834 matches
-
simples=== Infinitivo: tomar Gerundio: tomando Participio: tomado Formas compuestas Infinitivo: haber tomado Gerundio: habiendo tomado Prezentul (Presente): tomo, tomas, toma, tomamos, tomáis, toman Perfectul compus (Pretérito perfecto compuesto) : he tomado, hâș tomado, ha tomado, hemos tomado, habéis tomado, han tomado Imperfectul (Pretérito imperfecto): tomaba, tomabas, tomaba, tomábamos, tomabais, tomaban Mai mult ca perfectul (Pretérito pluscuamperfecto) : había tomado, habías tomado, había tomado, habíamos tomado, habíais tomado, habían tomado Perfectul simplu (Pretérito perfecto simple sau Pretérito indefinido): tomé, tomaste, tomó, tomamos, tomasteis, tomaron
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Condiționalul perfect (Condicional optativo/ potencial perfecto): habría tomado, habrías tomado, habría tomado, habríamos tomado, habríais tomado, habrían tomado. Prezent: tome, tomes, tome, tomemos, toméis, tomen Perfectul (Pretérito perfecto): haya tomado, hayas tomado, haya tomado, hayamos tomado,hayáis tomado, hayan tomado Imperfectul (Pretérito imperfecto): tomara o tomase, tomaras o tomases, tomara o tomase, tomáramos o tomásemos, tomarais o tomaseis, tomaran o tomasen, Mai mult ca perfectul (Pretérito pluscuamperfecto) : o hubiera o hubiese tomado, hubieras o hubiesetomado, hubiera o hubiese tomado, hubiéramos o
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
și la imperativ (la formele împrumutate de la conjunctiv): conocer - conozco → conozca, conozcas, etc. Verbele compuse primesc de regulă, neregularitățile formelor simple de la care derivă: tener - tengo, mantener - mantengo. Un verb neregulat la perfectul simplu este neregulat atât la la conjunctivul imperfect, la conjunctivul viitor: decir - dije → dijera - dijere, cât și la persoanele I și a II-a plural ale prezentului conjunctivului, la participiul prezent (dacă verbul are un participiu prezent, care, de cele mai multe ori are valoare de adjectiv sau de substantiv
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
substantiv: servir - sirviente) și la gerunziu: dormir - durmió, durmieron/ durmiera, durmiese/ durmiere/ durmamos, durmáis/durmiente/durmiendo. Un verb neregulat la viitorul indicativ este neregulat și la prezentul condițional: salir - saldré → saldría. În limba spaniolă, există numai trei verbe neregulate la imperfectul indicativului (ser - era ‚ ver - veía, ir - iba). Prezența accentului este considerată neregularitate: estás, está, esté, estés, etc. Verbe neregulate la prezent, perfectul simplu și la viitor (Verbos irregulares en presente, pretérito perfecto simple y futuro). Presente de indicativo: Doy, das
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
în intenția celui care vorbește, fie în realitatea obiectivă. <br> Are un caracter incoativ: Hoy va a llover (Astăzi va ploua). <br> Voy a escribir una carta. Aceasta perifraza este folosită, de regulă, la prezentul indicativ și conjunctiv și la imperfectul celor două moduri.<br> Folosită, de exemplu, la viitor, verbul ir își recapătă sensul sau lexical: Iré a comer al restaurante (Voi merge să mănânc la restaurant).<br> Echar a + infinitivo exprimă începutul unei acțiuni: Cu aceeași valoare incoativa poate
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
ucisă”. Istroromâna a adoptat de la croată exprimarea ca în aceasta din urmă pe de o parte a aspectului verbal imperfectiv și a celui iterativ, pe de altă parte a celui perfectiv și a celui incoativ. Cât despre formele temporale trecute, imperfectul, care exprimă implicit și aspectul imperfectiv/iterativ, a dispărut aproape total. Perfectul compus, care exprima implicit aspectul perfectiv/incoativ, există, dar în istroromână, la această formă, verbul poate fi de aspect imperfectiv/iterativ sau perfectiv/incoativ. Exprimarea acestor aspecte s-
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
Modurile personale folosite în istroromână sunt indicativul, condiționalul-optativ și imperativul. La indicativ sunt practic trei timpuri: prezent, perfect compus și viitor, care se formează analog cu cele din română. Perfectul simplu și mai mult ca perfectul au dispărut complet, iar imperfectul aproape complet, având vestigii în graiurile din sud. Se formeză diferit de cel românesc, de la infinitiv, desinențele fiind precedate de semivocala de legătură "-i̭-": "lucråi̭am" „lucram”, "fațęi̭ai" „făceai”, "avzii̭a" „auzea”. Condiționalul-optativ are timpurile
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
condiționalul prezent și condiționalul perfect nu au forme specifice, dar se exprimă prin forme de mai sus și prin perifraze. P. Atanasov distinge în plus față de formele de mai sus viitorul indicativului, mai mult ca perfectul conjunctivului, prezentul condiționalului și imperfectul condiționalului. Menționează de asemenea construcția din latină „vreau” + infinitiv având în meglenoromână valoarea prezumtivului perfect. În meglenoromână există patru clase de conjugare moștenite, analoge cu cele din română. La prezentul indicativului și conjunctivului, precum și la imperativ se disting la conjugările
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
