1,524 matches
-
lucru, elevii fiind așezați în grupe dispuse astfel încât fiecare să se poată privi în față cu toți ceilalți, să aibă cărți de vizită pe masă și mapa cu produsul final. Clasa trebuie amenajată corespunzător, expunându se o parte din materialele ilustrative sugestive create de elevi: planșă cu planul proiectului de evaluare, postere cu vederi, diagrame cu date semnificative sau expresii literare, desene colective reprezentând lucturi studiate, benzi desenate, compuneri, reportaje, afișe etc. Elevii sunt sfătuiți ca, în timpul evaluării proiectului, să pună
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
vedere atitudinea focalizatorului față de obiectul percepției (ce apare sub formă de descriere) deoarece felul în care este redată percepția unui obiect spune mult despre obiectul respectiv, dar și despre subiectul care este agentul actului de percepție. Ea demonstrează cu exemple ilustrative cum omiterea agentului din text poate avea ca efect ascunderea sau obnubilarea responsabilității făptuitorului. Prin analogie cu poziția naratorului, Bal distinge niveluri de focalizare, iar în cazul cînd analizează fluxul conștiinței unui personaj ca obiect al focalizării, ea folosește în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
povestirii. Pentru analiza înlănțuirii evenimentelor, ea preia modelul logic al lui Claude Bremond, la care adaugă însă alte posibilități de clasificare. Cînd discută actorii, autoarea expune pe larg modelul actanțial al lui A. J. Greimas, cu multe referiri la texte ilustrative, dar insistă și asupra relațiilor psihologice și ideologice dintre personaje, asupra unor opoziții aparent nesemnificative, dar care pot îngloba unele stereotipuri culturale importante pentru înțelegerea semnificației profunde a unei opere narative. Deși aceste elemente au fost deja discutate ca aspecte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
orice mijloace, voi utiliza acest cuvînt punînd accent nu pe natura sa lingvistică, ci pe capacitatea lui de a structura; pentru a nu pierde aceasta din vedere, îl voi folosi ca sinonim al "artefactului". Exemplul lui Tom Degețel poate fi ilustrativ și în următoarea distincție, dintre povestire și fabulă. Această distincție se bazează pe diferența dintre succesiunea evenimentelor și felul în care sînt prezentate aceste evenimente. Această diferență constă nu doar în limbajul folosit. Deși au parcurs texte diferite, cititorii lui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru cei ce se îndeletnicesc cu arta prezicerii). De aici rezultă compilații și amestecuri sincretiste între diferite tipuri de cunoaștere, religii și sisteme de credințe, confuzii impardonabile, goana după diplome, distincții și recunoaștere formală. Cazul Teissier din Franța este unul ilustrativ în acest sens. Despre neutralitate vorbim atunci când se menține o atitudine corectă și de o parte, și de cealaltă. Mă refer aici la acei prezicători care nu diabolizează celelalte căi instituționale recunoscute de rezolvare a problemelor, dar și la acei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dacă pacientul său mai are scăpare sau nu; dacă membrii tribului vor avea sau nu succes la vânătoare; dacă vor reuși să-și procure hrana etc. William Park publica în 1950 la Paris povestea unui șaman. Ea devine un exemplu ilustrativ al prezenței actului divinatoriu: "la cincizeci de ani el hotărăște să devină "medic". Intră într-o peșteră și începe să se roage. "Tribul meu este bolnav și vreau să-l fac sănătos etc." Se străduiește să adoarmă dar este mereu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
matematică; 8) Morfoscopia astrologică. Divinația intuitivă ar avea următoarele expresii: 1) Oniromanția; 2) Necromanția; 3) Chresmologia. Asupra acestei clasificări și a interpretării diferitelor forme de divinație ne vom opri însă într-un capitol special. Aici, ea joacă un rol pur ilustrativ. Putem concluziona că în lumea antică divinația a avut o influență covârșitoare, care ar putea fi rezumată astfel: 1. Divinația era pentru antici o parte integrantă a religiei; 2. Nu era produsul legendelor și mitologiilor, ci tocmai elementul care a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să pedepsim pe toți cei care-și fac o meserie din exploatarea credulității publice, unde ar trebui să ne oprim? Se exploatează la Bursă, în adunările politice și chiar în biserici"46 susține liberalul Hymans. Această secvență ni se pare ilustrativă pentru schimbarea radicală de mentalitate ce se va produce în anii următori. Justiția este destul de blândă în instrumentarea cazurilor de divinație în comparație cu ceea ce fusese în a doua jumătate a Evului Mediu. Scorul strâns al votării textului de lege, dar în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care, în virtutea misiunii sale, propovăduiește o concepție religioasă sau o poruncă divină"106. Profetul nu este însă numai un propovăduitor al cuvântului