2,195 matches
-
fost prezentată istoria românilor de către istoriografia comunistă, care ridica În slăvi anumite perioade (Înființarea Partidului Comunist, venirea la putere a lui Ceaușescu) și oculta alte etape (regalitatea, ocuparea țării de către sovietici). Obiectivitatea Îl obligă pe autor să folosească un stil impersonal, care să excludă exclamațiile, interjecțiile, opiniile prea personale, epitetele etc. Pluralul politeții este specific mai ales stilului științific. În altă ordine de idei, obiectivitatea Înseamnă și consemnarea opiniilor nefavorabile, a unor aspecte negative etc. De pildă, colaborând cu articole la
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
prielnic, scriitor, autor al romanului Refugiu, în care Brutus, alter ego și proiecție fictivă, se revoltă și își neagă creatorul, cu a cărui iubită fuge în cele din urmă. Într-o expresie nudă sau într-una travestită când în detașare impersonală, când în simulare a jocului factice, funambulesc, totul stă aici sub semnul sentimentului tragic al existenței. Angoasa morții, a neantului, evanescența vieții, criza de identitate, imposibilitatea comunicării apropie eroul lui B. de personajele literaturii existențialiste. Poet pe scenă, Emil Botta
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
o dublă sursă, expansiunea sufletească juvenilă, nevoia de cheltuire energetică în cuprinderi nemăsurate (Vreau să joc) și interiorizarea pe care i-o provoacă spiritului descoperirea unor relații tainice ale lucrurilor, simbioza rilkeană viață-moarte (Gorunul). Sentimentul confundării cu o forță stihială, impersonală a existenței amintește de Nietzsche și de vitalismul lui dionisiac, recognoscibil în multe din aceste versuri. Cântând lumina, ca Daubler, poetul se mișcă deopotrivă în universul cosmicist al forțelor elementare expresioniste. E și momentul când dă glas avânturilor sale erotice
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
contamina oamenii și a le biciui voința, îndreptând-o spre faptă. Zamolxe, subintitulată „mister păgân”, e o dramă poematică, situată într-un timp mitic, pe meleaguri dacice, printre inși care, trăind confundați cu natura, sunt fulgere, izvoare, clocote de viață impersonală. Ei constituie pur și simplu forțe „smulse din potirul Marei Firi”, cum se spune în piesă. Zamolxe, întruchipând principiul „profetic”, înțelege foarte bine și ce ordine superioară le ghidează existența, drept care predică religia Marelui Orb, un soi de panteism păgân
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
sale ciocniri, înfruntări puternice. În nuvela Dimineață de iarnă - care trebuia să constituie prima parte a unui roman - autorul înfățișează descompunerea unei familii din burghezia rurală, dovedind influența exercitată asupra sa de creația lui Maxim Gorki. Împotriva «stăpânului» casei, numit impersonal «ăla0╗, de care tremură întreaga familie, se ridică fiul său mai mare, Paraschiv Moromete (...). Faptul că tirania chiaburului Moromete nu mai poate fi suportată nici chiar de fiul său, este edificator pentru chipul moral al chiaburului (...). Valoarea schițelor și nuvelelor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
măsură mai mare sau mai mică, au ales prilejul poeziei de dragoste ca pentru o replică promptă tendinței ce începea să-și facă loc printre poeți de a evita problemele vieții personale, sau de a vorbi despre ele abstract și impersonal, în tipare gata-făcute. De altfel, caracterul de manifest și de frondă al versurilor cu pricina e într-atâta vădit, încât una din poete (ghiciți-o!) nici nu se poate reține să nu exclame la mijloc de poezie de dragoste: Dacă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din Rusia: este un sistem de patronaj perfect. Stăpânul manipulează căsătorii, legături, Întruniri și așa mai departe. Am spus-o de o mie de ori și mi-e teamă că mă repet: ceea ce definește o democrație modernă este cultura procedurilor impersonale. În România există cultura procedurilor personale. Mircea Mihăieș: Și dezvoltarea pe orizontală. O dezvoltare sub formă de mici triunghiuri, neapărat cu un lider În vârf, care intră În coliziune sau alianță cu altele. Vladimir Tismăneanu: Și În alte țări există
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lucru se Înscrie printre datoriile cetățeanului american, de la fondarea acestei republici. Personal, am destul de mari rezerve cu privire la sistemul juriului ca instituție a justiției. Pe de altă parte, atâta vreme cât așa stau lucrurile din punct de vedere constituțional și al culturii procedurilor impersonale, votul popular a fost câștigat de un candidat, dar votul popular nu este unicul criteriu. E vorba de rezultate pur legislative și legale. Mircea Mihăieș: E vorba de sistemul „Învingătorul ia totul”. Vladimir Tismăneanu: Desigur. La fel s-a Întâmplat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Vladimir Tismăneanu: În timp ce fenomenul Caritas a prăbușit mici și mari venituri. Mircea Mihăieș: Caritas a creat un model, preluat apoi de FNI, Fondul Național de Investiții. Vladimir Tismăneanu: Ceea ce nu face decât să confirme teza mea că, În absența procedurilor impersonale și a credibilității clasei politice, politica postcomunistă lasă loc pentru practicile magiei politice. Se așteaptă rezultate supraomenești, se crede că poate țâșni apă din piatră seacă, că orbii vor Începe să vadă ș.a.m.d. Aceste lucruri sunt de obicei