a fost relatat: "G’org’i vinit-ău̯ din America" „(Pare-se / Mi s-a spus că) Gheorghe a venit din America”. Observații: Indicativul mai mult ca perfect este cu totul diferit de cel din română, fiind analitic, format cu imperfectul indicativ al verbului "veari" și participiul. Este încă o coincidență cu limbi romanice occidentale ca franceza, dar tot o influență a macedonenei. Exemplu: Și mai mult ca perfectul se poate forma cu auxiliarul "iri" și cu participiul acordat, inclusiv la
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
context ca să se distingă valoarea de viitor. Exemple: Conjunctivul prezent este foarte asemănător cu cel din română: Observații: Conjunctivul perfect se formează în meglenoromână cu conjunctivul prezent al auxiliarului "veari" și participiul: După Capidan și P. Atanasov, există și conjunctiv imperfect, cu forma de indicativ imperfect precedată de conjuncția "să/si": "si căntam". După P. Atanasov, meglenoromâna mai are și conjunctiv mai mult ca perfect, având forma indicativului mai mult ca perfect. Imperativul negativ este identic cu cel pozitiv și la
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
fti Domnu u̯oi̯, cari si treacă pri u̯a, nu la las nidat" „Dacă Domnul mi-ar preface ciorile astea în oi, oricine ar trece pe aici, nu-l las fără să-i dau ceva”. Condiționalul imperfect are forma conjunctivului perfect precedat de "vrea": "vrea să am căntat" „aș fi cântat”. Trecutul la acest mod mai este redat și cu "(a)cu" + indicativ imperfect și "tucu" + conjunctiv imperfect: "(a)cu căntam" / "tucu si căntam" „dacă aș fi
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
nu-l las fără să-i dau ceva”. Condiționalul imperfect are forma conjunctivului perfect precedat de "vrea": "vrea să am căntat" „aș fi cântat”. Trecutul la acest mod mai este redat și cu "(a)cu" + indicativ imperfect și "tucu" + conjunctiv imperfect: "(a)cu căntam" / "tucu si căntam" „dacă aș fi cântat”. În frază: "Tucu si dam la toț, la mini nu rămănea țiva" „Dacă le-aș fi dat tuturor, mie nu-mi rămânea nimic”. Prezumtivul prezent se exprimă cu "vă" (forma
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
se descrie prin energia de ionizare sau afinitatea pentru electron ea este de asemenea sperioasa si plangacioasa tot în această perioada sistemul educațional din localitate a fost modernizată cele mai multe grupări au fost exterminate deși unele au supraviețuit până astăzi în locul imperfectului se folosește perfectul compus al verbelor imperfective stadioane actuale ce pot găzdui meciurile dintre supraviețuitorii găsiți au murit în următoarele câteva săptămâni de tifos sau malnutriție circa zece mii masculii și femelele imit diferite specii de furnici deoarece femela este cu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cu [ks]. Ca o formă de hipercorectitudine, formele verbului "a fi" și pronumele personale care încep cu litera "e" sînt adesea pronunțate fără preiotare (fără un "i" semivocalic anterior): [eu], [este], [era]. O greșeală morfologică frecventă este forma hibridă de imperfect a verbelor "a vrea" și "a voi": ', ' etc. De asemenea conjunctivul verbului "a avea" devine la unii vorbitori "să " în loc de "să aibă". Verbul "a trebui" este uneori conjugat la persoana a III-a plural a indicativului prezent în forma ' în loc de
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
nord și lipsa unor informații de calitate care să fie oferite STAVKA și cartierelor generale de front, aveau să ducă la eșuarea întregii ofensive. În ciuda rezultatelor proaste, bătălia de la Harkov a marcat o modificare a tacticilor Armatei Roșii, care, deși imperfecte în momentul acela, aveau să ducă la câștigarea războiului.
A doua bătălie de la Harkov () [Corola-website/Science/307036_a_308365]
-
knew not how, and yet it was done by his own hands. ... Shall we say, then, that Transcendentalism is the Saturnalia or excess of Faith; the presentiment of a faith proper to mân în his integrity, excessive only when his imperfect obedience hinders the satisfaction of his wish.”" „"Veți vedea din această schița că nu există un partid transcendentalist și nici un transcendenalist pur; doar profeți și prevestitori ai unei astfel de filozofii; că toți cei care, datorită unei predispoziții naturale, au
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig -<br> "Stam singur lângă mort... și era frig...<br> "Și-i atârnau aripile de plumb.”" La toate nivelurile (lexical, fonetic, morfosintactic), poetul exteriorizează ideea de alunecare spre neant. Verbele la imperfect (dormeau, dormea, stam) sugerează persistența atmosferei deprimante. Repetiția conjuncției “și” amplifică atmosfera macabră: “Și flori de plumb și funerar vestmânt - / ...si era vânt... / Și scârțâiau coroanele... și-am început să-l strig... și era frig... și-i atârnau aripile de
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
repetă în afară de versul al doilea, astfel încât versul 1 este în relație cu versul 5, 3 cu 7 și 4 cu 8.<br> Ca mijloace artistice întâlnim, pe lângă simbol, metafore și personificări “Dormeau adânc sicriile de plumb”. Remarcăm folosirea verbelor la imperfect: “dormeau”, “stau” care sugerează acea atmosferă de dezolare, o acțiune trecută, dar neterminată, aflată încă în continuă desfășurare.
