19,706 matches
-
modul prin care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita ce se află în spate și ... a insista pe chemarea ascendentă” care este Dumnezeu. Numai prin mutabilitatea sa infinită, umanitatea poate imagina binele infinit. Fericitul Augustin așează chiar la începutul Confesiunilor sale binecunoscutele cuvinte „Inquietum est cor nostrum donec requiescat in Te”. Sfântul Grigorie ar fi fost de acord - dacă nu ar fi murit chiar în perioada în care Augustin scria aceste
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
autori ce-și amânau cărțile de la un an la altul. Nici valoarea estetică nu intra în discuție - pentru că dacă era ceva ce-i lăsa reci pe cenzori era tocmai relevanța artistică. Și atunci? Atunci, nu-mi rămâne decât să-mi imaginez un răspuns: că unii dintre cei care sunt considerați, în mod rizibil, vârfuri ale culturii române, beneficiau din greu de atelele oficialității. S-au schimbat doar denumirile: astăzi nu mai e vorba de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ci de
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
Mai există în București locuri în care, un răgaz de reflexie îți poate aduce fiorii întâlnirii cu istoria. Privind, să zicem, Palatul Băncii Naționale, construit în stil neoclasic de Albert Galleron și Cassien Bernard, între 1883 și 1885 îți poți imagina pentru o clipă că exact în acel punct au stat și s-au bucurat de aceeași priveliște Eminescu sau I.L. Caragiale, în drumurile lor spre redacția ziarului ,Timpul" de pe strada Covaci. În amintirile despre Eminescu se vorbește și despre faptul
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
că acesta era un împătimit al concertelor găzduite de Ateneul Român, a cărui construcție a fost terminată în anul 1888. Concepția arhitectonică este rodul colaborării dintre același Albert Galleron cu arhitecții români Leonida Negrescu și C. Băicoianu. Ne putem lesne imagina încântarea poetului-ziarist în fața splendorii majestuoase de sub cupola Ateneului Român. Imediat după moartea lui Eminescu au apărut alte clădiri emblematice ale orașului, admirate de oameni intrați demult în cărțile de istorie ale neamului: Splendidul Palat al Casei de Depuneri și Consemnațiuni
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
un fel, care propovăduiesc comunismul. Și vorbesc, vorbesc, vorbesc despre el ca despre cea mai minunată proiecție a lor, ca despre femeia ideală. Născocesc lumi și sisteme făcînd focul în lopeți cu cozi în cruce, presărînd pămînt pe jos și imaginînd harta globului. Primari, primitivi, aparent inofensivi. Înainte să apuce să-și trăiască experimentul, cu un bolovan în mînă, se scufundă, fiecare, în mîlul apei. Și dispar. În neantul de unde au venit. Peretele se mișcă. Încet. Țărîna cade ușor. Rămîne alb
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
și, ce e mai grav, nici o perspectivă încurajatoare. Mă gândesc nu doar la marii scriitori clasici, ci și la scriitorii care au avut, în mod cert, vieți ce-ar merita descrise într-o carte. Am încercat, în joacă, să-mi imaginez biografiile câtorva dintre ei ,povestite" și interpretate de câțiva critici tineri de azi. Riscând să-i înfurii, aș propune o scurtă listă: Luminița Marcu despre C. Argetoianu. Daniel Cristea-Enache despre Alice Botez. Paul Cernat despre M. Blecher. Simona Sora despre
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
de pe-atunci va avea valoarea unui leu... l Traian Băsescu: Îi vedem uneori și la televizor pe unii cu ochi bulbucați...! (Telejurnale, 7 decembrie, la Parlament) Haralampy: De spaimă, dom' Președinte, n-ați priceput? Le ies ochii, fiindcă se imaginează pe-un vapor al cărui căpitan sunteți Dumneavoastră...
