3,607 matches
-
de 37-42 mm, anvergura aripilor de 24-28 cm. Are urechile foarte lingi, pot ajunge la mai mult de ¾ din lungimea corpului. Spatele este de culoare brun-cenușie, iar burta mai deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m.
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
identificarea programelor, a structurilor și a problemelor. Compararea evenimentelor în sine nu duce la nimic bun, mai ales cînd acestea nu sînt comparabile. Cum să-l compari pe Heraclit cu Lao Zi, pe Socrate cu Confucius, "atomismul" democritian cu acela indian, Vaicesika, ori cum să pui alături logica aristotelică și logica Nyaya? Cine vrea să le măsoare cu orice preț, pe unele prin altele, sau cade în difuzionismul care oculteaza termenii, ori se predă unui nihilism devastator, cu reazem, în versul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
zise "canoane cronologice" Anticii, însă, de la Herodot la Plutarh au recurs la ipoteza transmisiei culturale, dinspre Egipt, dinspre Fenicia, chiar dinspre India către Grecia. Nu putem decît sa ne indoim de faptul că deținătorii de cultură, fie ei egipteni, babilonieni, indieni, își comunicau știința unor străini. Totuși, dacă situația acelora era inaccesibilă, la nivel teoretic, ea, în ordine practică, se difuzase prin constructorii care ridicau temple, piramide sau corăbii, ori prin cei care calculau. În acestea se putea citi știința, altfel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în legătură cu limba indiană, greacă și latină trebuiau să fie în mod necesar, dacă nu identice, cel puțin asemănătoare. De aceea Tucci are dreptate cînd afirmă: "În rest, în totalitatea lor, cele două mari curente ale gîndirii, cel european și cel indian, sînt ca două străzi paralele. Generate și alimentate de același mister, pe care omul îl descoperă în jurul său și stimulat de dorința de a-l îndepărta, foarte adesea aceste curente se întîlnesc deoarece și problemele care se înfățișează minții noastre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
datelor lingvisticii sau ale gramaticii comparate, o concepție generală despre viață, comună gîndirii indiene și celei greco-romane vechi. Într-o asemenea concepție fundamentală, comună, nu se poate stabili ușor ceea ce s-a datorat moștenirii comune indoeuropene, de unde provin grecii, romanii, indienii etc., și ceea ce s-a datorat, în schimb, unei lente influențe reciproce ce a avut loc după ce popoarele respective s-au stabilit în cadrul lor istoric. Oricum ar fi, nu credem că trebuie exclusă o anumită cunoaștere, cel puțin a cîtorva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și culturii ne-indoeuropene, mai ales semitice, din care ar fi apărut apoi grafiile respective: brahmi, dar și cea devăngarī, pentru India, și alfabetul grec [7]. Tot acestor mediatori culturali ar fi de atribuit doctrinele filozofice și metafizice comune grecilor și indienilor, ca, de exemplu, conceptul "astrologic" de "grosses Jahr" [8], povestirea potopului [9], studiul metempsihozei [10] etc., care, din Babilonia, prin filiera coloniilor mixte de indo-greci, s-ar fi răspîndit paralel spre India și Grecia asiatică, înainte și continentală, după aceea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doctrinele din India [13]. E adevărat că problema influenței indiene antice asupra gîndirii de dinaintea expediției lui Alexandru Macedon este foarte dezbătută. H. von Glasenapp [14] se arată mai degrabă sceptic. Astfel, el crede că a existat o cunoaștere a ideilor indienilor de către greci, în cazul legăturilor dintre doctrinele filozofilor naturaliști și cele ale Upanisadelor: de exemplu, cînd Thales, Anaximandru, Anaximene concepeau respectiv apa ca "substanță fără limite", (α!πειρον) aerul ca substanță primară vie ce le produce pe toate celelalte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dependență culturală" fără a exista cel puțin niște condiții speciale ale culturii considerate majoritară. În plus, trebuie subliniat că expediția lui Alexandru Macedon este fără îndoială un punct de plecare considerabil în istoria raporturilor politice și culturale dintre greci și indieni, dar ea este și un punct de sosire: Alexandru Macedon nu putea să-și înceapă aventura fără o cunoaștere prealabilă a civilizației și culturii poporului sau popoarelor pe care le ataca. Înclinăm să numim astfel de influențe, care trebuie să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de pe lîngă Ierusalim (confundat apoi de tradiție cu mai cunoscutul scriitor, Sf. Ioan din Damasc), în Europa fiind considerată bibliografia autentică a unui sfînt creștin. Astfel, sub numele de Sf. Iosafat, care era personajul principal al romanului, Maestrul, Perfectul, Iluminatul indienilor a intrat în martirologiul bisericii catolice și ortodoxe, construindu-se lăcașe de cult ce-i purtau numele, fără ca nimeni, de-a lungul cîtorva secole, să reușească să-și dea seama de straniul echivoc și să clarifice eroarea" [29]. Acest roman
