1,093 matches
-
aflu pe scenă în Franța lângă o soprană minunată care îi este discipolă și de la care aud cele mai entu ziaste ecouri despre maestra de canto Viorica Cortez. O carieră de excepție, o voce strălucitoare și robustă, o fe meie impozant de frumoasă, un suflet cald și generos, o vita litate cuce ritoare, o onestitate dezarmantă în fața muzicii și a oamenilor. Iată, cu adevărat, un exemplu demn de a fi urmat, o înălțime spre care să tindem - asta reprezintă, pentru mine
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Unirea din 1918 în nou înființata (reînființata) episcopie a Vadului și Feleacului, Nicolae Ivan și-a adus amicul alături de dânsul, numindu-l consilier eparhial. Vajnicului ierarh, care a fost un excelent administrator, i se datorează, ca încoronare a strădaniilor sale, impozanta catedrală ortodoxă din capitala Transilvaniei. Revăd încă înalta clădire albă îmbrățișată de schele și înconjurată de un maidan plin de materiale de construcție, și mai țin minte că și tata - desigur la instigarea socrului său - făcea parte dintr-un comitet
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
origine armenească cu ramură și în Vechiul Regat, unde a existat un general cu numele Vicol (nu voia nici să audă de „rudele“ scăpătate de peste munți). Bogată încă - posedând și alte case, în alte părți ale orașului, dintre care una impozantă, cu etaj, cu multe apartamente, în plin centru, pe un colț al străzii Regina Maria: aici aveam s-o vizitez o dată, înainte de arbitrajul de la Viena, în preajma ruinei ei finale, în frumosul apartament cu superbe mobile Biedermeier, vaze chinezești uriașe, bibelouri
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de piață și m-au dus acasă, în pofida stăruinței și asigurărilor comandantului și a protestelor mele zgomotoase). În fiecare duminică dimineața, dacă nu apărea vreun program excepțional, eram cărați cu rândul la biserică (o bisericuță ortodoxă nouă, Sfântul Nicolae, în fața impozantului Liceu maghiar de fete ROCHIA DE BAL 113 Marianum, pe strada Regele Ferdinand) și ocupam balconul - de unde îl zăream pe respectabilul meu bunic, înalt, zvelt, în reverenda lui neagră, mătăsoasă, cu barba albă, îngrijită, căzându-i pe piept, citind în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
remarcabil prin puterea lui de discernământ. Adevăratele noastre relații s-au închegat abia la București, în epoca neagră, stalinistă, când amândoi ne aflam sub obroc. La o sărbătorească retrospectivă de pictură, l-am văzut la vernisaj pe Ion Marin Sadoveanu - impozant nu numai prin masa corporală ce și-o legăna prin sălile expoziției, superior, în sensul că privea lumea de la distanță, prin monoclu, cu tot aerul lui obosit, cu pielea galbenă, cerată, maladivă, parcă de toxicoman și răspândind în jur distincția
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și o Catedră de filosofie a culturii, dovedind cel mai înalt nivel de specializare: tot atâtea simboluri și nobile garanții ale dreptului nostru moral de a stăpâni acolo (nu ridicaseră de altminteri românii, în scurtul răstimp de două decenii, catedrale impozante pretutindeni în orașele transilvane, nu umpluseră ei provincia de nenumărate școli, din care țâșnise - ca peste noapte - o burghezie românească locală, pe care se putea clădi comod viitorul?), a căzut decizia de arbitraj de la Viena. Mă duceam tocmai la Ion
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fericire și mi se părea că visez. Peste o jumătate de oră, timp în care conversația cu Lovinescu a fost atât de amicală, încât mi-a dispărut orice stighereală, d-na Bengescu și-a făcut apariția: era o distinsă și impozantă cucoană, în fața căreia aș fi vrut să mă prostern ca înaintea unei zeități. Nu urcasem oare, pe negândite, în Olimp? Când am plecat de acolo, nu mergeam pe străzi, ci pluteam, cu sentimentul extatic de a fi fost răpit de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Parisul corespunde din ce în ce mai mult înaltei sale meniri"1. Haussmanizarea a avut parte de numeroase interpretări. Una dintre cele mai frecvente este aceea care o asociază cu un urbanism de reprimare 2. Gustul baronului (Imperiului) Haussmann pentru marile perspective și arhitectura impozantă s-ar explica prin acumularea tensiunilor urbane deja relevate de Revoluția din 1848. Străpungerea marilor căi strategice, grija de a facilita circulația în oraș ar fi corespuns și intenției de a face revoluțiile imposibile și de a determina populația muncitoare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o ține în sus, coatele către spate. Privirea ei este studiată; ea este când tandră, când disprețuitoare, mândră sau distrată; se vede bine că nu este expresia nici unei stări interioare, ci doar o afectare, pentru a fi mai emoționantă, mai impozantă etc. Ora când se gătește, când mănâncă, ora vizitelor sale, totul poartă pecetea bizareriei și a capriciului, fără deferență față de cei care îi sunt superiori, fără considerație sau politețe pentru egalii săi, fără blândețe sau omenie pentru servitori. E temută
