3,661 matches
-
din stăruința lui îndărătnică, din dorința lui de a cunoaște, din înfrânarea pornirilor rele, din înfrățirea pentru un scop înalt... și aceasta învinge”. În sfârșit, N. Iorga a socotit poporul nostru ca o entitate care și-a creat propria-i individualitate, „un popor care nu seamănă cu altul și că de aceea el are legături și într-o parte și în alta și nu poate trăi rupând unele legături pentru a păstra pe celelalte și nu-și poate păstra interesele decât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bucura de efectele exercițiilor fizice. Totuși, experții în activitățile fizice sportive, precum și specialiștii din fiziologie și medicină sportivă susțin că trebuie avute în vedere anumite restricții, datorate: specificului dat de etapele creșterii și dezvoltării (vârsta biologică, vârsta psihologică); eredității / geneticului; individualității fiecăruia dintre noi; caracteristicilor diferitelor tipuri de efort; Dan Iulian Alexe 58 Restricțiile la care am făcut referire sunt determinate și de faptul că ar exista un nivel diferit de percepere internă, subiectivă a efectelor efortului fizic specific (fiecare categorie
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
18/19 ani (după unele surse, ajungând chiar la 24 de ani, perioada dintre 19-24 ani fiind numită adolescența prelungită). Specific adolescenților le sunt evidențiate, de către psihopedagogi, „toanele” lor, impulsivitatea, atitudinile rebele, nesiguranța, obiceiurile „nesănătoase”, discuțiile contradictorii, anxietatea, crizele, manifestarea individualității, practic o serie largă de schimbări din punct de vedere psihic. Alți specialiști, privesc adolescența ca perioada „elanurilor îndrăznețe”, a integrării sociale, a dezvoltării viitorului adult, a începutului stabilizării personalității, chiar „vârsta de aur”. Dan Iulian Alexe 66 După cum se
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
construcția europeană a dezvoltat anumite caracteristici proprii, desigur în cadrul multilateral, și chiar dacă nu se poate vorbi de un stil european al negocierii, așa cum au realizat cele mai puternice școli naționale de negociere, credem că poate fi susținută o anumită specificitate, individualitate a negocierii europene. Literatura despre negocierea europeană s-a îmbogățit îndeosebi din ultimul deceniu al secolului trecut. În mod cert, sfârșitul Războiului Rece, marile provocări ale globalizării și tendința tot mai pregnantă a Uniunii Europene de a-și impune recunoașterea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
recurs la morală. Cu toate acestea, este des criticată lipsa de relevanță a teoriilor etice pentru discuțiile de etică aplicată. "Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării", spune A. Pleșu. "Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu există boli, ci bolnavi. A recomanda unor pacienți diferiți același medicament, în același dozaj, prognosticând același tip de vindecare, în aceeași
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
alternativa că săvârșește ilicitul, este trasă la răspundere"16. Categorie valorică, responsabilitatea îmbină inseparabil sentimentul și cunoașterea, așa încât putem vorbi atât de sentimentul responsabilității, cât și de cunoștința responsabilității. Responsabilitatea este definită de Gh. Mihai ca fiind "asumarea de către personalitatea individualității umane a valorii acelor acte, proprii sau ale altora, ale căror consecințe le apreciază în cunoștință de cauză ca dezirabile și a căror îndeplinire o decide în mod liber"17. Două condiții sunt esențiale pentru existența responsabilității: libertatea persoanei și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ale altora, ale căror consecințe le apreciază în cunoștință de cauză ca dezirabile și a căror îndeplinire o decide în mod liber"17. Două condiții sunt esențiale pentru existența responsabilității: libertatea persoanei și capacitatea de a decide. Omul, luat în individualitatea sa, este capabil să decidă doar dacă este liber și are alternative de alegere. El alege după criterii de evaluare pe care și le asumă. Conștient de sine, omul alege între actele permise și interzise, între fapte licite sau ilicite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
serie de nuanțări care unicizează fiecare aspect al acesteia, raportul comunicare limbaj limbă fiind, din această perspectivă, unul cu rol de direcționare a interpretărilor posibile asupra acestei realități. Într-un demers dinspre general către particular, dinspre caracteristicile planului uman către individualitățile acestuia, comunicarea se instituie ca termen supraordonat, care-și subsumează limbajul, respectiv limba, ultimele două plasate, de altfel, în această ordine și prin prisma raportării diacronice 1 la acești referenți. Pe de altă parte, actualizarea acestui raport implică trimiterile către
