1,035 matches
-
aplicare, este o astfel de determinare. Substanța se leagă de schema imaginativă (schemă temporală) a permanenței timpului. Kant susține că timpului, care nu se schimbă, fiindcă se schimbă, de fapt, existența care se află în el, "îi corespunde în fenomen imuabilul din existență, adică substanța."148 Ens imaginarium este lipsită de substanță, adică de timp luat după schema imaginativ-transcendentală a permanenței. Dar dacă îi lipsește substanța, îi poate lipsi orice altă determinare de timp, în așa fel încât să putem vorbi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
memoriul adresat la 5 noiembrie 1791 împăratului Leopold al II-lea că "din cunoștințele sale politice a făcut o profesiune"28. La fel ca și alți cărturari iluminiști români ai epocii, Balș nu acceptă ideea unor forme sociale și politice imuabile, ci admite ideea că societatea, ca și natura, este într-o continuă transformare. Evoluționismul său evidențiază mai multe forme ciclice, străbătute de orice societate, marcate de mărire și decădere: "apariția, creșterea și atotputernicia Romei și decăderea acesteia"29, idei preluate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tipologiei religioase ? Nu e o ființă mitică, fiindcă nu există mit care să-i explice originea și funcțiile religioase ; și nu e nici un personaj de legendă, de vreme ce nu-i este atașată nici o povestire semiistorică. În fapt, această ființă supranaturală și imuabilă, fixată pe vecie în forma ei și definită printr-o funcție exclusivă și printr-o revenire periodică, ține mai curînd de familia divinităților ; de altfel, copiii îi aduc un cult, în anumite perioade ale anului, sub formă de scrisori și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
chimică mi-a dovedit, prin aceeași substanță „miraculoasă“, menită a fi martor că, pe măsură ce reactanții „mor“, un fel de suflet pleacă de acolo. Poate că ăsta e prețul plătit de lumea noastră materială care se degradează ascultând de o lege imuabilă: creșterea entropiei. Iar acea esență captă un rol evolutiv, construind o lume a viitorului, În care nu substanța, degradată zi de zi, Îi va fi definitorie, ci informația, suma complexă a multor suflețele. Dacă ați perceput vorbele mele ca pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca bărbat - sunt un fel de motan. Și motivez: E o servitute a condiției mele de biped: guguștiucul o ia de la capăt, indefinit, până-l prinzi tu; nefiind În stare, eu... Înțeleg. Dar așa, mă Împac - respectând-o - cu legea imuabilă din prima frază, aceea pe care ai Întrerupt-o. - Miau Dar ce-or fi atunci „pisicile“ voastre? Delincvente, ca nerespectând legea, sau evadate, ca neîmpăcându-se nici cu legea, nici cu pedeapsa? Una din două, dar unde or evada? Căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
n’ai decât să contabilizezi câte calendare s’au succedat În istorie, dar și câte există astăzi, În diferite locuri de pe planetă, În diferite condiții locale deci. Dar asta nu e destul, căci v’ați Încăpățânat să mai păstrați ceva imuabil indiferent de calea și ritmul evoluției lumii, cel puțin voi, monoteiștii: o săptămână și niște ore. Și vă duceți la lucru lunea, chiar dacă ninge, iar duminică fusese vreme frumoasă. Și o faceți la ora 6, chiar dacă e Întuneric ori Soarele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-n sufletu-mi pusese poveștile-i feerici 79, o spune ca o rezultantă majoră a ființei copilăriei, nu atât din șarja amar-lucidă a maturității; la el, brazda reavănă a contopirii cu realitatea imediată a copilăriei pare a fi un dat imuabil, greu de răsturnat, cum lui însuși îi era greu să-l privească altfel decât ca pe un dat; un dat pe care l-a simțit călăuză credinciosă pe tot parcursul vieții. Un exemplu ilustrativ în acest sens ar fi acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
duce... s-a tot dus. Numai că aceleași aripi, însemn esențial al zborului-plutire, devin în poem un cutremur nervos și o concentrare de sine, căci hotărârea de-a cere Demiurgului nemurirea este o faptă de ordinul celor care transgresează însăși imuabila ordine a universului. De data aceasta, zborul lui Hyperion are măreție: Porni luceafărul. Creșteau/ În cer a lui aripe. Timpul se concentrează și el: Și căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe. Îl trag în urmă încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