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
Lovinescu în anul 1943. Alături de el, din acel grup au mai făcut parte I. Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș, Cornel Regman, Eugen Todoran și I.D. Sîrbu. Citind această listă de nume și judecând din perspectiva istoriei literare ne putem imagina Cercul literar de la Sibiu ca pe un teritoriu abstract în care câteva figuri emblematice din cărțile de istorie a literaturii române poartă bătălii grele pentru a impune o nouă viziune estetică. Din punctul de vedere al lui Deliu Petroiu lucrurile
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
portretul pe care i-l schițați, sub mantia de "Don Quijote" s-ar ascunde un fel de escroc care "tot promite" recompense celor din subordinea sa, așa cum omul de la Mancha îi promitea lui Sancho "o insulă". Vă înșelați profund dacă vă imaginați - fie și în forma ocolită, a pseudo-refutării unor imaginari "detractori" - că ceea ce mă leagă de Vladimir Tismăneanu e o levantină "iubire de porunceală". Mi se pare de-a dreptul jenant să ajung să explic public aproape douăzeci de ani de
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
de specialiști în științele politice. Tare-aș fi curios ce-a crescut în urma campaniilor anticulturale din "Scânteia" d-lui C. Stănescu. Am scris împreună cu Vladimir Tismăneanu patru cărți și ne pregătim s-o scriem pe-a cincea. Nu ne-am imaginat nici o clipă că vom schimba cu ele lumea - fie ea și lumea în care prea mulți din coconii comunismului ajung iarăși să vorbească cu voci în-groșate. Din acest punct de vedere, te pomenești c-om fi un fel de "Don Quijote
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
de personaje urăsc mai mult ca orice ideea de limpezime și curățenie. Ei sunt adepții sloganului "Cu cât mai rău, cu atât mai bine". Nevrozați, incapabili să funcționeze într-o lume bazată pe judecăți ferme și acțiuni limpezi, aceștia-și imaginau că starea de indeterminare, bălăceala voios-nevrotică le va asigura în eternitate statutul de protejați și profitori ai sistemului. Există, mai întâi, categoria scepticilor de serviciu. Pentru ei, în România nu se poate face nimic. Orice inițiativă e sortită eșecului. Ei
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
aventurii odiseice este aceea a peregrinării pe mare, ceea ce presupune abandonarea femeilor. Marea e adevărata și singura iubită a lui Odiseu. Spațiul recuperării identității eroului este marea ca reprezentare a infinitului și a eternului, și nu Itaca. În aventura odiseică imaginată de David Torres, instanța întoarcerii confirmă nu identitatea și calitatea eroică, ci degradarea și spulberarea prestigiului mitic. Eroul revine în Itaca printre barzii din întreaga Eladă care se prezintă la concursul organizat de Telemah. Odiseu este ,naufragiatul" indiferent și absent
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
urbano-aglomerat, iar mediul din nr. 2 e cvasi-rural și puțin populat. Ambele sisteme în care trăiesc cei trei au toate caracteristicile mediului disciplinar foucaldian: observare ierarhică (iar protagonista din nr. 2 este pe cea mai joasă treaptă a clasamentului, deci imaginați-vă!), judecata normalizatoare (plouă din toate părțile) și examinarea. În cazul nr. 2, examinarea - de către multiplii superiori - apare pe toate planurile de la creșterea părului pînă la "time management" (oricît de inadecvată ar fi această expresie la starea de fapt). Protagonista
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
element dizolvant, în orice compoziție l-ai pune. Mi-l amintesc din perioada în care era membru PAC și exersa același rol fără partitură. Ajuns, nu se știe cum, pe o poziție de oarecare vizibilitate în PNL, Crin Antonescu își imaginează că-și poate permite orice. Există o expresie franțuzească despre situațiile în care indivizi de calibru mic se consderă buricul pământului. Nu-mi permit s-o citez aici, dar i-o țin oricând la dispoziție d-lui Antonescu pentru consultare
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
este restituită totalitatea drepturilor în această comunitate anistorica a tuturor stilurilor, școlilor, orientărilor și concepțiilor din toate timpurile. Este exact situația pe care o descrie Dujka Smoje atunci când vorbește despre modelele istorice ale conflictelor între antici și moderni: "Să ne imaginăm pentru o clipă un joc al permutărilor între textele citate în anexa, substituind doar datele și numele: Artusi vorbind despre Le Sacre du printemps; criticile aduse lui Varèse referitoare la Arcana comparate cu acele aduse lui Chopin (Sonate, op. 35
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nemaifiind nici practică și nici practicabila în nouă ordine a lumii, în noile stări de conștiință colectivă, precum și în noua stare a gândirii muzicale. Situația se prezintă drept una comică, dar și absurdă în egală măsură, deoarece ne-o putem imagina desfășurându-se la o creșa, pe Habermas, educatorul, stând în fața unei grămezi de cioburi ale unei "amfore" iluministe, sparte în urmă năstrușniciei sabotoare a unuia dintre copii (care este Lyotard). Educatorul, enervat și oripilat deopotrivă, îi îndeamnă să repare greșeală
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
the search for a new mainstream; capitol în: Cambridge Histories Online, Cambridge University Press, 2008. footnote> afișează o impresionantă "cascadă" de idei și referințe care într-un mod cumulat și univoc determina o singură concluzie: chiar dacă minimalismul ar putea fi imaginat drept propunere pentru un stil privilegiat (the mainstream of music) și în calitate de o următoare etapă în evoluția unei noi "drame stilistice", minimalismul este tot mai des văzut că și finiș Terrae musicologicae, ca și un ultim nou stil identificabil în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ei. Dintr-un impuls exasperat, ei se aruncă, unul după altul, în rîu, într-un soi de sinucidere cu sens eschatologic. Dodin extrapolează aici sinuciderea individuală din roman într-una colectivă. Un final, cum am spus, mai platonovian decît cel imaginat de Platonov însuși. Cu elementele sale de soteriologie teatrală, spectacolul lui Dodin nu e ,muzeal", ci atemporal.
