2,126 matches
-
explicite de excluziune socială și își plasează contribuția în contextul acestui domeniu. În al doilea rând, după cum voi arăta, acest model este potrivit pentru analiza de gen a anumitor aspecte ale fenomenelor de incluziune și excluziune socială. Akerlof mută practic individualismul metodologic dintr-un context pur economic într-unul economico-social, argumentând că deciziile sociale produc consecințe sociale, spre deosebire de cele economice. Astfel, decizia de a mânca un soi sau altul de fructe nu îmi afectează poziția în cadrul rețelei mele sociale, în timp ce tipul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ales greșit scopul (era imposibil, contradictoriu, distructiv); nu am știut să-mi coordonez scopurile cu cele ale altei persoane (căsătorii eșuate); nu am știut să-mi coordonez scopurile cu cele impuse de societate, ținând cont de morală și de drepturi (individualismul nesolidar). Mă interesează acest ultim caz, așa Încât Îl voi analiza cu atenție. Individualismul poate fi un succes al inteligenței personale și un eșec al celei colective. Realizez că mă bag Într-un bucluc, dar e inevitabil. 3 Voi analiza o
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
scopurile cu cele ale altei persoane (căsătorii eșuate); nu am știut să-mi coordonez scopurile cu cele impuse de societate, ținând cont de morală și de drepturi (individualismul nesolidar). Mă interesează acest ultim caz, așa Încât Îl voi analiza cu atenție. Individualismul poate fi un succes al inteligenței personale și un eșec al celei colective. Realizez că mă bag Într-un bucluc, dar e inevitabil. 3 Voi analiza o situație de acest tip dintr-o perspectivă șocantă. Cred că răutatea reprezintă cel
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
prosperității, Editura Antet, București, 2002). Este, pe alocuri, dificil de citit, dar deosebită și dădătoare de inspirație. • Schimbări culturale și tendințe Utne Reader, revistă lunară. Prezintă extremele și inovatorii, oamenii care fac primele schimbări. Vizite în orașele-trend: Seattle și Portland. Individualismul obraznic din regiune - cel mai evident în rezistența locuitorilor față de moda altor oameni - le face două orașe pline de rebeli și pionieri. Fusion Jazz, Nirvana, Starbucks, Nordstrom, Nintendo, Gus Van Sant, Jimi Hendrix - toate au pornit de aici. Ziarul din
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
unici. Atributele care Îi fac să fie valoroși sunt cele care determină cea mai mare parte din rezistența la schimbare. De la Începutul carierei au fost educați să nu accepte adevăruri absolute și să caute adevărul cu orice preț. Aroganța și individualismul lor se poate spune că sunt asociate cu lipsa relațiilor interumane și a desprinderilor politice și sociale. Cei care propun schimbarea și deleagă autoritatea unui astfel de grup vor Întâmpina o rezistență În vederea diminuării rezistenței la schimbare fără a diminua
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
vieții din perspectiva exclusivă a individului este unilaterală. În realitate, individul nu există decât În măsura În care este legat de strămoșii animali din care s-a desprins și decât În măsura În care se dezvoltă Într-o comunitate biologică și socială, În care se integrează. Individualismul, exaltarea valorii individului În detrimentul realității vieții sociale, este un non-sens” . „Interdependența dintre dezvoltarea individuală și starea de evoluție a mediului social În care individul apare și se dezvoltă implică dezvoltarea simțului responsabilității individului față de ceilalți și față de propriile sale acte
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
intelectual francez marcat de ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul ar fi subsumabil postmodernismului, pentru alții viziunea holistă, ambiția scientizării și credința în progresul cunoașterii distonează profund cu individualismul, hedonismul și scepticismul postmodern. În spațiul francez, termenul poststructuralism aplicat de analiștii americani și englezi lui Derrida, Foucault este respins vehement de un T. Todorov (1996: 187) pentru care acest apelativ indicînd o continuitate și o depășire a ceea ce l-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un american de tipul "Unde vă duceți cînd vreți să fiți singur?" a suscitat replici din cele mai diverse la subiecți arabi (de la "Cine vrea să fie singur?" la " Infernul este paradisul fără oameni"), evidențiind o dată în plus distinctivitatea culturilor (individualismul nord-american atît de diferit de comunitarismul arab sau asiatic, în care pînă și decizii strict personale cum ar fi educația, profesia, căsătoria sînt luate de familie și în beneficiul familiei și nicidecum de individul respectiv); iii) studierea lexicului limbii engleze
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și Enciclopedică Lamizet, Bernard, 1992 Les lieux de la communication, Liège, Mardaga Lévy, Pierre, 1990 Les technologies de l'intelligence.L'avenir de la pensée à l'ère informatique, Paris, La Découverte Lipovetsky, Gilles, 1983 L'ère du vide. Essai sur l'individualisme contemporain, Paris, Gallimard Lyotard, François, 1979 La condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Paris, Minuit (trad. rom. Condiția postmodernă, 1993, București, Babel) Miège, Bernard,1995 La pensée communicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble (trad. rom. Gîndirea comunicațională, 1998, București, Cartea Românească