extraordinară și ne-amuzam enorm. Acum observ că miturile încearcă să se adapteze transformărilor ludice. În miezul lor dur, ele păstrează o traiectorie formală asemănătoare mutațiilor inventate de fantezia copiilor. Pot adăuga la aceasta conștiința faptului că nimic nu rămâne imuabil și că totul se schimbă. Vârtej Mă opresc îndelung și ațintesc cu ochii măriți de spaimă întunecimea apei ce se rotește într-un vârtej amețitor, format undeva în adânc. Acest hău invizibil absoarbe tot: ființe vii și obiecte. Am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nu putem ignora total, această realitate supraordonantă, mai ales pentru că ignorarea acestui aspect ar însemna a nu recunoaște existența unei influențe certe asupra evoluției disciplinei, resimțită în etapele constituite istoric și, în consecință, a nu fi conformi cu adevăruri istorice imuabile. A. Etapa veche, a metodicilor istorice (de la începuturi până în anii 1948) Pentru ceea ce am numit noi etapa metodicilor istorice, localizată în timp în opinia noastră de la începuturi până în anii 1948, există câteva repere conjuncturale importante și necesare în contextul discuției
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
experierii divinității, o altă dimensiune- ca imagine a stării interioare a minții, ce îngăduie vederea. Din perspectivă umană, în ierarhie „te pui” pe tine în felul în care îți stabilești atitudinea interioară, așa că ierarhia nu trebuie înțeleasă ca o ordine imuabilă și fixă, ci ca dinamică existențială a actului de primire și comunicare. Așa cum bine spune Yannaras, ierarhia nu trebuie privită ca o formă rațional-metodologică de gradare a diferențelor cantitative ale cunoașterii, ci expresia și semnificarea unei realități existențiale, cunoașterea înțeleasă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
instabilă și doar arta o poate extrage din temporal, fixând-o în eternitate: „...cu ideea artei ca stabilitate a mobilismului existențial, ne aflăm chiar între antinomiile estetice ale viziunii proustiene, organizată în spațiul dintre „modern” și „străvechi”, dintre „fluctuant” și „imuabil”, dintre „particular” 1 op. cit., p. 148 2 op. cit., p. 149 3 op. cit., p. 152 4 op. cit., p. 153 77 și „general”, „temporal” și „etern”, „subiectiv” și „obiectiv”, opoziția cea mai de seamă, care își asumă pe toate celelalte și devine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și mângâietoare, un respiro pentru om și celelalte viețuitoare și plante. La apusul de jăratec al soarelui, imaginea profilată a Canionului este de o rară frumusețe iar liniștea pare desăvârșită, ca În Timpurile Genezei. În acest loc grandios ce pare imuabil, simți că ești o ființă anostă, 367 100 de minuni ale lumii, ALL, 2004, p. 188-189. 368 Au existat și unele păreri, după care numele s a fi dat după regina Spaniei, la sugestia baronului Ferdinand von Mueller, sponsorul lui
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nu a liderului grupului tânăr, inteligent, (Cațavencu), ci a ramolitului Dandanache. Tipătescu exclamă dezamăgit: „Ce lume! ce lume! ce lume!...”. Trahanache, În replică - la distanță -, constată detașat afectiv: „Așa e lumea, n-ai ce-i face...”. Adică răul mundan e imuabil și nu stă În puterea unui biet muritor s-o Îndrepte. Bâlciul politic al capitalei de județ antrenează răsturnări neașteptate de situație. Important e că, la sfârșit, toată lumea e mulțumită. O formă a lumii ca circ ori ca bâlci
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
supraviețui, nemaivorbind de a își pune în aplicare planurile de transformare radicală a României și, eventual, a întregii lumi. Propaganda noastră trebuie să cultive în rândul maselor principiile umanismului revoluționar, pornind de la premisa că umanismul nu este o noțiune abstractă, imuabilă, ci că sensurile și conținutul său se modifică corespunzător diferitelor etape de dezvoltare istorică a societății. Esența umanismului revoluționar spre deosebire de cea a umanismului burghez, care cultivă instinctul egoist, individualismul, lupta pentru bunăstarea personală în dauna bunăstării semenilor constă în situarea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sursa primară de unde izvorăsc ideile noastre de necesitate și de universalitate. Această sursă este ascunsă ochilor savantului și originea sa extrasenzorială se disimulează în investigațiile metafizicianului. Dar, pentru a rezuma, conștiința este mereu acolo; este la fel de adevărat, cu unitatea sa imuabilă, legea cosmică conduce destinele omului și lucrurilor create de mâna sa pentru activitatea și înțelegerea lumii sale. Ideile de adevăr și de justiție se prezintă ca idei inevitabile și incoruptibile care nu suferă nici un fel de limitare, chiar pentru omul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