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
serie de elemente caracteristice acestui nivel: ca relație, valori subiective/intersubiective, contextuale, normate, ca interacțiune, ca procesualitate, planul comunicării de tip didactic (avut în vedere aici) este unul care-și nuanțează ipostazele, statutul, tocmai prin prisma componentelor care-i conferă individualitate (preponderent, prin educatori și educați, prin relațiile dintre aceștia, prin coordonatele demersului instructiv-educativ în care se înscriu etc.). (a) Ca relație 25, comunicarea didactică presupune raportarea individului (emițător, respectiv receptor cu educatorul și educatul plasați în ambele ipostaze) la ,,lume
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
social, cultural, politic, economic etc. de membrii unei societăți 105 implică (prin prisma Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial nr. 606 din 10 decembrie 1999, art. 3, alin. 1 și 2) ,,dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, formarea personalității autonome și creative", înte-meindu-se ,,pe tradițiile umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești"106, contribuind ,,la păstrarea identității naționale". Se remarcă, astfel, la acest nivel, anumite: * premise: tradițiile umaniste + valorile democrației + aspirațiile societății românești (demers
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
valorile democrației și pe aspirațiile societății românești"106, contribuind ,,la păstrarea identității naționale". Se remarcă, astfel, la acest nivel, anumite: * premise: tradițiile umaniste + valorile democrației + aspirațiile societății românești (demers dinspre general către particular: umanitate democrație societate românească); * direcții vizate: dezvoltarea individualității + autonomie + creativitate (demers dinspre asigurarea bazei de dezvoltare individuală către perspective mai nuanțate: autonomie, respectiv creativitate). Idealul educațional este asociat, în general, unei serii de obiective generale, dintre care enumerăm (după prezentarea realizată de George Văideanu) prin raportare și la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mediu educativ, care să susțină dezvoltarea autonomiei și interdependenței"108; de altfel, se poate considera că însăși ,,finalitatea culturii și a educației de a facilita comunicarea are trei componente: relația dintre ființa umană și cultură, comunicarea fiecărui individ cu propria individualitate și comunicarea interpersonală"109, de unde și ancora care permite plasarea comunicării (cu toate aspectele/componentele sale) la fiecare nivel, nuanțat, al finalităților oricărui demers instructiv-educativ. 4.1.2. Obiectivele educaționale ale reformei (reflectare a obiectivelor generale ale sistemului de învățământ
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
anumit tip de politică educațională, condiționată de anumite aspecte ale contextului social, cultural etc.) pot fi sintetizate într-un sistem de concepte/sintagme cheie care oferă o perspectivă de ansamblu asupra demersului pe care învățământul românesc vizează a-l realiza: individualitate în diversitate 110 competiție inovație 111 standarde ridicate 112 compatibilizare cu sistemele europene interna-ționalizare113 orientare către valori 114. Prin raportare la acestea, pot fi avute în vedere și obiectivele specifice pe tip de educație: obiectivele educației intelectuale (,,însușirea cunoștințelor de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
planul conținutului și al formei, implicațiile componentelor actului comunicativ, în condițiile în care se vizează optimizarea acestui proces în general, în cadrul activităților desfășurate în grădiniță și în alte situații de comunicare pentru care este pregătit astfel copilul; valențele contextului conferă individualitate fiecărei manifestări în planul comunicării; se remarcă, în acest sens, implicațiile contextului personal (vezi supra subiectivitatea), interpersonal (intersubiectivitatea), circumstanțial (repere spațio-temporale, cauzale etc. contextualizarea), social (ancorarea într-un plan mai general; socializare), cultural/cutumal (mentalități, tradiții, sărbători religioase/laice etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vezi modelul colonial de viață al coralilor). Se întrevăd în acest model atît avantajele (conlucrarea dintre individ și societate în avantajul evoluției armonioase a individului, ca în democrații), cît și pericolele (tendința de a fi absorbit în colectivitate, cu pierderea individualității, ca în sclavagism). Polipul este în general asociat cu lumea materială; accesul la transcendență (la Golgonooza, la arta) devine posibil doar după ce omul a trecut de Polip (materia, trupul fizic) (e.g. Milton 35, 22). 129 NOAPTEA A CINCEA: Descrie începutul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