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și mai subversivă, urmărind să reprezinte simbolic latura demonică a condiției umane, demonstrând că oricine sfidează societatea va fi distrus de aceasta. Oameni influenți conduc această societate, dar simultan aceștia sunt prezentați ca fiind devorați de disputa religioasă a Reformei. Individualismul lor robust și opoziția înverșunată față de ipocrizia religioasă le sporește nenorocirea. Personajele principale din Piatra filozofală sunt Zenon (date fictive 1510-1569) și vărul său Henri-Maximilian, un mercenar învățat. Zenon este o minune a științei, educat în Țările de Jos într-
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
autobiografic volum al trilogiei, Ce? Eternitatea, Geo Vasile vedea mai apoi aceeași dublă poziționare față de tatăl memorialistei, iubit dar zugrăvit fără indulgență 9. Până și scurtele nuvele orientale vehiculează, după Magda Cârneci, semnificații îndelung elaborate, rupte de frământările produse de individualismul atotputernic în literatura occidentală din secolul trecut 10. În eseurile din Creierul negru al lui Piranesi a produs impresie gustul pentru istorie, solidar cu reflecția asupra sfârșiturilor de epoci, titlul original marcând o "obsesie a provizoratului"11. Pe lângă importanța documentară
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
prezentarea acestor cazuri deoarece ne relevă o situație complexă și mai ales cu caracter regional a raportului dintre români și politica din Italia. Cât privește atitudinea comună pe care o observăm față de angajamentul politic este o puternică fragmentare și un individualism exacerbat. În general, cei care se află într-o situație mai grea îi privesc cu invidie și ranchiună pe cei care au reușit să obțină o poziție socială mai prestigioasă. Ajutarea acestor norocoși, poate prin acordare propriului vot, este pentru
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
entități politice; numai în acest sens putem vorbi despre o toleranță religioasă din partea Romei imperiale. Diferit de acestea, prin noutatea și accesibilitatea mesajului său evanghelic, creștinismul înălța religia la nivel personal și simultan la cel universal; aparține conștiinței individuale, depășind individualismul prin unirea cu întreaga umanitate. Concepția creștină a unei religii nesupuse sferei politice era diametral opusă celei care aparținea gândirii clasice, conducând spre o iritare inevitabilă. Refuzând orice formă sincretistă propusă de ambientul păgân și arătând o anumită detașare de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pînă la punctul de a se substitui lor ca mediatori principali ai lumii industriale și de afaceri. Ostilitatea lor față de burghezie i-a făcut adesea pe conservatori să mobilizeze țărănimea și chiar să se intereseze de soarta muncitorilor, victime ale "individualismului și egoismului liberalilor". Pentru aceasta, Biserica le-a acordat sprijinul, ceea ce le-a adus succesul în alegeri. Convertită la liberalism, uneori înverșunată ca în cazul Tories-ilor "dreapta clasică" poate astfel să mobilizeze pentru a apăra ordinea socio-economică stabilită nu numai
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și în Franța de CEVIPOF demonstrează că "efectul patrimoniu" rămîne determinantul esențial al votului dreptei. Mult timp dreapta a trebuit să recurgă la irațional precum și la valorile legate de tradiție, de religie sau de patrie. Astăzi, pregnanța ideologiei economice, creșterea individualismului și înmulțirea comportărilor hedoniste, ușurează sarcina conservatorilor pentru care apărarea a economiei de piață constituie terenul privilegiat. În Europa doar trei țări au o dreaptă majoritară. Marea Britanie și Germania prezintă o excepție căci, în celelalte țări ale Europei, vicisitudinile istoriei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sănătatea, eficacitatea, educația, vacanțele.... Dacă aceste valori centrale sunt ferm înrădăcinate și durabile, ele pot fi totuși contestate. Astfel, ideea de progres este pusă sub semnul întrebării periodic, atunci când amenință echilibrul natural: dezvoltarea personală este criticată atunci când se transformă în individualism egoist; toleranța poate lipsi atunci când liderii de opinie exprimă o opinie intolerantă... 2. Societățile totalitare impun unanimitatea în domeniul valorilor. Multe dintre comunitățile tradiționale sunt, de ase-menea, unanime, iar "oamenii cumsecade" îi sancționează pe cei care nu gândesc la fel
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Dar ele au o mare capacitate de mobilizare atunci când sunt contrazise sau luate în râs. Valorile reprezentate în tabelul 2 sunt pur și simplu enumerate. În paginile care urmează vom menționa legăturile dintre ele și eventualele lor contradicții. A. 1. Individualism Am pus pe primul loc această valoare deoarece este poate cea mai caracteristică epocii noastre. Ea încarnează primatul eului față de ceilalți: colectivitatea, universalul. Ea implică faptul că acest eu este unic, înconjurat de o sferă privată sau capabil să își