târziu Origen ș.a. utilizează dogma în sens de doctrină, amândoi termenii, în biserica romano-catolică după Conciliul de la Trento (1545-1563), sunt oficial folosiți ca termeni sinonimi. Modern, teologic, dogma unei biserici reprezintă suma doctrinelor ce dețin esența creștinătății, aceasta fiind depozitul imuabil de credință al unei biserici 275. În hinduism, jainism sau buddhism, doctrina este văzută ca un catalizator al religiei în sine, pe când în iudaism, creștinism sau islamism principala funcție a doctrinelor și dogmei implică reflecția teologică. Ele servesc în procesul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Mircea Eliade nu reușesc să domine spațiul cu totul diferit de normal (nu prin aspect lumea e aceeași, rătăcirea în timp e primordială!) în care pătrund cu voia sau fără voia lor, împinși de un destin uneori absurd dar imuabil. Oamenii aruncați de Eliade în vâltoarea vieții nu sunt anormali, ei sunt înnebuniți, nu mai știu ce să creadă, înșelătoria lumii îi depășește. În formarea indică a autorului, zona miraculosului există, dar el a fost atras de aceasta printr-o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
inițiatul expus liberei posibilități a gândirii creatoare fiind condus înspre practicarea ritualurilor, un dans în spirală al trupului, al sufletului sau numai al minții, realizând astfel permanența ființei confruntată cu fluctuațiile schimbării. Deci în clopotul închis ca o cutie craniană, imuabilă, inextensibilă, se dezvoltă mediatorul, omul, cel ce urmează prin contact permanent cu Dumnezeu o cale a liberei gândiri, în căruța sa, care îl duce spre porul fântânii devenit punte sau poartă de trecere prin fântână la un alt nivel de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Dumnezeu"505. Și totuși în secolul XXI sunt oripilat de mesajul dogmatic al unor astfel de cărți. Oare într-adevăr nimic nu s-a schimbat în dogma creștină de o mie șapte sute de ani? Oare totul rămâne încorsetat și imuabil ca în vremea inchiziției? Sau doar la nivelul unor anumite biserici creștine... (după ce deja a avut loc deschiderea porților prin Conciliul Vatican 2), continuă să fie promulgate aberații infantile... Am discutat mult cu adepții intelectuali ai doctrinelor contemporane, exo și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să ținem cont de faptul că materia evoluează de la omogen la heterogen, de la indefinit la definit, de la simplu la complex. Dar viața nu evoluează în același fel. Evoluția materiei este o schimbare în sensul lui Lavoisier de transformare în interiorul său imuabil. Evoluția vieții este o punere în libertate și o înflorire, în prima celulă de materie vie găsindu-se Shakespeare, Rembrandt și Beethoven. Poate că naturii i-ar trebui milioane de ani pentru a rearanja substanța, milioane de ani în cursul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
gânduri disparate, fugitive și, în majoritatea timpului, fără un interes imediat. Natura a făcut lucrurile cum trebuie, creând o poartă între subconștient și conștiența obiectivă, împiedecând invadarea minții de către toate impresiile pe care le-am înregistrat. Această poartă nu este imuabilă, având posibilitatea de a o deschide, în mod voluntar, pentru a avea acces la arhivele simbolice ce se găsesc în profunzimea ființei noastre. Ceea ce de fapt se întâmplă atunci când vrem să ne amintim de un anumit lucru. Subconștientul constituie deci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
gânduri disparate, fugitive și, în majoritatea timpului, fără un interes imediat. Natura a făcut lucrurile cum trebuie, creând o poartă între subconștient și conștiența obiectivă, împiedecând invadarea minții de către toate impresiile pe care le-am înregistrat. Această poartă nu este imuabilă, având posibilitatea de a o deschide, în mod voluntar, pentru a avea acces la arhivele simbolice ce se găsesc în profunzimea ființei noastre. Ceea ce de fapt se întâmplă atunci când vrem să ne amintim de un anumit lucru. Subconștientul constituie deci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și achiziția unor noi valori alegorice de înțelegere și acceptare, calități pe care vechile frății le promovează printre cei aleși. Inițierea apropie și în succesivele încarnări, fiecare sub alt ascendent și altă zodie nativă, caracteristicile personalității poetului devin universale, anticipând imuabilul ciclu al poesiei 913. De aceea cosmosul, armonia devenită principiu universal nu poate să nu cuprindă prin Cuvânt esența sinelui poetic. Dar în același timp trebuie să nu uităm că lumea nu-ți datorează nimic; exista înaintea ta914. Poesia se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
zborul. Isus a practicat-o și a dăruit-o discipolilor săi, întregii omeniri. Textul de care amintesc este exact ceea ce am vrut să demonstrez: că oamenii se desprind cu greu de ochelarii de cal ai dogmei și înregimentați în doctrine imuabile, nu acceptă nimic decât în limita lor de înțelegere ceea ce este lăudabil până la un punct și marele adevăr recunoscut, acela că nefiind inițiat nu a înțeles nimic. Dar eseul, cărțile mele fiind prin excelență eseuri de mari dimensiuni, are întotdeauna
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]