1,421 matches
-
acesteia la unul de organism care se limitează doar la schimbul de informații și de puncte de vedere, neangajînd deloc sau doar foarte puțin afiliații săi. Aversiunea Laburiștilor pentru teorie, pragmatismul lor ireductibil sînt puse în slujba politicii naționaliste și imperialiste. În perioada 1949-1950 marcată, așa cum a afirmat Jean Monnet*, de "o extraordinară efervescență intelectuală în jurul ideii europene", această atitudine vine în întîmpinarea dorințelor și iluziilor socialiștilor belgieni, francezi și olandezi. Partidul Laburist se pronunță în modul cel mai clar posibil
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
le vorbea de „asasinarea” (sic!) bălților Dunării ori de industria „sirurgică”2 (sic!), după cum amintește un supraviețuitor. Burada era și el persiflat, îndeosebi pentru încheierile discursurilor sale: „Anglo-nord-americanii vor un nou război! Tovarăși, acum sunt două șlagăre (sic!): socialist și imperialist, dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist!”, după care dădea tonul la cântece, pe care nu le intona nimeni. Când îi întreba pe copii de ce nu cântă, era din nou luat peste picior: „N-am voce... A rămas la securitate
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ori de industria „sirurgică”2 (sic!), după cum amintește un supraviețuitor. Burada era și el persiflat, îndeosebi pentru încheierile discursurilor sale: „Anglo-nord-americanii vor un nou război! Tovarăși, acum sunt două șlagăre (sic!): socialist și imperialist, dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist!”, după care dădea tonul la cântece, pe care nu le intona nimeni. Când îi întreba pe copii de ce nu cântă, era din nou luat peste picior: „N-am voce... A rămas la securitate”, „Suntem răgușiți... am răcit”, „Nu știm cântecul
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de noi cadre informative care să conducă acțiunea în alte penitenciare (legionarii care se eliberau ar fi urmat să culeagă informații din cadrul aparatului de stat), încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în „țările imperialiste” a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Concomitent, activitatea unității productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Alaska (secolele XVIII-XIX) ne arată că miracolul transformării omului este mereu posibil. Pilde impresionante se găsesc, de asemenea, și în jurnalul misionarilor greci din Africa ultimului veac. În general, convertirea populațiilor băștinașe la ortodoxie a fost lipsită de agresivitatea „imperialistă” cu care catolicismul sau anglicanismul s-au impus în Extremul Orient sau America de Sud, printr-o extensie violentă a proiectului colonialist. Păstorii ortodocși - mulți dintre ei monahi, precum Sf. Herman din Alaska (1756-1837) - au știut să adopte un limbaj dezinteresat, punând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un prinț a cărui modestă putere teritorială nu posedă decît un număr mic de fiefuri în Elveția și în Alsacia de Nord să nu-i neliniștească pe marele feudatar al Germaniei: Rudolf de Habsburg. Acesta, în loc să încerce să reînnoade ambițiile imperialiste ale dinastiei Staufen sau să-și impună autoritatea asupra principilor, nu-și folosește domnia decît pentru a-și mări teritoriul în Austria, Styria și Carniola în defavoarea regelui Boemiei, Otokar II. Altfel spus, asistăm la o recentrare a Imperiului, sau a
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1966, postum, împreună cu Traian Herseni). În anii așa-zisului regim de "democrație populară" publică lucrări propagandistice, descalificante pentru cineva care se pretinde om de știință: Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane" (1954) și "Războiul psihologic, instrument al agresiunii imperialiste" (1954). Ne putem întreba: cum putea deranja quasi-necunoscutul Gruber un personaj politic, social și cultural care avea aspirații planetare? Răspunsul îl găsim în generarea puterii sale de către poziția pe care o ocupa în mediul academic. În memoriile sale, lingvistul Iorgu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
trebuia să facă un raport cu observații privitoare la cele ce a auzit. Propaganda era dublată deci de un control permanent din partea puterii. Politizarea se făcea În general pe temele antialiya și antiisraeliană, dar avea și alte teme, ca „războiul imperialist din Coreea” sau glorificarea Uniunii Sovietice și a „genialului său conducător”. Un loc aparte era rezervat „luptei pentru pace”, una dintre găselnițele politicii de propagandă sovietică - care trebuia să neutralizeze lupta opiniei publice din Occident pentru drepturi cetățenești. Însuși mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Grupul a fost numit oficial „centru conspirativ și antistatal”. Au fost acuzați de „spionaj, trădare și sabotaj”, precum și de „Încercarea de a răsturna regimul democrat-popular și de a rupe Republica Cehoslovacă de lagărul socialist și de a o atașa blocului imperialist”. Principalele acuzații ce i se aduceau lui xe "Slansky"Slansky făceau parte din grupul de „păcate” capitale În acei ani: troțkism, titoism și sionism. Dar, după felul construcției acuzațiilor, era clară importanța ce se dădea sionismului, ca pericol capital. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