lui Dumnezeu, ci și un model exemplar pentru comunitate, susține sociologul religiei. Mai toate marile religii conțin exemple ilustrative în acest sens, unele dintre ele fiind fundamentate pe tradiții profetice. Argumentele exprimate mai sus sunt tot atâtea motive să includem profeția în categoria divinației intuitive. Totuși, ea este un tip special de divinație, realizată prin revelație directă. De altfel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în esență, imaginea unei societăți sau a unei comunități. Practica divinației, prin bogăția de imagini și reprezentări pe care o pune în joc, dar și prin accentul pe care-l pune pe simbol și pe limbajul simbolic, este un exemplu ilustrativ. Întâlnirile sociologului și antropologului cu "celălalt", indiferent sub ce chip s-ar înfățișa acesta (vrăjitor, vraci, ghicitor, simplu șarlatan etc.), pot conduce către experiențe deosebite din punct de vedere intelectual. Concluziile pot fi fertile dacă încercăm să ne debarasăm de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de idei, alte mărturii atestă faptul că uneori între magie, vrăjitorie și divinație nu se percepe nici o diferență. Toate ar denumi unul și același lucru: conlucrarea cu diavolul. Ordonanța dată de Ludovic al XIV-lea în 1682 este un exemplu ilustrativ: "Orice persoane care se ocupă cu prezicerea, fiind numiți ghicitori sau ghicitoare, vor părăsi imediat regatul după publicarea prezentei noastre declarații, sub amenințarea cu pedeapsa corporală"145. Exemplele pot continua până în zilele noastre, când cel ce practică divinația este socotit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mătrăguna) după un ritual precis etc. În plus, nereușita unor practici de acest gen ar putea atrage după sine o serie de efecte negative asupra celui care le folosește, dar și asupra familiei sale. Literatura de specialitate cuprinde numeroase exemple ilustrative. Totuși, nici unul dintre interlocutori nu a amintit ceva în acest sens. Mai curând această ultimă explicație funcționează mai mult la nivelul mentalului colectiv. Fie că le consideră persoane cu har, cu puteri paranormale, șarlatani, inițiați sau păcătoși, populația crede despre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
poartă într-un fel sau altul marca diferenței sunt interpretați ca fiind locuiți de diavol, vrăjitori, strigoi. În general, aceștia primesc valorizări negative. De cele mai multe ori mentalul social a plasat aceste trăsături sub semnul stigmatului și, la limită, al diabolicului. Ilustrative sunt manuscrisele ce au rezultat în urma proceselor intentate de către Inchiziția Evului Mediu occidental, dar și scrierile etnografice care provin din alte arii culturale. La noi, de pildă, oamenii însemnați pot fi interpretați în sens negativ sau pozitiv. Prezența unei pete
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și interpretare, traducere de Horia Popescu, prefață de Harold Bloom, Iași, Ed. Polirom, 2004. 280 Ibidem, pp. 70-71. 281 Cristina Gavriluță, Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Ed. Paideia, 2008, p. 148. 282 Un exemplu ilustrativ este cazuistica prezentă în operele lui C.G. Jung sau în cele care îi sunt dedicate. Amintim în acest sens doar câteva: C.G. Jung, Amintiri, vise, reflecții, comentate și consemnate de Aniela Jaffe, traducere și note de Daniela Ștefănescu, București, Ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rețelelor de socializare este omniprezent, manifestat în lumea afacerilor, în instituții, companii, dezvoltând extensii forumiste și de wikis intern. Acest serviciu de web a creat o comunitate virtuală a utilizatorilor care distribuie între ei informația îmbogățita de ei înșiși. Este ilustrativ în acest sens propagarea Facebook-ului. Atributele de autenticitate, transparentă, rapiditate, participativitate, responsabilitate și conectivitate ale rețelelor de socializare, transformate sistemic în instrumente de comunicare online eficiente în socializarea membrilor comunităților, prin folosirea unui mediu ieftin a comunicării instantanee și a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
care a editat-o. În ciuda riscului de a fi dați în judecată pentru calomnie sau defăimare, oamenii se lansează mai ușor în acuzații de minciună la adresa cuiva decît în alte atacuri la persoană. Max Black (1983:117-118) oferă un exemplu ilustrativ pentru o lansare aproape frivolă într-o acuzație de acest gen, cînd citează o afirmație făcută de către Mary McCarthy în privința textelor scriitoarei Lillian Hellman: "Am spus odată într-un interviu că fiecare cuvînt pe care îl scrie este o minciună
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
