28,008 matches
-
să existe date disponibile pentru măsurarea lor la nivel național, sat după sat. Pornind de la aceste premise și de la interesul explicit pentru aspectele sociale ale dezvoltării, vom opta pentru un indice al dezvoltării satului (DEVSAT) construit prin agregarea a patru indici componenți 1 referitori la capitalul uman, capitalul vital, condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a comunității (vezi figura 11). DEVSAT realizează o măsurare indirectă a bunăstării comunitare prin raportare la condițiile de capital uman, material și social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și șansele de accesibilitate la servicii sociale extracomunitare sau la oportunități de loc de muncă. Altfel spus, izolarea este o variabilă de estimare indirectă pentru nivelul pe care îl au toate stocurile de capital comunitar. Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT 20021tc "Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT20021" Graficul prezintă în mod simplificat o factorială de factoriale. Cifrele indică valorile coeficienților scorului factorial pentru fiecare dintre cele 5 factoriale rulate independent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
loc de muncă. Altfel spus, izolarea este o variabilă de estimare indirectă pentru nivelul pe care îl au toate stocurile de capital comunitar. Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT 20021tc "Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT20021" Graficul prezintă în mod simplificat o factorială de factoriale. Cifrele indică valorile coeficienților scorului factorial pentru fiecare dintre cele 5 factoriale rulate independent. Indicii pentru UMANVIL, DEMPOT și QBUILD au fost generați pe baza datelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare a satului DEVSAT 20021tc "Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT20021" Graficul prezintă în mod simplificat o factorială de factoriale. Cifrele indică valorile coeficienților scorului factorial pentru fiecare dintre cele 5 factoriale rulate independent. Indicii pentru UMANVIL, DEMPOT și QBUILD au fost generați pe baza datelor de recensământ RPL-INS, 2002. Responsabilitatea calculelor ne revine în întregime. În analiză au fost reținute numai satele din mediul rural cu peste 19 locuitori (12.402). După eliminarea cazurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
gospodăriilor și calitatea fondului locativ nu depind direct de gradul de izolare. Ceea ce contează pentru calitatea fondului locativ sunt în special stocul comunitar de capital uman, nivelul mediu de educație și de ocupare salarială, neagricolă a populației locale (figura 12). Indicele DEVSAT 2 construit după metodologia anterior descrisă se dovedește a fi valid inclusiv în modele de explicare a unor comportamente economice și culturale ale populației rurale. Figura 12. Structura relațiilor între formele de capital comunitar la nivel de sattc "Figura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
categoria județelor sărace în cea imediat inferioară, de „foarte sărace”; c) reducerea sărăciei: sărăcia din satele din sudul Munteniei, puternic manifestă în anii ’90, s-a diminuat considerabil în anii 2000; județele Ialomița, Teleorman și Giurgiu au înregistrat creșteri ale indicelui mediu de dezvoltare a satelor de peste 8%; județele care au realizat cea mai spectaculoasă ieșire din starea de sărăcie severă se află în Oltenia (Mehedinți și Vâlcea), la care se adaugă Ialomița, Maramureș și Satu Mare; d) diminuarea decalajelor de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002tc "Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor* în funcție de localizare, 2002" * Pentru calcule a fost utilizată varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din indicii UMANVIL, DEMPOT și QBUILD, normalizat cu scorul Hull. N = 12.092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitățile ca unități de analiză, fără ponderarea cu populația comunității. Cele patru tipuri sociale sunt în același timp valori ale unei scale a sărăciei comunitare a romilor dacă sunt codificate de la 0 pentru NONPROB la 3 pentru HIGHPROB. Este un indice de numărare a criteriilor de sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
romilor dacă sunt codificate de la 0 pentru NONPROB la 3 pentru HIGHPROB. Este un indice de numărare a criteriilor de sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii sunt risipiți în interiorul unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
