1,274 matches
-
fi iremediabil pierdute. În acest punct se găseau Marea Britanie și Franța în septembrie 1939. Într-o asemenea situație, conflictul, cu posibilitățile sale incalculabile, pare a fi singura alternativă la o integrare lipsită de glorie în orbita de putere a națiunilor imperialiste. Dinamicile politicii internaționale dintre națiunile statu-quo și cele imperialiste conduc cu necesitate la o asemenea schimbare a balanței de putere, încât războiul ajunge singura politică ce le poate oferi primelor cel puțin o șansă de a redresa balanța în favoarea lor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și Franța în septembrie 1939. Într-o asemenea situație, conflictul, cu posibilitățile sale incalculabile, pare a fi singura alternativă la o integrare lipsită de glorie în orbita de putere a națiunilor imperialiste. Dinamicile politicii internaționale dintre națiunile statu-quo și cele imperialiste conduc cu necesitate la o asemenea schimbare a balanței de putere, încât războiul ajunge singura politică ce le poate oferi primelor cel puțin o șansă de a redresa balanța în favoarea lor. Dar chiar acest act de redresare a balanței implică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în aceste zone21. Acest consens -părinte și totodată copil, s-ar putea spuneaa, al standardelor morale comune și al civilizației comune, precum și al intereselor comune - a ținut sub control dorința nemărginită pentru putere prezentă potențial, după cum știm, în toate sistemele imperialiste și a oprit-o să se transforme în realitate politică. Acolo unde un astfel de consens nu mai există sau a devenit fragil și nu mai prezintă siguranță, ca în perioada care a început cu împărțirea Poloniei și s-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sursă de implicare constantă și importantă a atras într-o mai mică măsură, și doar sporadic, energiile celorlalte națiuni. Politicile Franței din secolul al XVIII-lea oferă exemple relevante ale modului în care se influențau reciproc expansiunea colonială și atacurile imperialiste asupra balanței puterii din acele timpuri; cu cât Franța urmărea mai intens o politică imperialistă, cu atât mai puțin acorda atenție expansiunii coloniale, și invers. Statele Unite și Rusia au fost pentru perioade îndelungate de timp absorbite de misiunea extinderii granițelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sporadic, energiile celorlalte națiuni. Politicile Franței din secolul al XVIII-lea oferă exemple relevante ale modului în care se influențau reciproc expansiunea colonială și atacurile imperialiste asupra balanței puterii din acele timpuri; cu cât Franța urmărea mai intens o politică imperialistă, cu atât mai puțin acorda atenție expansiunii coloniale, și invers. Statele Unite și Rusia au fost pentru perioade îndelungate de timp absorbite de misiunea extinderii granițelor către teritorii aflate pe continentele lor și care nu erau controlate politic, iar în aceste
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
statelor în curs de dezvoltare, în dauna celor două superputeri. Deși, începând cu 1917, Uniunea Sovietică s-a identificat cu „revoluția mondială a sărmanilor” împotriva imperialismului național și a celui de clasă, China plasează cele două superputeri în aceeași barcă imperialistă falimentară și preia poziția tradițională lăsată vacantă (cel puțin conform retoricii chineze) de către Uniunea Sovietică. Mai mult, noua poziție americană referitoare la China a eliberat Japonia din strânsoarea apăsătoare care făcea în trecut ca relațiile sale cu China să fie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
securitatea egalității, o analiză retrospectivă descoperă forța motrice a politicii internaționale: dorința de a menține distribuția de putere existentă, manifestată prin politica statu-quoului, pe de o parte, și dorința de a distruge distribuția de putere existentă, exprimată sub forma politicii imperialiste, pe de altă parte. Așteptarea ca Franța și Germania să cadă de acord asupra ponderii armamentelor respective echivala cu așteptarea ca aceste țări să poată ajunge la un acord privind distribuția de putere dintre ele. Un acord asupra acestui din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
susțineau statu-quoul și state care i se opuneau nu este deloc ceva specific perioadei de după primul război mondial, ci constituie un tipar elementar al politicii internaționale. Astfel, gruparea se regăsește în toate perioadele istoriei. Prin antagonismul dintre statu-quo și statele imperialiste, ea constituie dinamica tuturor proceselor istorice. Acest antagonism este soluționat fie prin compromis, fie prin război. Securitatea colectivă ar putea să aibă șanse reale de reușită numai dacă lupta pentru putere, forța motrice a politicii internaționale, ar putea fi substituită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