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aibă originea în India, din nou în numeroase scrieri, ale lui Louis Jacolliot (1837-1868) și în operele celor care l-au urmat, T.M. Fioretti, W. Chodowiecki, Dr. Marius, Plange și Mathilde Ludendorff (Dr. von Kemnitz). Pentru Wilford și pentru Jacolliot, indienii sînt la origine din Asia și Europa. Jacolliot crede nu doar că Moise a creat Pentateuhul din Veda, și că a împrumutat de la indieni istoria creației, a Paradisului, a păcatului originar, a potopului, a sacrificării lui Isac (pentru că sursa trebuie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
W. Chodowiecki, Dr. Marius, Plange și Mathilde Ludendorff (Dr. von Kemnitz). Pentru Wilford și pentru Jacolliot, indienii sînt la origine din Asia și Europa. Jacolliot crede nu doar că Moise a creat Pentateuhul din Veda, și că a împrumutat de la indieni istoria creației, a Paradisului, a păcatului originar, a potopului, a sacrificării lui Isac (pentru că sursa trebuie să fie legenda lui Ajīgarta), dar și că Evangheliile sînt variante ale scrierilor originale indiene, întrucît Hristos nu ar fi altcineva decît dumnezeul-om
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
istoria creației, a Paradisului, a păcatului originar, a potopului, a sacrificării lui Isac (pentru că sursa trebuie să fie legenda lui Ajīgarta), dar și că Evangheliile sînt variante ale scrierilor originale indiene, întrucît Hristos nu ar fi altcineva decît dumnezeul-om indian Krsna [52]. Dar Jacolliot nu cunoștea limba sanscrită și nici istoria religiilor indiene, și era pătruns de o puternică tendință anticlericală, ceea ce explică totul [53]. Se înțelege că toate aceste idei erau false și născute doar dintr-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tot astfel Romantismul (= a doua Renaștere sau Renașterea Orientală) s-a datorat aproape în întregime descoperirii lumii spirituale orientale, adică, în primul rînd, cea veche indiană. Mult apreciata frază a lui L. von Schröder (reluată de Winternitz și de alții): "Indienii sînt romanticii antichității, germanii sînt romanticii timpurilor moderne", ce pare exagerată în ochii lui Renou [55] și pe bună dreptate include în formularea sa o parte de adevăr. Aceasta nu constă în excluderea cu care L. von Schröder îi considera
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
îndreptat atenția asupra studiilor de indianistică, de unde apoi a apărut și a evoluat "romantismul lor": conștiența "Romantismului" de natură al lor nu putea lua naștere decît printr-o comparație cu un gen de Romantism preexistent și care nu era cel indian vechi. Altfel nu s-ar putea explica cum de germanii, dacă erau cu adevărat "romantici" din fire și prin temperament, ca indienii, au trebuit să aștepte sec. al XIX-lea pentru a scoate în relief și a manifesta această particularitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
putea lua naștere decît printr-o comparație cu un gen de Romantism preexistent și care nu era cel indian vechi. Altfel nu s-ar putea explica cum de germanii, dacă erau cu adevărat "romantici" din fire și prin temperament, ca indienii, au trebuit să aștepte sec. al XIX-lea pentru a scoate în relief și a manifesta această particularitate fundamentală a spiritului lor, în timp ce indienii s-au arătat exact la fel încă de la intrarea lor în istorie sau, oricum, puțin după
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
putea explica cum de germanii, dacă erau cu adevărat "romantici" din fire și prin temperament, ca indienii, au trebuit să aștepte sec. al XIX-lea pentru a scoate în relief și a manifesta această particularitate fundamentală a spiritului lor, în timp ce indienii s-au arătat exact la fel încă de la intrarea lor în istorie sau, oricum, puțin după perioada vedică. Cert este că orientarea literar-filozofică a Romantismului are loc după descoperirea sanscritei și, implicit, a gîndirii indiene vechi, adică a poporului recunoscut
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și independentă a spiritualității respective, ce reprezintă postulatul studiului comparat introdus de romantici, mai degrabă ar putea foarte simplu demonstra că Romantismul popoarelor germanice nu este altceva decît un transfer, pe tărîmul occidental, al Romantismului oriental (mai cu seamă cel indian vechi), cu întreaga sa lume spirituală. La prima vedere această concluzie va putea să pară exagerată nu doar celor care se pricep mai puțin la indianistică, dar și unui indianist care nu a aprofundat fermentul ideilor ce caracteriza Romantismul în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