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
ridice filmele la înălțimea imaginației sale. El și-a câștigat astfel incontestabile merite de pionierat, abordând cu curaj basmul, feeria, teme universale și science-fiction-ul, aceasta în condițiile unei dotări tehnice insuficiente. Cunoscând faptul că mijloacele tehnice avute la dispoziție sunt imperfecte, Gopo recurge la parodia SF, realizând filme cum ar fi: "Pași spre Lună" (1963) sau "Comedie fantastică" (1975). Basmele ecranizate de către Ion Popescu-Gopo nu sunt simple ecranizări fidele, ci sunt actualizate și interpretate. Spre exemplu, "Maria Mirabela" (1981) nu e
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
spaniole. Fiind limbă flexionară, spaniolă, astfel ca și alte limbi romanice, are o flexiune verbală foarte dezvoltată. Sistemul verbal spaniol este împărțit în patru moduri: indicativ ("indicativo"), subjunctiv ("subjuntivo"), condițional ("condicional") și imperativ ("imperativo"), patru timpuri simple: prezent ("presente"), trecut imperfect ("préterito imperfecto"), trecut perfect simplu ("préterito perfecto simple"), viitor simplu ("futuro simple") și patru timpuri compuse, create cu ajutorul verbului auxiliar "haber" ("a avea"): trecut perfect compus ("préterito perfecto compuesto"), trecut mai mult ca perfect ("préterito pluscuamperfecto"), trecut anterior ("préterito anterior
Verbe în limba spaniolă () [Corola-website/Science/312090_a_313419]
-
din coasta lui Adam, sau oricare altă secvență a timpului etern. În aceste condiții, cei doi pot reprezenta perechea mitică, arhetipală sau oricare dintre cuplurile care i-au urmat în curgerea vremii. Din punct de vedere stilistic, mulțimea verbelor la imperfect („ne vedeam", „stăteam", „zburau" etc.) situează iubirea într-un timp fără limite, „eu" și „tu" alcătuind două puncte ale unei coloane infinite de îndragostiți. Situați în afara vremii și a scurgerii ei nemiloase (metafora marginilor orei), cei doi se întorc la
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
condițional-optativ: Aș mânca o înghețată" (enunțiativă), "Ai mânca o înghețată?" (interogativă). Propoziția potențială exprimă posibilitatea unei acțiuni sau stări realizabile în prezent sau în viitor, ireale în trecut. Modul predicatului enunțiativei potențiale este condițional-optativul ("N-aș crede așa ceva"), indicativul la imperfect ("Mai bine plecam atunci") sau conjunctivul ("N-am pe nimeni care să mă ajute"). Exemple de interogative potențiale: "Ai crede așa ceva?", "Ce să fac?" Propoziția dubitativă exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranță, o ezitare sau o bănuială, și se
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
o propoziție independentă. Timpul numit "aorist", corespunzător perfectului simplu din limba română, pot să-l aibă aproape exclusiv verbele perfective, dat fiind că însuși acest timp exprimă o acțiune terminată în trecut. În opoziție cu acesta, pot fi puse la imperfect numai verbele imperfective. În limba maghiară, aspectele și modurile de acțiune se exprimă mai puțin sistematic decât în limbile slave. Multe verbe imperfective nu au pereche perfectivă ("létezik" „a exista”, "megbocsát" „a ierta”, "gondoz" „a îngriji”, "elüldögél" „a ședea”) și
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
mod și de timp, nu este o categorie gramaticală a verbului românesc. El chiar începe definiția aspectului cu „categorie gramaticală caracteristică limbilor slave...”, dar menționează că este exprimat și în română. Pe de o parte o fac unele timpuri verbale: imperfectul exprimă și aspectul imperfectiv, iar perfectul compus - aspectul perfectiv. Exemplu: "În timp ce mânca, a sunat telefonul". Perfectul simplu și mai mult ca perfectul exprimă de asemenea aspectul perfectiv. Pe de altă parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
verbelor sunt considerate aspecte/moduri de acțiune. În franceză sunt de asemenea verbe care includ aspectul/modul de acțiune în sensul lor lexical: Au un rol important și formele verbale temporale. Cele compuse și perfectul simplu exprimă aspectul perfectiv, iar imperfectul - aspectul imperfectiv (vezi Verbul în limba franceză). Grevisse și Goosse 2007 consideră că în franceză există două verbe și o expresie verbală auxiliare de aspect propriu-zise, gramaticalizate, ale căror construcții nu se analizează sintactic: Grevisse și Goosse 2007 ia în
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]