existența Coreei ca stat autonom a depins pentru mai bine de 2.000 de ani de configurația balanței de putere din Orientul Îndepărtat, fie că aceasta însemna supremația unei puteri ce controla și proteja Coreea, fie că însemna diversele rivalități imperialiste care au avut ca punct de întâlnire Peninsula Coreeană și care stabileau acolo un echilibru foarte instabil și, în general, de scurtă durată. În mod tradițional, puterea care controla și proteja Coreea a fost China, contestată periodic și cu mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
războaielor de eliberare națională, și rezistența pe care i-o opun puterile occidentale otrăvesc atmosfera internațională. În termeni politici, confruntările dintre ordinea legală existentă și cererile de schimbare a ei sunt numai o manifestare a antagonismului dintre statu-quo și politica imperialistă. Orice distribuție particulară de putere, odată ce a atins un oarecare grad de stabilitate, este întărită printr-o ordine legală corespunzătoare. Această ordine legală nu numai că furnizează noului statu-quo deghizări ideologice și justificări morale, ci îl protejează cu o redută
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
criză în care mizele nu includ doar stabilirea drepturilor și adaptarea intereselor în cadrul statu-quoului, ci însăși supraviețuirea statu-quoului reprezintă mecanismul de soluționare preferat de către statele care susțin statu-quoul. Legea și tribunalele internaționale sunt aliații lor naturali. În mod inevitabil, statele imperialiste se vor opune statu-quoului și ordinii lui legale și nu vor dori să supună controversa deciziei autoritare a unui tribunal judecătoresc internațional. Pentru că acea curte nu le va putea satisface pretențiile fără să distrugă însăși fundația pe care se bazează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
state și puterea de care dispun. Deja am indicat eroarea de a confunda o politică de menținere a statu-quoului cu imperialismul și viceversa, precum și de a confunda un tip de imperialism cu altul 1. Un stat care confundă o politică imperialistă cu una a statu-quoului nu va fi pregătit să contracareze amenințarea la adresa propriei existențe venită din partea altui stat. Slăbiciunea sa va atrage acțiuni ostile și poate face războiul inevitabil. O națiune care confundă o politică de menținere a statu-quoului cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comportamentul unui actor este un element necesar în calculele celuilalt”3. Realismul clasic adoptă o poziție similară, iar Morgenthau acceptă faptul că există o lege automată care garantează că, dacă un stat își mărește capacitățile pentru a urmări o politică imperialistă în dauna unui rival, va exista o „creștere proporțională a puterii celuilalt”4. În consecință, o balanță a puterii reprezintă poziția de pornire în orice sistem anarhic. Acest tip de logică stă la baza teoriei realiste americane a politicii internaționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putere”14 care ar da „lovitura finală, fatală” echilibrului de putere ce a permis menținerea unei societăți de state definite de „valorile comune și standardele universale de acțiune”15. Morgenthau a insistat că, în perioada balanței de putere europene, aspirațiile imperialiste au fost constrânse de „limitările morale” acceptate de state ca urmare a stabilirii unui „acord tacit”, potrivit căruia toate statele au dreptul de a supraviețui 16. Ele au consimțit deci asupra „unui standard final”, reflectând un set de reguli pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
până la stat. La nivel familial, conflictul tipic dintre soacră și noră este, în esența sa, o luptă pentru putere, apărarea unei puteri instituite în fața tentativei de a impune una nouă. Astfel se prefigurează rivalitatea internațională dintre politicile statu-quo și cele imperialiste. Cluburile mondene sociale, frățiile, facultățile și organizațiile profesionale sunt scenele unor continue lupte pentru putere între grupuri care fie vor să păstreze ceea ce au deja, fie vor să obțină o putere mai mare. Se organizează competiții între companii și apar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de vedere logic”26. Deoarece comportamentul statelor caută tot timpul să promoveze interesul național, se consideră că lupta pentru putere s-a încadrat, de-a lungul istoriei, în trei tipare fundamentale: politica „statu-quoului”, cu scopul de a menține puterea; politica „imperialistă”, vizând sporirea puterii; și cea de „prestigiu”, ce-și propune creșterea reputației și demonstrarea puterii. De ce un stat alege una dintre politici mai degrabă decât alta? Răspunsul lui Morgenthau este furnizat în termeni empirici, nu logici. Prin urmare, de pildă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Dumnezeu, libertatea de a dori și eliberarea de frică. Cezar, Iulius - 100-44 î.Hr. Om politic și general roman care a creat Imperiul Roman. Chamberlain, Joseph - 1836-1914. Om politic britanic. Ca ministru al Coloniilor (1895-1903), a fost un promotor al expansiunii imperialiste, al consolidării și al reformei. Chamberlain, Neville - 1869-1940. Om politic britanic; fiul lui Joseph Chamberlain. Ca prim-ministru (1937-1940), a dus o politică de „conciliere” față de Axă; forțat să demisioneze după catastrofa britanică din Norvegia (aprilie 1940). Chesterfield, Philip Dormer
