare din altă sursă. Lui Tessie i se umplură ochii de lacrimi. Privi În altă parte. ― Tocmai am primit o ilustrată de la o fostă pacientă, spuse Luce ca s-o consoleze. Un caz asemănător cu al fiicei dumneavoastră. Acum s-a căsătorit. Ea și soțul ei au adoptat doi copii și sunt cât se poate de fericiți. Ea cântă În orchestra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Exact atâtea mi-am cumpărat de la recepție, iar când am ieșit în Stuttgart mi-am dat seama că mă păcăliseră nemții: erau mult mai ieftine în oraș. Mărcile mele, mărcile mele, Doamne, ce-am făcut cu ele... De altfel și ilustratele le-am folosit aiurea. De pildă, să vă spun ce am făcut cu una dintre ele, ce reprezenta castelul Monrepos, baroc târziu, pe fundalul unui amurg KODAK, de aur și purpură, cu un lac alături, plin de lebede AGFA, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Le folosea pe amândouă cu același succes. Fusese la Iowa City un amor nebun între el/ea și Enrique, argentinianul din Santa Fe, care îl iubea/o iubea cu o pasiune de gaucho. Enrique este proprietarul unei fabrici de sifoane. Ilustrata pentru Gagan înfățișa, dacă-mi amintesc bine, poarta de la intrarea în complexul muzeistico-hotelier, poartă cu somptuoase decorațiuni de fier forjat. A treia i-am trimis-o Cristinei, căci era cea mai lucioasă (ca oglinda) și reprezenta manejul cu ponei, într-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în complexul muzeistico-hotelier, poartă cu somptuoase decorațiuni de fier forjat. A treia i-am trimis-o Cristinei, căci era cea mai lucioasă (ca oglinda) și reprezenta manejul cu ponei, într-un cadru de toamnă disneyană. Poneii aveau privirea "umedă". Firește, ilustrata a sosit după mine, murdărită de hidoase dungi ondulate, care ieșeau în relief pe partea cu fotografia. Am pus-o în geamul bufetului din bucătărie, nu destul de sus însă ca să nu încapă în lăbuțele Ioanei. Am găsit-o de vreo
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un foarte înalt nivel de discuții, precum și prin caracterul său neobișnuit de compact: prelegeri și discuții dimineața, seminare dupa-amiaza, lecturi seara, zilnic, cinci zile pe săptămână. (castel cu lei de piatră străjuind scara în volute largi, ovoidale). 6. (de fapt, ilustrata asta e o poză pe care-am făcut-o în pauza prelegerii lui Hassan despre pragmatism și postmodernism. Nu știu ce am făcut cu adevărata vedere nr. 6. Poza prezintă holul hotelului. Canapele și fotolii de piele, lămpi aurii ca niște globuri
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
însemnări intime, radiografii pulmonare, desenele unor fetițe cu numele Cristina și Ioana, trei exemplare dactilografiate ale unei cărți netipărite, Zări nemărginite, sute de flori ale reginei și de gențiane presate, un refuz sec, standard, și pustiitor al Editurii Sport-Turism, o ilustrată agramată a unui băiețel Filip, rețete medicale, certificatul de garanție al unui aparat de radio, o felicitare fără cuvinte, doar cu o căsuță străjuită de-o floare și cu semnătura lui Matei. În pachete era viața bunicului meu. Cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
primi pentru că i se va reduce condamnarea de la 15 ani la 4 ani. Astfel, la 23 iunie 1962, Octav este pus În libertate. Cu trenul cu care va avea să călătorească de la Tulcea până acasă, trimite, prin vagonul poștal, o ilustrată dragii sale Carmen Sireteanu. Acea carte poștală, păstrată până azi ca amintirea cea mai scumpă, conține un text pe cât de succint, pe-atât de simțit. Iată-l: „Ție, care ai făcut ca anii să-mi treacă mai repede! Ție, care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ei, uriaș, strălucea un soare negru. Ne-am așezat pe sofa, iar Gina scoase de sub pat o cutie de pantofi plină cu tot felul de lucrușoare: globuri de pom de iarnă, păpuși cu capetele turtite, poze foarte vechi, bilețele și ilustrate, o seringă ruginită, un stetoscop. Cînd eram foarte, foarte mică, am descoperit drumul care duce aici. Aici aduceam tot ce mă bucura, tot ce-mi plăcea: păpușile mele, cadourile de la rude, aici veneam cu prăjiturile ca să le mănânc în liniște
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe femeia visurilor mele, cu care vroiam să mă căpătuiesc, uite-o trăncănind despre kentane, uite-o vorbind despre cargouri, uite-o obsedată dacă Mărăști se întoarce pe zece sau pe cincisprezece. Uite-o extaziindu-se de un jeg de ilustrată în relief, primită din Valparaiso, înfățișînd, ca pe cutiile de bomboane, o copilă cu bucle dulci și cu fustiță bleu, scurtă și creață, așteptând un tinerel chipeș care se apropie cu barca, trăgând strașnic la vâsle. Dacă mișcai poza, tânărul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
