1,552 matches
-
mea cea mai fierbinte și că am să îndur cu mai mult calm totul, până și moartea, știindu-te ocrotită de dragostea cuiva, sau de prietenie, de stimă, de respect: căsătorită. Draga mea, acceptă asta cu blândețe; nu-i o imixtiune în viața ta personală, ci o nevoie nebună de a ști că nu te las singură. II Miercuri dimineața, 8 februarie [1950] [...] În casă, cam răcoare; termometrul lui André, așezat lângă cutia [de porțelan] de Sèvres a lui Philippe, pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Junimea și junimiștii (Ed. „Junimea”, 1973). La Cronica, un articol pe lună, cel mult două luna următoare (vineri acum, apare despre cartea lui Corneliu DimaDrăgan). Azi a apărut Ateneu nr. 1. Ce să spun!... Dacă ar rămîne măcar așa, fără imixtiuni, fără sfaturi de la cei care pot critica bine doar un vînzător de la aprozar... Deci Interviul a avut ecou mare. Prin reacțiile directe, s-a văzut în ce sferă spirituală se învîrt. Nu mă mai miră și agitațiile consumatorului de ciuperci
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cinci poeme ce trebuiau să mi apară în revista Orizont. în ultima clipă D. P. le-a scos, probabil întrebînd sau în colaborare cu alții. Ar trebui să susțin tot la două săptămîni rubrica Idei, dar nu mă pot hotărî: imixtiunile redacției în text din motive de spațiu tipografic (tehnoredactare) sînt atît de numeroase încît nu mă încumet. Intervenția de la „masa rotundă” a ultimului număr este pur și simplu ciopîrțită (nu numai a mea) pentru a intra un text al lui
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
până la tov. director general. În acest context, cenzorul Petru (Petrache pentru amici) Necula remarcase vădit bucuros și rubrica „Stop risipei de energie, de timp, materiale, sub orice formă s-ar manifesta”. Nici nu este nevoie să mai amintim de ticăloasa imixtiune a partidului unic În tot ceea ce se scria În țară dar o confirmare oficială nu strică: „Considerăm că materialele despre etica și echitatea socialistă publicate În această perioadă, prin ponderea, diversitatea, acuitatea și ținuta publicistică au corespuns În bună măsură
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1965), conferențiar (1972), profesor (1991). În 1970, a obținut titlul de Doctor în Psihologie, cu teza: Particularitățile conștiinței de sine la adolescenți, sub îndrumarea științifică a acad.prof.dr. Vasile Pavelcu. Într-o perioadă în care învățământul psihologic românesc a traversat numeroase imixtiuni politice, fiind chiar desființat la mijlocul deceniului opt, doar competența și onestitatea sa științifică, devotamentul pentru cariera didactică l-au determinat să publice numeroase studii, articole, cărți și manuale, care cu trecerea timpului se regăsesc și astăzi în bibliografia recomandată studenților
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
viitoare negocieri din Orientul Mijlociu care ar implica În mod vital politică național) a Americii. Și, cu regret, trebuie s) adaug c) această v) mai cere s) evitați orice tentative viitoare de a influența politică noastr) național) În Orientul Mijlociu prin vreo imixtiune În politica intern) a Americii. Din p)câte, exact acest lucru l-ați f)cut În prim)vară trecut), dup) Întreruperea negocierilor din martie.” Alsop vorbește numai despre faptul c) Israelul nu a reușit s) se „adapteze”; nu spune nimic
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
obișnuințelor motrice, afective și mintale, În așteptarea Întâlnirii cu miraculosul și necunoscutul. Astfel putem Înțelege deconcertantele și Îndelungile exerciții pe care Andrei Șerban le face cu actorii Înaintea pregătirii unui spectacol. Cunosc bine Îndreptățita aversiune a lui Andrei Șerban față de imixtiunea oricărei teorii - estetice, filosofice sau științifice - În spațiul său de creație. În universul fluidității și transparenței, teoria nu este decât o cârjă inutilă. Dar nu mă pot abține să nu remarc că fizica modernă atestă că totul este vibrație. Cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Era o societate mai europeană într-un sens decât cea bucureșteană, prin non-balcanism și prin faptul că la Iași nu existau șanse de parvenire pentru indivizii inculți și grosolani. Elita ieșeană era una curat intelectuală, fără sau doar cu minime imixtiuni plutocratice și avea timp suficient atât pentru lectură și studiu, cât și pentru conversație, nu simplă „șuetă”, ci artă a conversației, trăsătură caracteristică a ceea ce s-a numit une société polie. E drept, în paragraful despre M. Ralea din Istoria
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