formulei folosită de portar. Pentru ca anumite minciuni să rămînă inofensive este nevoie de un consens cultural. Caracterul inofensiv depinde și de context, și chiar de ora din zi la care se spune minciuna. Marcel Eck (1970:28) dă un exemplu ilustrativ al modului în care o minciună spusă în timpul zilei poate deveni mai periculoasă pe timp de noapte: Dorind să fie discretă, soția mea și-a luat obiceiul de a răspunde la telefon prin următoarele cuvinte: "Alo, da, secretara". Într-o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la sfîrșitul secolului XX se explică prin funcția acestei minciuni de a colora viu cenușiul epocii moderne, din moment ce și doctrina oficială care susține că viața în Rusia totalitară este mai veselă decît în alte locuri este, în sine, un exemplu ilustrativ de fantezie creatoare. Urmîndu-l pe Dostoievski, Hingley sugerează că aceia care spun minciuni vranyo nu cred de la început în ceea ce relatează. Mai tîrziu însă, ei se lasă convinși de propria elocvență, deși poate că privind retrospectiv își dau seama că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu privire la relația ei cu bărbatul și cu cealaltă femeie; poate că aceștia din urmă aveau o imagine mai clară asupra a ceea ce se întîmpla. Chiar și așa, în ciuda faptului că declarația prezintă doar un punct de vedere, este îndeajuns de ilustrativă pentru a ne da seama cît de inadecvată ar fi o analiză a minciunii care n-ar ține cont de relația dialectică dintre mincinos și păcălit și care ar presupune că în toate situațiile oamenii au intenții bine definite de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de inamic. Cel mai sigur mod de a evita pericolul de a fi descoperit este totuși de a lăsa pe cineva naiv sau care nu cunoaște adevărul, să spună minciuna. Acesta este actul de a minți prin intermediul altcuiva. Un exemplu ilustrativ l-a oferit viceamiralul Poindexter (Washington Post 1987) în mărturia sa către comitetul Senatului Statelor Unite care a investigat afacerea Irangate: M-am hotărît să nu-i cer părerea președintelui, pentru a nu-l implica și a-i da posibilitatea să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
folosesc termeni eufemistici nu au neapărat intenția de a înșela. Cu toate acestea, cînd o mare parte a publicului poate fi indusă în eroare, este de presupus că metaforele vor fi folosite de cei care vor să înșele. Un exemplu ilustrativ sînt buletinele de știri nocturne ale postului BBC, în care, pe timpul luptelor din Insulele Falkland, se folosea o terminologie similară celei din jocul de șah. Oare era doar o întîmplare, sau exista intenția de a înșela? În cazul războiului din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
țină seama de anumite cerințe general valabile. O primă cerință care decurge este aceea că materialul concret intuitiv de la care se pornește în învățarea unor noțiuni de ortografie și punctuație trebuie să fie cuvântul, textul și nu obiecte sau imagini ilustrative, care orienteză elevul spre gândirea concretă. Elevii trebuie orientați să opereze nu numai cu conținutul noțional al cuvântului, ci și cu cuvântul privit din punct de vedere al structurii morfologice, al raporturilor în care se află cu celelalte cuvinte din
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
lor instruire și educație. Metoda expunerii cunoștințelor de către învățător are posibilitatea de activizare a elevilor, de antrenare a lor la cercetare prin efort propriu, de dezvoltare a capacităților intelectuale și morale. În expunere, punând accentul pe elementele explicative, folosind mijloace ilustrative adecvate Ăplanșe, scheme, diagrame), care să stimuleze gândirea și imaginația elevilor, să înlesnească înțelegerea esențialului, învățătorul poate antrena participarea activă a elevilor la lecție. Cu rezultate bune se practică și procedeul multiplicării și distribuirii cu anticipație a unor materiale în legătură cu
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
70 de piese încadrate în categoria lamelor neretușate, cele care prezintă lustru se regăsesc într-un procent de 5,71%, în timp ce pentru categoria lamelor cu retușe, procentul pieselor cu lustru macroscopic este de 29,03% (Grafic 8). Fără a fi ilustrativă din punct de vedere al destinației precise a pieselor din fiecare categorie, compararea celor două valori procentuale denotă o durată de utilizare mult mai îndelungată pentru lamele cu laturi retușate. Motivația acestei diferențieri poate fi dată fie de rezistența ridicată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Cele trei criterii diferențiale identificabile sunt: suprafața abrazivă (oferă o senzație abrazivă), aspră (sunt simțite iregularități ale suprafeței) și fină (când nu pot fi simțite iregularități) (ORTON, TYERS, VINCE 1993, 235). Densitate Pentru determinarea densității pastei am considerat ca fiind ilustrativă descrierea aspectului unei spărturi proaspete, care, în cazul ceramicii cucuteniene, poate fi încadrată în patru criterii valorice. Primul criteriu este dat de o secțiune fină, cu suprafața plată sau ușor curbată, fără iregularități vizibile sau cu iregularități de mici dimensiuni
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]