inconsistențe, prin urmare există și mai multe posibilități de aplicare a conceptului de IS. Datorită situației nou create, se impune retestarea conceptului în contextul tranziției. Un alt motiv care face necesară această retestare este faptul că acum se pot utiliza indici de măsurare ai IS mai noi și mai puternici. Contexte ale frustrării sociale și mobilizăriitc "Contexte ale frustrării sociale și mobilizării" Unele tipuri de IS generează frustrare, în timp ce altele generează mobilizare. În cazul procesului de tranziție din România, frustrarea socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regiune săracă sau într-o comunitate săracă dintr-o regiune dezvoltată, ea se va confrunta cu o astfel de inconsistență comunitate-regiune care îi va influența atitudinile și comportamentele publice. Inconsistența comunitate-regiune se măsoară (în variabila ECOLOG) ca diferență între doi indici (scoruri factoriale), nivelul de dezvoltare al județului (DEVJUD 98) și nivelul de dezvoltare al localității (QLIFEUR). Variabila continuă care măsoară inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială, situație în care fiecare categorie cuprinde 33,3% dintre cazuri. Rezultatetc "Rezultate" Cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
efectuate numai pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea cu datele din tabelul 30. +/-: numai în celulele respective seînregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform rezultatelor obținute prin reziduuri standardizate ajustate). * Indicele percepției anomiei sociale a fost construit prin numărarea cazurilor în care persoana și-a exprimat acordul în legătură cu patru formulări relevante pentru domeniu: „Nu contează că există legi, oricum cei de la putere fac ce vor ei”, „În zilele noastre cei mai mulți care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism nu poate fi trasată decât imprecis. Figura 18 prezintă în mod simplificat un model de regresie multiplă cu coeficienții beta. Variabila dependentă este un indice al discriminării etnice extreme (EXTREM) construit ca scor factorial din patru măsuri referitoare la acordul că a) „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui săpărăsească România”, b) „ar fi mai bine ca maghiarii din România să plece să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ar trebui săpărăsească România”, b) „ar fi mai bine ca maghiarii din România să plece să trăiască în Ungaria”, c) „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” și d) un indice de numărare a grupurilor etnice pentru care subiectul consideră că este validă afirmația „în România nu ar trebui să trăiască asemenea persoane”. Indicele de toleranță religioasă este construit ca scor factorial din trei variabile care măsoară acordul față de formulările: „Fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” și d) un indice de numărare a grupurilor etnice pentru care subiectul consideră că este validă afirmația „în România nu ar trebui să trăiască asemenea persoane”. Indicele de toleranță religioasă este construit ca scor factorial din trei variabile care măsoară acordul față de formulările: „Fiecare religie sau credință are dreptate în felul său”, „religia ar trebui să se adapteze la viața modernă...” și „este mai important să fii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai important să fii un om bun decât să crezi în Dumnezeu”. Autoritarismul este, de asemenea, măsurat ca scor factorial din șase variabile referitoare la ordinele autorităților, libertatea individului, socializare pentru supunere, conducător puternic, pedeapsă pentru nerespectarea simbolurilor, cărți interzise. Indicele capitalului relațional („are relații”) este dat de numărarea răspunsurilor afirmative la întrebările despre relații utile la primărie, tribunal, poliție,bancă, spital sau pentru obținerea unui loc de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de vedere pare să fie în orașele Transilvaniei și în satele din Crișana-Maramureș; - bucureștenii acuză cea mai proastă stare a serviciilor publice. Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)tc "Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)" Sursa: Sondaj COMALP, septembrie 1995. * Număr mic de cazuri în subeșantion, insuficiente pentru ca media să fie relevantă. I1, I2 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