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
internet, a accesării chat-ului, sitului etc. Oricum, dragostea nu are imput și nici nu oferim feead-beack unei scrisori. Doar ironic pot spune că: „mă implementez cu o fată pe bancă și îmi aranjez bogata podoabă capilară”. Evitați structurile verbale impersonale. Aceste structuri verbale suferă de marele păcat al generalizării, fără a mai vorbi de un alt defect impardonabil: lipsa atribuirii. „A nu se șterge nasul la masă” este o exprimare artificială, pedantă și, finalmente, neclară, în ciuda tonului poruncitor. Pe bună
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ora 10-12” sau „Se tăbăcește cu pielea clientului”, sintagme care includ cu prisosință și echivocul, apropierile nedorite de sens etc. Ceva mai concesivi decât marele Caragiale, noi ne mulțumim a spune că, în avântul unei descrieri, putem folosi unele expresii impersonale, dar cu mare atenție și cuvenită măsură. Putem scrie o dată: „Pe stradă, se aud strigăte”. Greșim, însă, atunci când, într-un text descriptiv, repetăm acest gen de expresii: „De la ferestre ni se fac semne cu mâna. În intersecții, se văd organele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
considerăm a fi jurnalistice și le trecem îngăduitor cu vederea: „Se zice că a fi român înseamnă a fi poporul ultimei clipe. Avem pretenții la alții, dar când vine vorba despre noi devenim îngăduitori”. Din păcate, presa actuală adaugă vorbirii impersonale defectul aserțiunii generalizante cu atâta râvnă, încât noi, cititorii, nu mai percepem incorectitudinea unor formulări senzaționaliste de tipul: „Românii mor de foame” (chiar toți?), „Dispar femeile!” (chiar toate?) etc. Evitați structurile verbale pasive. Fără a insista prea mult asupra acestui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și fără să impună măcar un cuvânt-cheie, textul de mai sus îndeamnă la câteva constatări: - Proces este, în acest caz, un cuvânt pretențios și inutil. Eliminarea lui nu modifică cu nimic mesajul textului (altcumva, stupid, greoi și fără țintă). Folosirea impersonalelor, este greșeală care duce la imprecizie și neclaritate: s-au identificat (cine face acțiunea?, când?, și cu ce ocazie?). Gerunziul (lecturând) nu poate fi folosit în atacul unui text. Gerunziul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, simultană cu altă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Peste ani, Cornel Nistorescu va încerca același lucru, publicând un excelent reportaj despre Videle: o stradă și câteva case ridicate în jurul gării cu același nume. Abordarea neutră (auctorială). Autorul nu este prezent în text, iar observațiile sunt în bună parte impersonale. Această descriere poate fi pur cinematografică (scenariu de film). Riscul neimplicării (lipsa de emoție, de subiectivism) este considerabil. El poate fi suplinit doar de un subiect palpitant, dramatic. Abordarea narativă (tip de feature). Presupune un anume talent și un anume
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în conformitate cu o serie de constructe (culmea, făcute tot de el!). Ideologia binaristă transformă omul în „logiciel”, devenit astfel un factor sigur de eficacitate, de siguranță, de producție. Omul-automat a devenit idealul și speranța! Cu cât vom fi mai „mașinali”, mai impersonali, cu atât vom deveni mai umani! Chiar dacă deseori acesta mai și simte, mai pune în cumpănă, mai nuanțează, mai semnifică datele prin intermediul sensibilității, se duc lupte îndârjite pentru spulberarea interfeței emoționale, care „perturbă” obiectivitatea și exactitatea. În curând - se speră
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
față devine „o floare rară”, își pierde din importanță, se estompează. Interacțiunile clasice dintre oameni (prin interpelări, negocieri, confesări etc.) par să intre în recul. Colocvialitatea și căldura contactului direct sunt înlocuite de exactitatea și rigiditatea formulelor tipice, ale „protocoalelor” impersonale, abstracte. Am ajuns să purtăm „discuții” pe internet, să participăm la „forumuri”, să comandăm mărfuri, să plătim, să ne consultăm cu medici sau să ne „confesăm” spiritual stând separați unii de alții, la distanțe mari, asistați, firește, de calculator. Aproape