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
iscusitelor lor stăruințe, iată incontestabile puncte de asemănare; comparația nu se extinde însă dincolo de poziții. Când ne referim la persoane, nu mai găsim decât contraste. Într-adevăr, este cu neputință să-l compari pe Ludovic al XIV-lea, atât de impozant, și care, independent de rangul său suprem, imprima un caracter de grandoare celor mai neînsemnate acte ale sale, cu acela dintre strănepoții lui care nu era remarcabil decât prin bonomia și cordialitatea sa. Nu semăna cu marele monarh nici măcar așa cum
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cum vreau să fac, cât de importantă este tema, încât și-a dat acceptul de principiu și m-a invitat la Iași. N-o să uit niciodată biroul său de la subsolul Facultății, pe care-l domina, nu neapărat prin statura sa impozantă, ci prin zâmbetul care părea că învăluie totul. M-a ascultat cu răbdare; din când în când întrerupea șirul vorbelor mele cu o glumă. Nu știu dacă o făcea pentru plăcerea glumei sau pentru a-mi testa coerența în expunere
O şcoală în care “excelenţa” generează excelenţă ....... In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Florin Teodor Tănăsescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_957]
-
romane. Aristocrația galică și viața culturală. Criza nu a distrus vechea ordine socială. Nobilimea galică rămîne constituită din mari proprietari funciari și din notabilii orașelor, acei honestiores, dar anumite aspecte se accentuează. Cei mai bogați își construiesc la țară vile impozante, adevărate palate, înconjurate de mari domenii și apărate cu strășnicie. Aquitania oferă mai multe exemple în acest sens, dintre care cel mai cunoscut este vila de la Montmaurin (Haute-Garonne), cu 220 componente pe 4 hectare, cu *terme, încălzire, vaste curți interioare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o refuză, căci ea antrenează pierderea statutului personal, adică religios. La urma urmei, în ciuda discursului oficial, nu există o asimilare reală, după cum nu există nici asociere veritabilă. Franța în lume în 1914. Imperiul, în preajma primului război mondial, constituie o masă impozantă: aproximativ 10 milioane de kilometri pătrați, populați de 50 de milioane de locuitori. Dar influența franceză în lumea celei de-a doua jumătăți al secolului al XIX-lea nu se afirmă numai prin expansiunea colonială. Dacă emigrația este slabă, influența
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a cărei natură nu își permit să se intereseze. Demersul lor suspendă așadar prestigiul nelumesc care riscă să se lipească, în conștiința comună, de fenomenele religiei ; le sustrage pe acestea interpretării pioase care le dă tuturor statutul nechestionabil al unor impozante fapte de tradiție. Așa stînd lucrurile, nu ne dau aceste științe materie pentru a cerceta în distanța reflexiei ceea ce, în fenomenele credinței, stă mereu pe muchia subțire între deschidere spre transcendent și autosuficiență, între itineranță a conceptului spre limita lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lumina aceasta care e în fiecare sector de culoarea cea mai firească a lui, are în același timp o substanță unitară și o sursă unică. Sursa este certitudinea religioasă și concepția teologică ortodoxă a acestui fervent credincios și profund gânditor. Impozantul și cuceritorul său sistem de cugetare, extins atât de unitar pe toate planurile capitale ale spiritualității românești și împlinind atât de perfect cerințele caracteristice ale fiecăruia, e o ilustrație convingătoare a adevărului că religia ca legătură a sufletului cu izvorul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Bem, vom înțelege de ce și-a dat viața libertății tânărul gigant al spiritului ungar, Petőfi Sándor..."107. Acestei retorici i s-a afiliat în parte "Asociația Transilvană Carpatică" (EKE - Erdélyi Kárpát Egyesület), veche asociație turistică Transilvană cu un renume impozant, chiar dacă ea punea accentul pe alte aspecte. Deși reintegrarea pornise cu stângul, asociația (EKE) fusese, de pildă, exclusă din "Societatea Turismului Ungar" (MTSZ - Magyar Turista Szövetség) din cauza neachitării cotizației. La sfârșitul anului 1941, conducerea asociației (cu circa 1200 de membri
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