filozoful Fichte [67]. Totuși, cei doi Schlegel erau indianiști, pionierii indianisticii! Friedrich Schlegel (1772-1829), după ce a învățat sanscrita de la Alexander Hamilton la Paris, publica în 1808 celebra sa carte Üeber die Sprache und Weisheit der Indier ("Despre limba și înțelepciunea indienilor"), operă nelipsită de defecte și de superficialitate, dar care trezea un viu interes. Această carte, ce marca descoperirea neașteptată a unei vaste literaturi rămasă necunoscută lumii occidentale timp de secole, reprezenta cel mai important eveniment de la redescoperirea în Renaștere a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1829-1846); s-a dedicat cu grijă publicării textelor, minuțioaselor cercetări asupra antichității indiene (a avut și sarcina de a fonda o tipografie sanscrită). În 1832 a scris Reflecții asupra studiului limbilor asiatice și doi ani mai tîrziu Cugetări despre originea indienilor. Așa cum se observă, a desfășurat o asiduă activitate de pionierat pe tărîmul indianisticii. Așa cum am văzut și vom vedea mai clar, alături de Schlegel, își consacră viața pentru studii și Schelling și Hegel, care se referă adesea în operele lor la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
partea a III-a: Lumea greacă. Lumea romană (colecția "Gînditori celebri", Milano, ed. Athena, 1927, cu o prefață de E. Morselli). La p. 56, Hegel notează că în teogonii se pot observa peste tot urme de origini străine... "Procrearea la indieni este un produs de contrarii. Eros, dimpotrivă, este la greci cel mai străvechi Dumnezeu; el unește diviziunile și produce astfel ființe concrete." La p. 72 face considerații despre Stat. "În Stat, spiritul nu este nici numai obiect [...] constituie în același
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
figuri divine speciale; pe de altă parte, însă, aceste divinități ajung să își însușească semnificațiile zeilor de rang mai înalt. Există un număr mare și o multitudine infinită de asemenea teogonii și cosmogonii. Cu alte cuvinte, atunci cînd se spune "Indienii au perceput astfel creația lumii și apariția tuturor lucrurilor", acest lucru nu poate fi valabil decît pentru o sectă sau o anumită operă; pentru alte secte și pentru alte opere, însă, lucrurile stau în mod diferit. [136] Imaginația acestui popor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
asemenea Coranului, îndeosebi la latura religioasă, restul lumii popoarelor fiind considerat ca o continuare ulterioară a acestei laturi religioase. Invers, grecilor, care au în poemele lui Homer o biblie poetică, le lipsesc cărți religioase fundamentale, pe care le găsim la indieni și la perși..." [143], [18 td]. Același subiect este reluat la p. 112-113: "Dar, ca o epopee națională să prezinte interes durabil și pentru popoare străine și alte epoci, este nevoie ca lumea pe care o zugrăvește să nu țină
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
totul în întruchipare a fanteziei; chiar dacă plăsmuirea pare a fi pătrunsă și de concept, și chiar dacă întîlnim gîndul strecurat în ea, este vorba doar de îngemănare întîmplătoare [37 td]. Moralitate, rațiune, subiectivitate, toate acestea sînt desființate, iar extremele în care indianul trăiește sînt pe de o parte cufundarea nemăsuratei puteri de imaginație în desfătarea senzuală, și pe de altă parte pieirea acesteia în completa abstracție a interiorității... La indieni, fiecare lucru prezent și subexistent se [193] dispersează în vise multiple. Pentru
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
td]. Moralitate, rațiune, subiectivitate, toate acestea sînt desființate, iar extremele în care indianul trăiește sînt pe de o parte cufundarea nemăsuratei puteri de imaginație în desfătarea senzuală, și pe de altă parte pieirea acesteia în completa abstracție a interiorității... La indieni, fiecare lucru prezent și subexistent se [193] dispersează în vise multiple. Pentru ei înțelegerea este condiționată de excitarea nervilor ce îi împiedică să accepte obiectele așa cum sînt ele și se transformă în vise febrile. Ei nu mai sînt capabili să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
delirul reveriei sale. Într-adevăr, nu este vorba de reveria unui subiect empiric, cu personalitate sa bine definită, pe care de fapt nu face decît să și-o reveleze, ci este vorba de reveria a însuși spiritului nelimitat [40 td]. Indianul ce visează este astfel tot ceea ce noi numim finit și unic, dar în același timp, ca general infinit și nelimitat în sine însuși, el este ceva divin [41 td]. Putem spune că în vis se exprimă cele mai adînci ascunzișuri
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]