atunci comisia, căci de fapt cazul nu mă privea din punct de vedere al omului, ci în funcție de principii, iar ulterior, când ne-am cunoscut, i-am făgăduit o lămurire completă pe care împrejurările nu ne-au îngăduit-o. Ultima mea imixtiune în lucrările acestei comisiuni a fost numai verbală. Controlând lucrările înainte de a le aproba, Ministrul Brăileanu m-a chemat în biroul lui și arătându-mi că în comisie se hotărâse îndepărtarea de la catedră a profesorului Breazu de la Conservatorul de Muzică
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
altfel) a aflat vreodată despre aceste lucruri. Nădăjduiesc însă că cel puțin el nu mă va fi acuzat că voiam să-i răpesc catedra... În sfârșit, înainte de a închide această lungă paranteză, mai amintesc o împrejurare în [246] legătură cu „imixtiunile” mele în Educație. Preotul profesor Buzescu, vechi luptător legionar, primise delegație să întocmească listele de propuneri pentru viitorii directori și directoare la liceele din Capitală și venise în biroul lui Herseni să discute împreună listele tocmai când mă aflam și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
vremii. Adevăratul său succes rămâneau însă traducerile din poeții ruși. Ori de câte ori recita, la șezători, „Șalul negru” al lui Pușchin, era aplaudat frenetic. Transpunând în românește proză clasică rusă concomitent cu o poezie originală care se adresa copiilor, ferită și de imixtiuni politice prea grosolane, mai creativă se arăta Otilia Cazimir. Spre deosebire de Lesnea, poeta apărea însă foarte rar în public. Autoexilul din strada Bucșinescu nu-i favoriza popularitatea. În literatura ieșeană nume noi, unele semnificative altele lipsite de importanță, începeau să se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Trebuie știut că arhitectul, autorul acestui monument, nu are aproape nici un amestec în executarea operei sale: prevăzută a fi în travertin și încadrată cu șiruri de chiparoși funebri, ar fi avut un alt efect nobil și emoționant. Or, printr-o imixtiune neașteptată a politicului în artă, un președinte al Consiliului în exercițiu, Zanardelli, grijuliu cu voturile electoratului muncitoresc din Brescia, a impus, în locul pietrei romane, blocuri din carierele fiefului său electoral care, sub cerul Romei, distonează și refuză să capete patina
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și de Ross, W.D. Platone e la teoria delle idee. Bologna: Il Mulino, 1989 [1951] (apud Di Capua 30-31). 32 Imaginația și lógos-ul contribuie, paralel și în mod relativ egal, la construcția parcursului noetic. Are loc chiar imixtiunea procedeului imaginativ în discursul filosofic și, mai mult, în discursul platonician, considerat de unii cercetători ca fiind iconoclast. Vezi Pinotti, Pierro. "Aristotele, Platone e meraviglia del filosofo." Lanza și Longo 29-55. 33 Vezi Di Capua: Il paradigma è, così, profondamente
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
că numărătoarea începe de la 25, de la 10 și de la 5. Pentru a dobândi un spor de abilitate la intrarea în starea alpha, subiectul va practica aceste exerciții la ore și în locuri din ce în ce mai diverse, bineînțeles fără a fi conturbat de imixtiuni nedorite. Controlul mintal Silva realizează intrarea promptă în alpha, atunci când necesitățile vieții o cer. Pentru aceasta timp de 7 zile, la fiecare ședință, când subiectul se găsește în alpha își administrează următoarea sugestie: „De câte ori voi privi în gol să intru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu Înalta Poartă, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunța ingerința ce se simte în afacerile noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România imixtiuni politice, jignitoare demnității noastre. 186 bucureștii de altădată XIV Presa va combate orice convențiuni pentru jurisdicțiunea consulară. Nu convențiuni se cer întru aceasta, ci simple declarațiuni de renunțare. Congresul protestează în contra stabilirii, în mai multe din orașele noas tre, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tot atunci se închide și robinetul finanțării unor faze ulterioare absolut necesare finisării calitative a produsului în vederea obținerii mult râvnitei sale competitivități. Se trece astfel la faza de pregătire a fabricației cu un puternic handicap, în calitate și competitivitate, datorat imixtiunilor birocratice abuzive în ritmul firesc al muncii de concepție și proiectare. Vorbeam despre faza de proiectare a produsului. Să vedem ce i se întâmplă odată cu trecerea la faza de pregătire a fabricației. Având în vedere erorile de fond ale concepției