este duritatea acuzațiilor, iar caracterul colectiv-generalizator al acestora frizează rasismul: „Procesul xe "Slansky"Slansky a arătat că fracționiștii, troțkiștii, sioniștii, naționaliștii, elementele din brigăzile internaționale au fost folosiți În trădări murdare. Toți șsubl. L.R.ț au fost În evidența spionajului imperialist”7. Prin aceste demascări, conducerea comunistă română se alinia liniei politice a xe "Moscovei"Moscovei, de „Întărire a vigilenței revoluționare”, de luptă Împotriva mentalității de „gură-cască” - formulă lansată În epocă pe fundalul procesului xe "Slansky"Slansky și al anchetei medicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Sionistă chema la „mobilizarea Întregii populații evreiești din R.P.R., care Într-o singură și strânsă unitate să avizeze toate măsurile Împotrivă ce se cuvin a fi luate pentru a ne face datoria de a combate Încercările de dominare și oprimare imperialistă”. Pentru realizarea acestui scop, se avea În vedere „...organizarea unei comisii formate din reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești, Organizației Sioniste din România și Comitetului Democratic Evreiesc”1. În același timp, Între cele două direcții există o pronunțată neîncredere și teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
crime și aici, unde lupta de clasă pe măsura succeselor, și a Înaintării noastre, unde Încă nu am lichidat clasele, unde pe măsura Înaintării noastre, ei luptă mai Înverșunat și au o bază mai largă, să nu se fi gândit imperialiștii americani să-l folosească măcar o parte din această populație numeroasă din R.P.R.”2. Astfel se adaugă Încă un clișeu populației evreiești, cel de agenți străini, spioni. Nu era unul nou: evreii fuseseră agentura germanilor În primul război mondial, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sens, Titulescu arăta că tratatul “oferea Franței securitate sporită, căci URSS nu-și mai păstrează libertatea de acțiune în privința Germaniei“. Afirmația ministrului de externe român era valabilă atât timp cât Uniunea Sovietică nu avea de gând să-și pună în practică planurile imperialiste. Referindu-se tot la acest document , diplomatul român declara următoarele: “Tratatul de asistență mutuală pe care l-au semnat Parisul și Moscova este un evenument de o așa importanță încât nu pot fi prevăzute încă de pe acum toate consecințele sale
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
liberalismul economic. El propune revenirea la o societate a regulilor, anti-individualistă, la corporații, la monarhia de drept divin, la o economie agricolă în special și se împotrivește unei Europe a Statelor, în care tensiunile erau exacerbate de criza revoluționară și imperialistă, preconizînd o Europă creștină, al cărei Papă să fie stînca de neclintit (dar teocrații francezi sînt mai ultramontani decît nemții, care visează revenirea la Sfîntul Imperiu Germanic). O dată cu apariția acestui nou curent de gîndire, creștin-democrații păreau să aibă puține puncte
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
tineretul sătesc relativ la cel de-al treilea război mondial, vom afla imediat, citând din document: „...asupra svonului că vor veni Americanii, noi am lămurit massele de tineret, popularizând lupta ce se ascute între cele două lagăre: Lagărul Democrat și lagărul imperialist”. Dând dovadă de un lamentabil partizanat, tov. Dumitru C. scrisese cu majuscule cele două cuvinte la care ținea mult și pentru care „lupta” ca să „lămurească” massele, iar când fu nevoit să se refere la partea adversă, de dincolo de gardul de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Hobson-Lenin sunt economice, nu politice. Poziția sa, ca explicație a imperialismului și a r)zboiului, se justific) în funcție de urm)toarele condiții: (1) dac) teoria economic) este valid), (2) dac) cerințele prefigurate de teorie s-au confirmat în majoritatea ț)rilor imperialiste, si (3) dac) majoritatea ț)rilor în care s-au îndeplinit cerințele erau de fapt imperialiste. M-am referit la majoritatea ț)rilor, si nu la toate, nu neap)rât că s) fac mai facile testele pe care trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
justific) în funcție de urm)toarele condiții: (1) dac) teoria economic) este valid), (2) dac) cerințele prefigurate de teorie s-au confirmat în majoritatea ț)rilor imperialiste, si (3) dac) majoritatea ț)rilor în care s-au îndeplinit cerințele erau de fapt imperialiste. M-am referit la majoritatea ț)rilor, si nu la toate, nu neap)rât că s) fac mai facile testele pe care trebuie s) le treac) teoriile economice ale imperialismului, ci pentru c) excepțiile eșueaz) în invalidarea unei teorii, dac