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sintetizarea, semnificarea și operarea cu conținuturile vehiculate. Sistemul evaluativ vine și cu o limitare. Se vor viza mai ales rezultatele parcursului, și nu parcursul ca atare, ce va fi mai puțin corectat, direcționat și validat în mod operativ. Caracterul oarecum impersonal al instruirii generează o relativă dezumanizare a formării, o de motivare circumstanțială și un abandon școlar mai înalt decât cel manifestat în instituțiile tradiționale. Paleta metodică utilizată în învățământul la distanță este relativ restrânsă, neputându-se edita o serie de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acest sărut, plin de afecțiune, soldații pun mâna pe Rabbi. Acesta nu-i spune absolut nimic lui Iuda. Se lasă arestat În vreme ce ucenicii Îl părăsesc, luând-o la fugă. Unctio Bethaniae declanșează drama Patimilor. La Marcu, tonul este măsurat, aproape impersonal. După ce femeia cu vasul de alabastru unge cu parfum de preț capul lui Isus, stârnind supărare Între cei de față („unii dintre ei erau mâhniți”), evanghelistul trece, fără nici un element de legătură, la fapta lui Iuda: „Și Iuda Iscariotul, unul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de astăzi. Gândirea Părinților este Într-adevăr nemuritoare”. Din tinerețe și până la moartea sa, teologul român avea să petreacă mii și mii de ore În tovărășia Părinților. La Început, Între anii 1930-1940, abordarea sa e mai științifică, ba chiar aproape impersonală. El Își Înzestrează fiecare traducere cu o introducere (prefață) solidă, adăugând notele filologice și istorice necesare. Cunoaște edițiile de calitate și lucrează În câteva rânduri pe manuscrise (pentru câteva din tratatele lui Grigore Palamas). Cu timpul Însă observăm că demersul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fără sens, niciodată scăpat de speranță, dar niciodată cu speranța deplin satisfăcută, În care nu există adevărate identități personale, Sfântul Maxim Îi opune eterna odihnă mobilă În dragostea și contemplarea lui Dumnezeu etc.” De o parte, un Dumnezeu limitat și impersonal; de cealaltă, un Dumnezeu infinit și personal; de o parte, o lume statică, Împietrită În ritmul ei glacial și deznădăjduit; de cealaltă, o lume dinamică, pentru care libertatea este legea Întemeietoare. „Este evident”, conchide Stăniloae, „că opera De principiis abundă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dosar de câteva zeci de texte patristice, majoritatea traduse chiar de el, care-i Întăresc argumentele și demonstrația din corpul volumului. „Dacă citatele se acumulează”, scrie autorul, „aceasta se datorează faptului că am dorit să procedăm În modul cel mai impersonal, scotocind mai cu seamă În tezaurul puțin exploatat al Părinților Bisericii. Nu că, printr-o manie arhaizantă, am fi uitat de precizările teologice și Îmbogățirile de după ei ori că ne-am Însuși de-a valma toate ideile pe care ei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
scolastice”. Or, după criza „modernistă” de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX, Vaticanul impusese tomismul ca „doctrină oficială”. În Angelicum, octombrie-noiembrie, pp. 126-145. Aceleași reproșuri apar În articolul lui Labourdette: „Misterele subiectivității interesează mai mult decât adevărul impersonal” (ibid., p. 360). Sau, două pagini mai departe (p. 362): „Pseudofilozofia pe care o inspiră, inconștient, metodele istoriei este relativismul, În sensul puternic al unei teorii sau, Încă și mai mult, al unei atitudini intelectuale care Înlocuiește noțiunea metafizică de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
scheletul imageriei mitice. Acum se lasă mai bine percepută dimensiunea inițiatică a poeziei. Două experiențe au stat la originea ei: întâlnirea cu Eliade și dispariția neașteptată, prematură a fratelui poetului, în 1975. Pentru o vreme, lirismul își mai păstrează vocea impersonală, însă obsesia astralului, a albului (ca mărci ale unui spațiu spiritual epurat de zgura mundană și de rupturile existenței empirice, și congener, simbolul tutelar al unicornului) conferă, prin ele însele, o vibrație înaltă poemelor. Dialog la mal (1985) este, dacă
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
la propria sa persoană. În cazul situațiilor deschise ale vieții, intră În joc o altă categorie de sentimentele sufletești și morale, diferite de cele generate de egoism, și anume sentimentele sociale. Acestea din urmă au la bază altruismul și sentimentele impersonale sau ideale, a căror origine se află În valorile morale ale Supra-Eului. Sentimentele sociale sunt sentimente altruiste și ele desemnează atitudinea sau dispozițiile afective ale individului față de diferitele grupuri sociale. Din acest motivele sunt sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
creștină nu este un scop în sine, ci are un scop relațional veșnic în împlinirea tuturor aspirațiilor umane în paradis, în comuniunea sfinților cu Dumnezeu și unii cu alții. Din această perspectivă, etica creștină nu se termină într-o existență impersonală sau solitară, ci în comuniune desăvârșită. Bibliografie Ammerman, Robert T.; Ott, Peggy, J.; Tarter, Ralph E. (1999) (ed.), Prevention and Societal Impact of Drug and Alcohol Abuse, Lawrence Earlbaum Associates, New York. Baekeland, F.; Lundwall, L.; Kissin, B. (1975), „Methods for
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]