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
ei se hotărăsc, în parte dintr-o curiozitate naivă, în parte dintr-un soi de solidaritate regională, să treacă granița spre Afganistanul bombardat continuu de americani. în țara vecină, situația se dovedește curînd a fi mult mai sumbră decît își imaginaseră cei patru entuziaști - drumurile sînt pustii, orașele par abandonate, iar atmosfera pe care o degajă imaginile filmate în DV are o aparență încărcată. După mai multe peripeții soldate cu dispariția unuia dintre cei patru, ceilalți trei sînt prinși într-o
Brittain attacks in patru pelicule by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10124_a_11449]
-
să-mi diminueze apetitul pentru lectură Atunci când distanța e anulată, când întâmplările sunt nu doar transcrise, ci și livrate public „la cald”, totul devine o bârfă - mai mult sau mai puțin expresivă. Vechimea e un element mai important decât îmi imaginam în constituirea specificului acestei forme de expresie. În absența ei, diarismul devine jurnalism. Diferența e evidentă, în ciuda sinonimiei (aparent) perfecte a termenilor... Cum - o știm de la Blaga - „o boală învinsă ți se pare orice carte”, o să încerc să-mi înfrâng
Jurnal cu The Boss by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2810_a_4135]
-
les communistes, Între două țărmuri, Închisoarea Târgșor, Gloanțe cu dedicație și Crime fără vinovați. In plus, la standul ACSR s-au expus cărți ale prietenilor ACSR si ale colaboratorilor la revista Destine Literare precum Mariana Brăescu (Îmi amintesc și îmi imaginez), Veronica Balaj (Carnavalul damelor, Între alb și noapte și Puzzle venețian) Victor Crăciun (ștefan cel Mare și Sfânt și Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni 1890-2010) Corneliu Leu (Studii, metode și ipoteze de filosofie personalistă), Nicolae Georgescu (Scrisul ca
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
față de relansarea hipismului în Banat și, mai ales, cu ochii ațintiți la istoria... viitoare, căreia îi dă, cu optimism, onorul. Mic dejun cu șefii statului Înaltul Ordin Mihai Viteazul a fost fondat în 1918 de Regele Ferdinand, „iar socrul meu, imaginați-vă coincidență de familie, a făcut parte din Regimentul 32 infanterie Mircea, care a luptat la Mărășești, zice-se, în izmene, și a fost decorat cu această distincție. O dată pe an, Regele îi invita la Palat, la Sinaia, pe decorați
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
fi sărit acum în această conjunctură, ar fi sărit momentul peste ei. Au împreună un scor important. Sunt, totuși, cele două partide de bază ale dreptei și, dincolo de coalizarea ei într-un fel sau altul, e foarte greu să-ți imaginezi ceea ce în mod logic trebuie să se întâmple după votul din 25 mai", a comentat, miercuri seară, la Digi 24, analistul Emil Hurezeanu. Potrivit acestuia, reintrarea în scenă a lui Klaus Iohannis era de așteptat, iar PDL a profitat de
Hurezeanu, despre Blaga și ai lui: Nu puteau să-l ucidă pe Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28207_a_29532]
-
lecție de canto am avut-o cu dânsa. Așa am intrat în lumea muzicii. Anul trecut a fost prima ieșire pe o scenă din Europa, în fața unui public necunoscut și critic. Ana Maria are rutina, experiența. Nici nu mi-am imaginat că trebuie lucrat cu diafragma sau că trebuie să deschizi gura într-un anumit mod ca să iasă sunetele așa cum trebuie, până la prima lecție de canto. Iubesc muzica, fără ea nu pot trăi. Mă refugiez în muzică, e o deschidere către
Agenda2004-14-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282254_a_283583]
-
actualul PNL e neconvenabil", a spus Crin Antonescu conform Mediafax. El a arătat că un partid desemnează premierul din resursele pe care le deține la momentul respectiv. "Un partid își pune problema susținerii unui premier și discut chestiunea asta - vă imaginați că nu mă interesează postul de prim-ministru, ca să nu avem alte discuții - o discut absolut principial. Un partid desemnează premierul din ce resurse are în acel moment, nu pe angajamente cu ani înante, într-o formațiune sau alta. Și
Crin Antonescu, îngrijorări cu privire la protocolul cu PDL by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28227_a_29552]