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
retorice. Și astfel, presiunea de a investi în str)în)țațe, precum și competiția dintre actorii din diferitele ț)ri care au dat curs acestui impuls au condus în mod firesc, dup) cum se credea, la declanș)ri ale activit)ții imperialiste. Astfel, Hobson a tras concluzia c) imperialismul ,,implic) manevrarea mecanismului guvernamental de c)tre interese private, în special de c)tre capitaliști, în vederea garant)rii de câștiguri economice în afara ț)rii lor”. Opereaz), e adev)rât, și alți factori - patriotismul
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de câștiguri economice în afara ț)rii lor”. Opereaz), e adev)rât, și alți factori - patriotismul, zelul misionar, spiritul de aventur), de exemplu. Ins) factorul economic reprezint) ,,r)d)cină” din care pleac) toate, cauza determinant), f)r) de care întreprinderea imperialist) dispare. Forțele economice reprezint) ,,adev)râtul factor determinant în interpretarea politicii concrete”. Pe deasupra, direct sau indirect, imperialismul a fost considerat a fi r)spunz)tor pentru majoritatea, dac) nu chiar pentru toate r)zboaiele moderne (1902, pp. 94, 96, 126
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de relaxare în aer liber a claselor superioare”. Redistribuirea venitului ar determina o utilizare mai profitabil) a factorilor de producție. Dac), mai mult decât atât, activitatea imperialist) genereaz) toate r)zboaiele, si nu doar pe cele direct cauzate de competiția imperialist), atunci costurile întregului ,,sistem de r)zboi”, costurile necesare atât preg)tirii, cât și purt)rii r)zboaielor, trebuie puse pe seama întreprinderii imperialiste. Conform unui asemenea raționament, costurile trebuie s) dep)șeasc) într-o enorm) m)sur) câștigurile. Pe lang
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
decât atât, activitatea imperialist) genereaz) toate r)zboaiele, si nu doar pe cele direct cauzate de competiția imperialist), atunci costurile întregului ,,sistem de r)zboi”, costurile necesare atât preg)tirii, cât și purt)rii r)zboaielor, trebuie puse pe seama întreprinderii imperialiste. Conform unui asemenea raționament, costurile trebuie s) dep)șeasc) într-o enorm) m)sur) câștigurile. Pe lang) costurile în bani, punerea în aplicare a politicilor imperialiste produce efecte nefericite de ordin social și politic pe plan intern. Ea conduce fie
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
necesare atât preg)tirii, cât și purt)rii r)zboaielor, trebuie puse pe seama întreprinderii imperialiste. Conform unui asemenea raționament, costurile trebuie s) dep)șeasc) într-o enorm) m)sur) câștigurile. Pe lang) costurile în bani, punerea în aplicare a politicilor imperialiste produce efecte nefericite de ordin social și politic pe plan intern. Ea conduce fie la dezvoltarea militarismului în Anglia, fie la dependența să de trupe autohtone, din diversele regiuni ale imperiului; pune în funcțiune forțe care sunt contrare reformei sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de tributul luat Asiei și Africii, si poate, în ultim) instant), s)-i transforme pe vest-europenii într-un popor parazitar (1902, pp. 51, 130-152, 314-315). Acestea, în opinia lui Hobson, definesc o parte major) a pierderilor suferite de o tar) imperialist). Cealalt) parte major) a pierderii vine din partea efectelor imperialismului de peste granițe. Națiunea imperialist), exportând bunuri de capital și expertiz), încurajeaz) ț)rile slab dezvoltate s)-și dezvolte resursele. Dup) aceea, nimic nu mai poate împiedica, s) spunem, China, s) utilizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
transforme pe vest-europenii într-un popor parazitar (1902, pp. 51, 130-152, 314-315). Acestea, în opinia lui Hobson, definesc o parte major) a pierderilor suferite de o tar) imperialist). Cealalt) parte major) a pierderii vine din partea efectelor imperialismului de peste granițe. Națiunea imperialist), exportând bunuri de capital și expertiz), încurajeaz) ț)rile slab dezvoltate s)-și dezvolte resursele. Dup) aceea, nimic nu mai poate împiedica, s) spunem, China, s) utilizeze capitalul str)în și, tot mai mult, propriul capital, al)turi de propria
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
urm), s) ,,inunde” chiar și piețele occidentale cu ,,m)rci chinezești” ieftine, s) inverseze cursul investițiilor, și s) dobândeasc) ,,control financiar asupra foștilor s)i patroni și civilizatori” (1902, pp. 308 și urm., 313). Propriile acțiuni ale unei ț)ri imperialiste îi submineaz) poziția de superioritate. Lenin a preluat masiv din opera lui Hobson, diferențiindu-se de acestă doar în dou) puncte esențiale. Hobson credea c) tendința c)tre imperialism ar putea fi împiedicat) prin politici guvernamentale create în vederea redistribuirii bog
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]