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se dovedește mult mai ambițioasă, încercând sondarea unui psihic incert care, deși păstrează aparențele normalității, este gata oricând să o încalce. Raluca, posedând o incredibilă disponibilitate de a trăi în imaginar, refuză realitatea sau, în orice caz, îi respinge orice imixtiune în forul său interior. Drama se declanșează în momentul când realitatea evidentă se impune imaginarului cu violență, când eroina își dă seama că nu mai este victima propriei imaginații bolnave, că nu-și inventează suferințele, ci, cu adevărat, are suficiente
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
unități, procese și relații sociale; valorizarea comprehensiunii în metodologia explicației fenomenelor și a proceselor sociale. Dacă D. Gusti ar fi construit sistemul său sociologic în perimetrul exclusiv al principiilor fenomenologice, ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de valorile perene ale credinței creștine și față de mijloacele de comunicare care nu îndeplinesc normele adoptate de presa catolică; 2. relevarea atitudinilor combative ale presei catolice față de elementele considerate destabilizatoare și distructive pentru creștinism și Biserică (precum sectarismul, ateismul militant, imixtiunile statului în problemele spirituale etc.). Istoria presei poate fi privită ca un domeniu complementar al istoriei generale, Ziarul (alături de celelalte publicații) reprezentă o sursă importantă pentru cercetarea istorică; această sursă (având de multe ori un grad ridicat de subiectivism) se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în comunicare, scrisori, declarații și mesaje episcopale. De-a lungul secolelor, intervențiile Papilor în conducerea Bisericii au fost variate, motivate întotdeauna printr-o intenție protectoare determinată de un anumit moment istoric. Informarea maselor a început să fie un domeniu de imixtiune pentru Papi cu multe secole în urmă, chiar înainte de invenția tiparului. De când au început să fie copiate și răspândite Evangheliile și tălmăcirile lor în primele secole ale creștinismului, Biserica a fost prezentă în manifestările culturale ale fiecărei epoci, prin intermediul artei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în articolele de presă. În întrunirile episcopale, s-au stabilit norme de conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, dar dintr-o perspectivă morală 252. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la întocmirea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în articolele de presă. La întrunirile episcopale s-au stabilit norme de conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, însă dintr-o perspectivă morală 1024. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la redactarea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus, sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Concordatului (1927) și ratificarea acestuia, doi ani mai târziu. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română s-a opus constant și în mod categoric stabilirii de relații diplomatice cu Vaticanul și încheierii unui concordat, considerând acest fapt ca pe o imixtiune în problemele interne ale statului român. Toate aceste realități din societatea românească referitoare la situația comunității catolice au fost reflectate în presa din România a acestei confesiuni. Vaticanul a acordat o importanță deosebită dezvoltării unei prese catolice românești și unificării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
General al Ligii Arabe, care afirmă (la 2 decembrie 1992) cu convingere că: "trebuie să fie clar că securitatea este cea mai importantă responsabilitate a fiecărui stat în parte [...] trebuie să ne asumăm responsabilitatea astfel încât să nu mai existe nicio imixtiune în securitatea vreunui stat".577 În contextul Summitului de la Cairo (din mai 1994), care a reunit liderii Ligii Arabe, securitatea palestiniană a fost recunoscută pentru prima dată că fiind prioritară prilej cu care OEP a încheiat un protocol privind securitatea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de teatru etc.). Mediului academic românesc i se datorează ordonarea/adaptarea sensurilor istoriei în susținerea radicală a superlativelor legate de excepționalismul național. Nu doar României, ci, în general, țărilor foste comuniste ale Europei Centrale și de Est, le sunt tipice imixtiunea puterii politice și instrumentalizarea istoriei în definirea și formarea conștiinței naționale. Pe de-o parte, cultura istorică, „minimul” de cunoștințe istorice generale, atât a individului obișnuit, cât și a intelectualului specializat într-un alt domeniu, este cea care a pluralizat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]