dreptate Cioran: "Oriunde am fugi, ducem iadul după noi"! Se întoarse mai potolit, închise radioul, demară și își spuse să meargă cu atenție, fiindcă Maria Tănase îl întorsese pe dos. Ajunse cu bine la Bucura! Satul îl întâmpină ca o ilustrată de Crăciun totul era alb, drumurile, casele, pădurea... Auzi lătratul lui Toni! Dragul de el, cât îi lipsise! Era ciudat, alături de Ana, singura ființă care-l iubea, care se bucura de prezența lui, care îi căuta privirea ... Parcă mașina, descărcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și adesea este rezervat și față de puținii parteneri de joacă. Este implicat volitiv când intenționează să facă ceva și ur mează modul propriu de a acționa chiar dacă ceilalți copii au alte alegeri. Este mai puțin deschis spre opiniile altora. Colecționează ilustrate, scoici, are o nevoie imperioasă de ordonare, de sistematizare în plan cognitiv. Îi place să construias că ascunzători, colibe, e un mic Robinson Crusoe. Este foarte serios, rareori râde sau se amuză la jocurile copii lor, nu-l captivează discuțiile
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
modestă, care plăcu numaidecât lui Felix, gata să pună la îndoială temeinicia judecății Otiliei. Titi, foarte respectuos față de Felix, cu toată deosebirea de vârstă, îi arătă culorile pe care le cumpărase, îi destăinui planurile de lucru, scoțând un pachet de ilustrate englezești și altele cu trandafiri și fructe, semnate Klein. Voia să le trateze pe toate în ulei. Toate acestea G. Călinescu erau spuse cu o pasiune ordonată, calmă. Felix îl întrebă de ce nu picta după natură, dar Titi rămase nedumerit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Titi făcu semn lui Felix să meargă mai încet, fiindcă Simion dormea (cu cămașă, ca peste noapte, afla mai târziu Felix). Ajunși în odaie, Titi trase cutia lată a unei mari mese, în care Felix zări cărți, creioane, pachete de ilustrate, puse într-o ordine militară. Toate cărțile și caietele erau învelite cu o grijă meticuloasă și semnate caligrafic pe un portativ tras ușor cu creionul. Văzând admirația lui Felix, Titi se crezu dator să-i arate și alte dovezi de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
stea aici cu el, că se găsește loc. Într-adevăr, Ana veni, primită de Titi cu o tresărire de satisfacție, repede înăbușită de o uitătură posacă. Reînfipt în solul lui, Titi nu făcea decât să copieze note, să deseneze după ilustrate, să stea nemișcat. Aglae o înțepa pe Ana fără să vrea, punîndu-i întrebări supărătoare: "Tu nu știi să gătești? Tu stai așa îmbrăcată toată ziua? Tu n-ai decât o cămașă de noapte?" Dar trebui să recunoască chiar ea că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe care nu le mai găsea utile (și aproape totul nu-i mai trebuia), și Aurica avu lotul cel mai mare din această distribuție. - De ce-ți împarți lucrurile? întrebă Felix. - Ce mai lucruri! Rochii vechi, sticle goale de parfum,ilustrate, mănuși, fleacuri de astea... O femeie nu are, propriu-zis, nimic, decât rochiile de pe ea. Și astea încă trebuie să fie de ultima modă. Din pradă luă și Aglae. Purtând mănușile și ciorapii Otiliei, mândră de acest mic desfrâu senil, nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Ne oprim pe la tine. Îți dăm telefon și venim la combinat să te luăm, să bem o cafea în oraș, vrei? Teo e un om minunat, ai să vezi. După ce termină convorbirea, Mihai rămîne cu capul între palme, privind trist ilustratele cu brîndușe de sub sticla de pe birou. În noaptea cînd a aflat că Teona e la spital, a mers cu un taxi pînă lîngă baraj, a adunat un buchet de brîndușe, pe care i le-a dus. La plecare, cînd a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
-l lipesc pe piept, îndesîndu-i fruntea în scobitura dintre sîni. Mihai îi îmbrățișează mijlocul; întîi, atingîndu-l, apoi cu puterea dorinței. Dar numai după cîteva clipe, încremenesc amîndoi și Tamara și Mihai. Brațele lor cad inerte. Mihai își refugiază privirea spre ilustratele de sub sticla de pe birou. Abia cînd aude ușa închisă încet, îndrăznește să ridice capul. Oftează prelung. Părăsește scaunul și merge la chiuvetă să se spele pe față. Își vede ochii încețoșați în oglindă și se cutremură. Iar colțul stîng al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]