1,115 matches
-
a îmbunătățirii situației materiale și social-politice. Această realitate l-a determinat pe Tocqueville să folosească cuvîntul "individualism" pentru a exprima ceea ce văzuse. Gînditorul francez J. Hector St. John de Crevecoeur a fost printre primii care au vorbit despre caracterul specific individualist în descrierea poporului american, în lucrarea sa din 1782, Letters from an American Farmer (Scrisori de la un fermier american). Acesta a deschis drumul unei întregi tradiții de gîndire, atunci cînd a observat și sistematizat terminologic faptul că americanii tind să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sublinieze propriile însușiri, aptitudini sau interese, făcînd mai puțin referire la aspectele ce țin de alții. în urma valorificării propriilor atribute și a confirmării acestora, stima de sine autoreferențială sporește. Mediul social prielnic pentru dezvoltarea unei structuri puternic independente este cultura individualistă, în care Eul independent urmărește exprimarea directă a sa, obiectivarea gîndurilor în comportament. Structurile interdependente cuprind însă în orizontul lor psihic într-o mai mare măsură pe "celălalt", se raportează mereu la alții, depind de relațiile bilaterale, evoluția sau involuția
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sistematică a diferitului cultural, articulat tocmai ca urmare a influenței reunite a acestor determinări. Totodată, psihologii se bizuie frecvent pe presupoziția care afirmă că procesele pe care le studiază sînt universale, deși ei sînt inserați cel mai adesea în culturi individualiste și cu o distanță mică față de putere, iar inferențele lor se articulează pe baza principiului "ceea ce este local adevărat este adevărat pretutindeni". Trebuie angajată, așadar, distincția dintre emic și etic (Berry, 1969, 1989, 1992). Astfel, o perspectivă etică evidențiază existența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de generalitate. Așa cum s-a subliniat anterior, H. Triandis (1995) a propus, pentru a evita confuziile între nivelele de analiză, folosirea unor concepte corelate (individual/colectiv). Astfel, membrii care aparțin culturii colectiviste sînt individual alocentrici, iar cei care aparțin culturii individualiste devin idiocentrici și împărtășesc valorile individuale. Schwartz și echipele cu care a colaborat (1992, 1999, 2000, 2005) au realizat medii standardizate pentru toate valorile în interiorul fiecărei țări (ca unitate de analiză), furnizînd informații fertile pentru dimensiunile modelului lui Hofstede, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dependente de context sînt alcătuite din subiecți modest autodeterminați, predispuși la fatalism și dezangajare (Hall, Hall, 1990). în opoziție, culturile slab dependente de context, precum cele din America de Nord sau din majoritatea țărilor din Europa Occidentală, produc indivizi logici, liniari, predictibili, individualiști și orientați spre acțiune. în aceste arii culturale se valorizează în mai mare măsură gesturile raționale, faptele, franchețea. Rezolvarea problemelor urmează soluții raționale, pragmatice, verificate. Deciziile se sprijină pe fapte mai mult decît pe intuiții, iar dialogurile sfîrșesc prin "trecerea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul este asociat cu rolurile stabile, ierarhizate și cu încurajarea proprietății colective. Istoria constructului începe în Antichitate, temele individualism/ colectivism apărînd în Republica lui Platon, iar cele legate de valorile individualiste, în învățăturile sofiștilor. Individualismul a fost asociat impunerii legale a proprietății private în Anglia, în jurul anului 1200 (MacFarlane, 1987, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49). Plecînd de la aceste premise istorice, în cadrul psihologiei interculturale, Rokeach (1973) a realizat o diferențiere între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să depindă și de cultură. S-a observat totodată că alocentrismul și idiocentrismul nu sînt corelate în lotul de colectiviști, dar sînt negativ corelate în lotul de individualiști. în general, în culturile colectiviste sînt aproximativ 60% alocentriști, iar în culturile individualiste, aproximativ 60% idiocentriști. Totodată, alocentriștii din culturile individualiste tind să se asocieze în grupuri, comuniuni, asociații etc., după cum idiocentriștii din culturile colectiviste tind să se simtă oprimați de culturile lor și încearcă să le părăsească. 8.2. Comparații interculturale realizate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