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
astăzi: trebuia vegheat ca, prin toate mijloacele (economice, ideologice, politice și militare), În cât mai multe dintre aceste țări, și În special În cele de importanță strategică, puterea să fie controlată de „prieteni”. Pentru a-și atinge scopurile, noile state imperialiste au susținut conducători locali adeseori incapabili, dictatoriali, complici corupți și docili ai obiectivelor lor hegemonice. Dacă nu reușeau să Împiedice ajungerea la putere a unei forțe de opoziție, se străduiau necontenit, prin orice stratageme posibile, să o Împiedice să guverneze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care au dorit sincer să-și aducă contribuția (În domeniul cunoașterii, al educației, al sănătății etc.) la dezvoltarea reală a țărilor În cauză și la o ameliorare veritabilă a condițiilor de viață a populațiilor acestora. În orice Întreprindere colonială (sau imperialistă) sunt implicați Întotdeauna două tipuri de actori: unii care caută să exploateze și alții care caută să emancipeze popoarele colonizate. Credem totuși că, pretutindeni, primii s-au servit În bună măsură de a doua categorie pentru a-și facilita proiectul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ci despre coexistență, despre traiul Împreună. Această poziție datorează mult egalității culturale propovăduite de antropologii contemporani: toate culturile trebuie tratate la fel și nu se mai poate pune problema, așa cum se Întâmpla În epoca imperiilor coloniale (sau, În cadrul unei societăți imperialiste, pe vremea stratificărilor considerate „naturale”), ierarhizării lor, de la cea mai „primitivă” (sau „arhaică”), cea a sălbaticilor, la cea mai perfecționată, cea a civilizaților din clasa dominantă. Ceea ce numim cultura unei societăți date, la un moment dat și Într-un spațiu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
el se difuzează mai apoi cronologic și geografic În „cercuri concentrice”: se pot astfel identifica „valuri succesive de lupte periferice de la Începutul secolului al XIX-lea până la rebeliunea generalizată a Lumii a Treia de la ora actuală”. Periferiile mobilizate Împotriva centrului imperialist franco-britanic au fost mai Întâi Germania și Italia. O dată ce aceste două națiuni au devenit și ele parte a centrului, Europa de Est și Japonia au adoptat aceeași postură, fiind apoi, la rândul lor, Înlocuite de Africa și de America Latină. Într-o a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istoriei universale (Gobineau) bazate pe ideea de „rasă” (Taguieff, 2002). Se cuvine apoi să observăm că rasismul, sub o formă sau alta, apare Întotdeauna În interacțiune cu fenomene sociale diverse, În contexte diferite (sistem sclavagist, dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce unii sociologi ai științei numesc "școală" (Almond, Merton, Smelser, Zuckerman). În istoria recentă a științelor sociale "școlile" s-au înmulțit (monetaristă, individualistă, postmodernistă, biosocială, raționalistă, elitistă, culturalistă, etc.). Încercările de a formula generalizări paradigmatice au fost acuzate de "păreri imperialiste". Soarta durkheimismului este exemplară: "Nimic nu pare mai surprinzător în istoria sociologiei din Franța decât destinul sociologiei durkheimiene după moartea lui Durkheim. O tradiție abia creată, dar productivă și prestigioasă, sociologia n-a mai atras aproape niciun tânăr cercetător în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
mult de pe urma erorilor comise de stăpânii săi. Tot Rusia e și țara în care legitimitatea regimului a fost contestată, începând din 1905, în permanență de către o parte importantă a populației. Delegitimarea prin deglaciațiune se produce atunci când o putere dominantă sau imperialistă își retrage sprijinul acordat elitei care guvernează țara aflată sub protecție sau într-o condiție de vasalitate. La fel cum în cazul unei schimbări de temperatură, un aisberg se desprinde. Așa s-a întâmplat atunci când Statele Unite și-au retras protecția
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
asupra unei Întâlniri la Moscova Între Ceaușescu și Brejnev, cu cele două echipe politice aferente, În care șeful statului sovietic, dar și secretarul cu armata Își manifestaseră via nemulțumire față de contactele dese și apropiate ale Românului cu șefii lumii occidentale „imperialiste” și, mai ales, nemulțumirea față de primirea excesiv de caldă ce i se făcuse cu puțină vreme Înainte, la București, lui Richard Nixon, președintele SUA!Ă Partidul comunist român, un partid vechi, dar care și-a trăit organica slăbiciune - incapacitatea spiritului critic
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]