serviciilor publice. Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)tc "Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)" Sursa: Sondaj COMALP, septembrie 1995. * Număr mic de cazuri în subeșantion, insuficiente pentru ca media să fie relevantă. I1, I2 și I3 sunt scoruri factoriale înmulțite cu 100. Cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât problemele din categoria respectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)" Sursa: Sondaj COMALP, septembrie 1995. * Număr mic de cazuri în subeșantion, insuficiente pentru ca media să fie relevantă. I1, I2 și I3 sunt scoruri factoriale înmulțite cu 100. Cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât problemele din categoria respectivă sunt considerate mai grave. I1 - prețuri și locuri de muncă. I2 - servicii medicale, scoli, creșe, grădinițe, transport în comun, aprovizionare cu alimente. I3 - corupție, infracțiuni, curățenie în localitate, locuințe. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
niveluri de intoleranță mult mai ridicate decât restul statelor europene. În cadrul grupului de foste țări comuniste, cele mai intense atitudini discriminatorii apar în cazurile Slovaciei, României, Lituaniei și Cehiei. România și Ungaria sunt țările din zonă cu cel mai ridicat indice de manifestare a relativismului valoric în calitate de componentă a toleranței sociale. Ideologiile identitare la care m-am referit anterior în acest subcapitol de concluzii vizează moduri de a fi, de a interacționa cu ceilalți. Am insistat asupra lor deoarece îmi par
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
CERCETĂRII ........................... 55 II.1 Obiectivele și ipoteza cercetării .................................... 55 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului ........................ 57 CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRII ÎNTREPRINSE ............................................... ...................... 69 III.1 Analiza comparativă a nivelului pregătirii fizice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic .............. 69 III. 2 Dinamica dezvoltării indicilor capacității coordinativ artistice la gimnastele supuse cercetării în cadrul experimentului pedagogic ............................................... .... 83 III.3. Dinamica indicatorilor aptitudinilor creativ - artistice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic .............. 88 6 III.4. Analiza indicatorilor pregătirii artistice a gimnastelor de 9 - 10 ani din cadrul experimentului pedagogic
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
celor două distribuții. Studierea reprezentativității cumulurilor selective la numărul real de observații [I. Radu, Н.А. Масальчин, В.С. Мхитаряна]. 67 În cercetarea noastră a fost soluționată una dintre problemele importante, des apărute, în determinarea nivelului reprezentativității cumulurilor selective după indicii caracteristicilor statistice, la numărul de observări aplicate asupra gimnastelor cercetate. Astfel a fost utilizată metoda statistică general cunoscută de determinare a exactității de exprimare a caracteristicilor statistice [S. F. Todea, Л.П. Матвеев]. %= m X (8) unde: = nivelul de exactitate
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
insuficientă a anumitor elemente artistice (în special săriturile artistice). În același timp realizarea unor mișcări artistice liber alese (diverse poze, mențineri, balansări) cu o deschidere amplă, frumoasă, la nivelul articulației coxo- femurale, ridică valoarea exercițiului. 83 III. 2 Dinamica dezvoltării indicilor capacității coordinativartistice la gimnastele supuse cercetării în cadrul experimentului pedagogic Gimnastica artistică este un sport al îndemânării, întrucât execuția exercițiilor solicită o capacitate de coordonare complexă: ritm, echilibru, capacitate de orientare spațio- temporală, precizia execuției, timp de reacție etc. Tabelul 8
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
05 8,68±0,20 9,42±0,19 2,74 <0,05 Notă: nm+ne-2 n=7 și 8 (f=13) P< 0,05, 0,01, 0,001 t= 2,160, 3,012, 4,221 Tabelul 15. Evoluția indicilor de îndeplinire a cerințelor de ținută și execuție corectă a exercițiilor la aparatele de gimnastică Parametrii înregistrați Grupa experiment (n=8) t P Grupa martor (n=7) t P Inițiale Finale Inițiale Finale Sărituri cu sprijin Notă 9,18±0
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate scapulo - humerală gimnastele grupei experimentale au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând un indice de numai 1,13 cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05). 2. În ceea ce privește capacitatea coordinativă, la proba de ritmicitate în regim de coordonare, s-a înregistrat o creștere
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]