stropitori, abia târându-și paltoanele și galoșii [...] De zece ori omul coboară de pe trotuar ca să ocolească o groapă cu apă și țâșnește din nou imediat sus ca să nu-l strivească vreun automobil"4. Străzile pavate și luminate, bulevardele largi, clădirile impozante, cafenelele boeme sau magazinele cu fațade occidentale contrastau puternic cu periferiile cu străzi desfundate și case ponosite. Sugestiv în acest sens este tabloul descris de un fotoreporter berlinez în 1939 ce surprinde melanjul de occidental și oriental în traversarea Bulevardului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în 1859 ca gimnaziu de băieți cu patru clase și debutând cu 16 elevi și doi profesori, Liceul "Laurian" avea să devină vestita pepinieră de intelectuali din nordul Moldovei. La început de secol XX, clădirea liceului era printre singurele construcții impozante într-un Botoșani cu ulițe strâmte care se mândrea totuși cu o instituție cultural-educațională de renume. Trebuie menționat însă că transformarea gimnaziului în liceu s-a datorat insistențelor populației botoșănene. Oricum, este o trăsătură constantă crearea de școli secundare în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a cărei natură nu își permit să se intereseze. Demersul lor suspendă așadar prestigiul nelumesc care riscă să se lipească, în conștiința comună, de fenomenele religiei ; le sustrage pe acestea interpretării pioase care le dă tuturor statutul nechestionabil al unor impozante fapte de tradiție. Așa stînd lucrurile, nu ne dau aceste științe materie pentru a cerceta în distanța reflexiei ceea ce, în fenomenele credinței, stă mereu pe muchia subțire între deschidere spre transcendent și autosuficiență, între itineranță a conceptului spre limita lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
păstrată și acum. În 1659, Roussillonul este atașat definitiv coroanei franceze. Monumentul cel mai important e castelul regal, construit și mereu refăcut În secolele xIII xVIII. E mai mult un fort militar, cu rol defensiv, nu spectaculos artistic, ci doar impozant, gen fortăreață. Seara e luminat feeric. Îl vizităm, duminica e gratis, sunt grupuri multe, ni se face un lung istoric, cam obositor. La un moment dat, se desprinde din grupul de francezi la care ne atașasem o tânără care ni
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai fi putut fi pusă de nimeni sub semnul îndoielii. Chestiunea flotei Punctul cel mai spinos din relațiile noastre a fost dintotdeauna acela referitor la flotă. Această chestiune nu a fost mereu judecată așa cum ar fi trebuit. Crearea unei flote impozante pe coastele Mării Nordului* în fața Angliei, unită cu transformarea care făcea din Germania din cea mai formidabilă putere militară a continentului o putere navală de prim ordin, trebuia să provoace, în Anglia cel puțin, o oarecare jenă, o indispoziție. Pe drept
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
100 Horatio Nelson (1758-1805). Unul dintre cei mai distinși și mai remarcabili amirali pe care i-a avut Anglia. A înfrânt în mai multe rânduri flota franceză la Calvi (1794), Abukir (1799) și Trafalgar (1805), în ultima bătălie, cea mai impozantă victorie navală a sa, el pierzându-și viața. 101 Cecil John Rhodes. Om de afaceri, magnat al mineritului, politician și om de stat britanic, Cecil John Rhodes (1853-1902) s-a născut în 1853 în Africa de Sud. A fondat vestita companie de
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Possa. La istoria artelor, un moșneguț tâmp și neștiutor, îl chema Mureșanu. Fusese prin Italia și marea lui admirație mergea din plin către Guido Reni. La perspectivă, un oarecare Atanasiu, ginerele pictorului Stahi. La decorativă, un adevărat profesor, o figură impozantă, cu barbă mare, foarte îngrijit, chiar elegant, om pe la 40-50 de ani. Cum explica el, nu era chip să nu înțeleagă și cel mai tare de cap. De multe ori, în lipsa lui Artachino îl rugam să vină să ne corecteze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Nimeni nu are nimic al lui, ci totul depinde de funcție: ai pierdut funcția, ai pierdut totul. Instrumentul cel mai puternic este, însă, KGB-ul, care, după cum vedeți, nu și-a schimbat nici măcar numele. El ocupă una din cele mai impozante clădiri din centrul capitalei, iar șeful său numit de Lukașenko este cam al treilea om în stat ca putere reală, după președinte și șeful administrației prezidențiale. KGB-ul ochii și urechile președintelui este perceput ca atotputernic, prezent pretutindeni și, în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Tronului, și de Mareșalul Nobilimii. Cei care cunosc cât de cât istoria Rusei știu ce funcție importantă era aceasta din urmă. Când a fost prezentat, eu, sub influența scrierilor lui Cehov, Gogol ș.a., mă așteptam, involuntar, să apară un ins impozant, cu favoriți, uniformă, medalii pe tot pieptul ș.a.m.d; când colo, era un om obișnuit, în sensul că era îmbrăcat ca noi toți, cu costum, cravată și, pe deasupra, aproape chel. La recepția care a urmat am avut prilejul să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]