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
conduce liber viața devine o pornire esențială a timpurilor noastre. Trece dincolo de clivajele politice. Se potrivește de minune cu neoliberalismul și cu socialismul însuși, care abandonează colectivismul, se privatizează, devine libertar. Tabelul 2 A. Valorile postmoderne B. Valorile tradiționale 1. Individualism 2. Împlinire 3. Libertate 4. Experimentare 5. Relativitate 6. Sinceritate 7. Toleranță 8. Spontaneitate 9. Permisivitate 10. Sexualitate 11. Intensitate 12. Hedonism 13. Timpul prezent 14. Convivialitate 15. Natură 16. Viață 17. Egalitate 1. Religie 2. Autoritate 3. Rigoare morală
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
7. Proprietate 8. Consumerism 9. Siguranță 10. Activități de timp liber 11. Știință și tehnică 12. Progres 13. Democrație 14. Pace 1. Justiție 2. Solidaritate-fraternitate 3. Bunăvoință 4. Bunătate Să menționăm câteva semne care pun în evidență diferite manifestări ale individualismului. -1. Diferitele componente ale fericirii personale sunt transformate în drepturi. Avem dreptul de a avea un copil (și de a recurge chiar la inseminare, dacă este necesar), după cum există și dreptul de a nu avea un copil (și de a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lucru este valabil în multe societăți. Robert Guillain (1989) descrie Japonia ca un univers al non-afirmării, al estompării identității individului. Regulile de conduită sunt a nu se face remarcat, a nu înainta opinii originale, a nu ieși în față. Nu individualismul este încurajat, ci integrarea individului în comunitate. Eul este slab, "noi" este puternic, cu atât mai mult cu cât eurile care compun comunitatea sunt unite prin consens. Am atras deja atenția, de mai multe ori, că valorile aceleiași persoane, ale
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Acesta, condus de logica profitului și a performanței, tinde să reducă individul la un factor de producție înlocuibil și "concediabil" dacă imperativele raționalității o cer. Atunci când sunt resimțite, contradicțiile creează tensiuni și devin surse de schimbare. A.2. Împlinirea personală Individualismul duce la căutarea împlinirii personale, a armoniei intime, la dorința de a se simți bine în propria piele. Această aspirație este conținută în noțiunea clasică a fericirii, dar îi accentuează aspectul personal. Dacă pentru a fi fericit trebuie să contribui
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a cunoscut și ea devalorizarea, apoi o anume mișcare de întărire. Altădată era ținută la mare stimă, deoarece garanta durata și soliditatea atașamentelor vitale. Trebuia să fii în întregime fidel patriei, familiei politice sau ideologice, instituțiilor, superiorilor, partenerului... Odată cu ascensiunea individualismului și a libertății a devenit normal ca fiecare să își facă bagajele și să plece dacă unul din angajamentele sale se arăta a fi înșelător sau ar fi fost un obstacol în calea dezvoltării sale. Cu toate acestea, de câțiva
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să exprime sentimentele individuale, asemenea poeților după Petrarca, pictorii după Van Eyck și Masaccio, sculptorii după Donatello și Claus Sluter. Acești artiști reușesc în de-mersul lor, mai ales odată cu apariția operei și a concertelor. Acest proces de individuație devine individualism în momentul în care omul caută gloria sau este glorificat. Exemplele abundă atât în lumea artistică, cât și în lumea militară (condottieri) sau în rândul conducătorilor de stat (Francisc I, Carol Quintul, Henric al VIII-lea...). Individul devine și mai
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sănătatea, fericirea) nu durează la nesfârșit. Nu mai credem atât de mult în lumea de apoi, dar aspirăm mereu la eternitate. Negăm imposibilul. Totul trebuie să ne reușească. Valorile care se ascund în spatele acestor atitudini sunt valori postmoderne (deja studiate): individualismul, dezvoltarea personală, hedonismul, cu implicația unei satisfaceri imediate. Ele inspiră judecățile și se materializează prin exigențe și revendicări. Altădată răspundeam inevitabilului cu o atitudine care poate fi numită "morală de consolare". Suferiți? Acceptați-vă durerea: ea contribuie la mântuirea voastră
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
un proces și a cere despăgubiri. Acum putem pune cunoștințele moderne în slujba unui proiect care ne are în centru, pe noi, dorințele noastre și, câte-odată, fantasmele noastre. A devenit un drept. Refuzul finitudi-nii se găsește deci la confluența exigențelor individualismului contemporan și a puterii tehnico-științifice cu care suntem dotați. Prin urmare, credem că avem dreptul la sănătate (și nu doar la îngrijiri), la fericire (și nu doar la o existență ferită de sărăcie), la un copil sau, din contra, la
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]