totodată că alocentrismul și idiocentrismul nu sînt corelate în lotul de colectiviști, dar sînt negativ corelate în lotul de individualiști. în general, în culturile colectiviste sînt aproximativ 60% alocentriști, iar în culturile individualiste, aproximativ 60% idiocentriști. Totodată, alocentriștii din culturile individualiste tind să se asocieze în grupuri, comuniuni, asociații etc., după cum idiocentriștii din culturile colectiviste tind să se simtă oprimați de culturile lor și încearcă să le părăsească. 8.2. Comparații interculturale realizate pe dimensiunea individualism-colectivism Dimensiunile culturale sînt parțial asociate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atît cu dezvoltarea economică, cît și cu latitudinea ridicată (țările cu climă moderată sau rece tind spre individualism, în timp ce țările cu climat cald tind spre colectivism). Studiul longitudinal realizat de Hofstede și colaboratorii (2010) sugerează că țările mai dezvoltate sînt individualiste, iar odată cu creșterea indicatorilor care atestă nivelul de dezvoltare economică și socială, pe măsură ce sporește accesul la resurse, cetățenii își permit mai multă intimitate și independență, iar cultura evaluată tinde să devină mai individualistă (Basabe et al., 1999, p. 107). Primul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2010) sugerează că țările mai dezvoltate sînt individualiste, iar odată cu creșterea indicatorilor care atestă nivelul de dezvoltare economică și socială, pe măsură ce sporește accesul la resurse, cetățenii își permit mai multă intimitate și independență, iar cultura evaluată tinde să devină mai individualistă (Basabe et al., 1999, p. 107). Primul studiu transcultural extins a fost realizat de G. Hofstede (1980/2001), iar rezultatele au catalogat SUA, Marea Britanie și Canada drept cele mai individualiste țări și țările asiatice și cele din America Latină drept cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
intimitate și independență, iar cultura evaluată tinde să devină mai individualistă (Basabe et al., 1999, p. 107). Primul studiu transcultural extins a fost realizat de G. Hofstede (1980/2001), iar rezultatele au catalogat SUA, Marea Britanie și Canada drept cele mai individualiste țări și țările asiatice și cele din America Latină drept cele mai colectiviste. Observațiile lui Hofstede din 1980 sînt confirmate și de studiul realizat de Chiu, Kosinski (1999), care a avut ca grupe de referință loturi de subiecți din Australia și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu anul 1964, cînd a fost promulgată Legea Drepturilor Civile, prin care s-a dezvoltat conceptul drepturilor pe care afro-americanii ar trebui să le dobîndească. Donohue a documentat schimbări majore în direcția "lejerității", deci a individualismului. Dacă Statele Unite au fost individualiste în secolul al XIX-lea, cînd le-a vizitat A. de Tocqueville, această trăsătură s-a intensificat pînă în prezent. Reflectînd pe marginea cărții-reper (Hofstede, 1980/2001), H. Triandis afirma că "Hofstede (1980) a găsit Statele Unite ca fiind cea mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în secolul al XIX-lea, cînd le-a vizitat A. de Tocqueville, această trăsătură s-a intensificat pînă în prezent. Reflectînd pe marginea cărții-reper (Hofstede, 1980/2001), H. Triandis afirma că "Hofstede (1980) a găsit Statele Unite ca fiind cea mai individualistă cultură" (Triandis, 1995, p. 98). Printre factorii care ar putea fi responsabili se numără influența britanică, afluența, frontierele deschise, mobilitatea socială și geografică. Triandis considera că "majoritatea emigranților trebuie să fi fost mai individualiști decît cei din in-grupul lor, pentru că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
găsit Statele Unite ca fiind cea mai individualistă cultură" (Triandis, 1995, p. 98). Printre factorii care ar putea fi responsabili se numără influența britanică, afluența, frontierele deschise, mobilitatea socială și geografică. Triandis considera că "majoritatea emigranților trebuie să fi fost mai individualiști decît cei din in-grupul lor, pentru că mutarea implică afectarea comportamentelor tradiționale" (Triandis, 1995, p. 98). Robert V. Levine, Ara Norenzayan și Karen Philbrick (2001) au realizat un studiu despre diferențele interculturale în acordarea de ajutor străinilor, acesta incluzînd și dimensiunea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cel mai ridicat de individualism. Același aspect a fost surprins și de studiul realizat de Paul E. Spector și colaboratorii săi (2001a); România s-a poziționat tot pe ultimul loc din 23 de țări (51.1.), fiind cea mai puțin individualistă, iar în acest studiu America s-a clasat pe al șaptelea loc (94.9), după Franța, Noua Zeelandă, Suedia, Africa de Sud, Anglia și Spania, dar din același cluster de culturi naționale afine cu acestea, avînd un nivel foarte crescut de individualism. Așadar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
afine cu acestea, avînd un nivel foarte crescut de individualism. Așadar, fiind cultura națională cu cel mai înalt grad de individualism în studiile lui G. Hofstede, SUA este adesea folosită în demersurile interculturale drept criteriu de referință pentru desemnarea polului individualist. Totuși, în cadrul culturii naționale nord-americane există diferențe semnificative, care nu susțin ideea unei omogenități culturale. Astfel, M. Rokeach (1973) a descoperit că subiecții ce aparțin claselor sociale superioare și medii au un nivel mai înalt de valori individualiste (de exemplu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
desemnarea polului individualist. Totuși, în cadrul culturii naționale nord-americane există diferențe semnificative, care nu susțin ideea unei omogenități culturale. Astfel, M. Rokeach (1973) a descoperit că subiecții ce aparțin claselor sociale superioare și medii au un nivel mai înalt de valori individualiste (de exemplu, ambiție, autonomie, creativitate) decît cei din clasele inferioare ale societății, după cum subiecții din clasele sociale inferioare pun accentul mai mult pe obediență, integrare "supusă" în societate (copilul "ideal" este acela care este ascultător, urmîndu-și simbolic antecesorii), în timp ce clasele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
înalte încurajează independența, creativitatea, încrederea în sine (copilul "ideal" este cel creativ, angajat, cu inițiative inovatoare, chiar riscante). Triandis (2001) a remarcat că populația hispanică din SUA este mai colectivistă decît cea nonhispanică, dar hispanicii tind să devină tot mai individualiști pe măsură ce devin aculturați. De asemenea, americanii asiatici sînt mai colectiviști decît cei europeni, dar la a treia generație pot fi practic identici cu americanii europeni în ce privește nivelul de individualism (Heine, Lehhman, 2010). Conform celor susținute de H. Triandis și colaboratorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
clasă cu Iranul (41) și Jamaica (31). Culturile naționale europene cele mai apropiate sînt Spania (51) și Grecia (35), amîndouă țări mediteraneene. în același studiu, autorii lansează și următoarea aserțiune: rușii oscilează între extreme, fiind fie foarte colectiviști, fie extrem de individualiști, pentru că sloganul "nu trăi mai prost decît vecinul tău" care desemnează în societățile occidentale faptul că indivizii ar trebui să-și exploateze propriul potențial într-o societate competitivă, prin respectarea unor reguli sociale clare, legitime și acceptate combină în Rusia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
egalitate socială; individualismul vertical este prezentat ca o înclinație spre favorizarea ierarhiei sociale și a unei distanțe față de putere mai mare, cu păstrarea autonomiei, dar și cu acceptarea inegalității sociale. Rezultatele au atestat că germanii exprimă semnificativ mai multe tendințe individualiste față de egipteni, atît în ce privește subscala verticală, cît și cea orizontală. în contrast, egiptenii înregistrează scoruri semnificativ mai mari în ce privește tendințele colectiviste, la ambele subscale. Literatura de specialitate ce investighează dimensiunea individualism-colectivism și-a concentrat atenția pe diferențele dintre culturile vestice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
americanii au obținut cel mai ridicat scor în ce privește orientarea spre self și nevoia de autonomie. Japonia în perioada dintre deschiderea Japoniei în 1854 și începutul războiului din Pacific (1941), mai mulți cercetători vestici au observat că japonezilor le lipseau trăsăturile individualiste (Chamberlain, 1905; Ladd, 1910; Lederer, Ledered-Seidler, 1938; apud Takano, Osaka, 1999, p. 311). După războiul din Pacific, cartea lui Ruth Benedict, care a avut un ecou semnificativ, Crizantema și spada (The chrysanthemum and the sword, 1946/2009) a consolidat concepția
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un bilanț asupra studiilor privind individualismul/colectivismul japonezilor și au observat că grupul de referință cu care s-au comparat rezultatele obținute în majoritatea cercetărilor a fost cvasiexclusiv grupul de americani, pe considerentul că aceștia aparțin uneia din cele mai individualiste culturi naționale. Concluziile autorilor infirmau existența unor diferențe substanțiale între Japonia și SUA pe dimensiunea evocată, iar opinia comună ce susținea caracteristica colectivismului japonez s-a dovedit a avea o bază fragilă, întemeiată pe observații întîmplătoare, a căror validitate se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
întemeiată pe observații întîmplătoare, a căror validitate se afla sub semnul întrebării (se pot găsi cu ușurință situații care indică exact contrariul, după cum anumite evenimente istorice sînt în totală contradicție cu această convingere, precum numeroasele răscoale țărănești, cu un focar individualist puternic (Takano, Osaka, 1999, p. 331). în sfîrșit, persistența acestei credinței comune poate fi explicată și printr-o combinație de bias-uri cognitive bine-cunoscute, precum eroarea fundamentală de atribuire. 8.3.7. Ierarhiile europene în ceea ce privește Europa, se observă o separare evidentă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se observă o separare evidentă între țările foste comuniste, care apar ca fiind preponderent colectiviste (România ocupă, de exemplu, locul 23, ultimul, într-o ierarhie individualism-colectivism), Bulgaria 17 din 23 de țări, Spector et al., 2001a) și țările vestice, tipic individualiste (Franța locul 10, Germania 15, Marea Britanie 3, Italia 7, Olanda 4 din 53 de țări, Hofstede, 1980/2001), acest lucru venind în sprijinul opiniei lui Hofstede privind influența dezvoltării economice asupra dimensiunii individualism-colectivism. în tabelul 1 putem urmări ierarhia mondială
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
economice asupra dimensiunii individualism-colectivism. în tabelul 1 putem urmări ierarhia mondială evidențiată de un studiu recent derulat în mediul organizațional, în care țările europene sînt redate cu caractere diferite (Spector et al., 2001a). 8.3.8. Germania Germanii exprimă tendințe individualiste clare, trăsătură demonstrată de G. Hofstede, dar și de studii mai recente. Ancheta de teren coordonată de Darwish și Huber (2003, p. 53) demonstrează prevalența speciilor comportamentului social individualist atît în ce privește subscala verticală (care asociază tendința spre autonomie, cu acceptarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]