limite fizice trupului uman. Tirța cu Surorile ei întocmesc țesuturile trupului material: creează, limitînd, formă fizică, țes "Trupul Natural" (Natural Body) opus "Trupului Spiritual" (Spiritual Body). Poemul "To Tirzah" ("Către Tirța") din Songs of Experience este o afirmare fermă a individualității, a independenței față de mama și sistemul material de valori reprezentat de aceasta. Astfel, abandonînd-o pe Tirța (ea este "mama părții mele Muritoare" "Mother of my Mortal part"), poetul Cîntecelor experienței invocă de două ori prima parte dintr-un răspuns dat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
personalității trebuie să fie determinată natural și social. Personalitatea însăși păstrează în structura sa aceste determinări, ea fiind o structură bio-psihică și socială. Dacă ar fi simplu determinată, atunci i-ar lipsi fie spontaneitatea, deci variația aptitudinilor, fiind, astfel, doar individualitate, fie legătura cu "pământul" fiind, astfel, personalitatea absolută, Dumnezeu. C. Rădulescu-Motru cumpănește aceste determinări astfel încât omul să apară în structura lumii ca un punct de echilibru între natură (condiționat) și Absolut (Necondiționat). Deși în scenariul determinismului prin finalitate, construit în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realizat al acestuia și criteriul pentru împlinirea sa. Prin această formă de personalizare, omul dă seama de dubla sa condiționare, cosmică și istorică, dar nu separat, pentru că luate câte una, determinările își pierd sensul. Numai fizic, omul ar fi o individualitate, o realitate biologică, așa încât el nu s-ar putea forma ca personalitate; numai cultural, el ar fi o personalitate pură, de condiția lui Dumnezeu, astfel încât și-ar pierde specificul, anume faptul muncii, care nu se poate produce decât în prezența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
per-sonalității, aceasta din urmă înțeleasă ca unitatea de viață cea mai complexă. De asemenea, filosofia nu-și poate împlini sarcina de a reconstrui teoretic personalitatea, dacă nu ține seama de unitatea sufletească ce se află la baza acesteia și de individualitate, căci "la baza unității sufletești este unitatea organică materială, individualitatea"175. Personalitatea nu este o prezență întâmplătoare în lume; iar explicația ei trebuie să țină seama de procesul real prin care ea s-a constituit. Tocmai pornind de la personalitate, cercetarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai complexă. De asemenea, filosofia nu-și poate împlini sarcina de a reconstrui teoretic personalitatea, dacă nu ține seama de unitatea sufletească ce se află la baza acesteia și de individualitate, căci "la baza unității sufletești este unitatea organică materială, individualitatea"175. Personalitatea nu este o prezență întâmplătoare în lume; iar explicația ei trebuie să țină seama de procesul real prin care ea s-a constituit. Tocmai pornind de la personalitate, cercetarea filosofică poate intra în regimul său propriu de interpretare, de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deosebire de personalismul energetic unde se afirmă că eul este o condiție a personalității); eul se constituie datorită unor achiziții în structura personalității, exprimând stadiul în care aceasta este racordată la sistemul de relații sociale și, de fapt, stadiul confruntării individualității proprii cu "societatea exterioară". Așa încât, "putem adopta cuvântul 'eu' pentru a caracteriza această epocă a personalității cu reflecție (capacitate de reflecție n. C.) și a personalității cu gândire"190. Dovada valabilității acestor afirmații este sprijinită de P. Janet prin cercetarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității; eul preexistă oricărei forme de personalitate. Rolul său este acela de a se înconjura de o structură aptitudinală și împreună cu aceasta să alcătuiască o personalitate. Filosoful român mizează pe ideea că fără o distincție inițială între ceea ce aparține propriei individualități și ceea ce aparține altora nu este posibilă activarea socială a unui potențial psihic în sensul exercițiului muncii, deci al afirmării unei personalități. Psihologul francez procedează invers (în general, invers decât filosofii, cum ar spune psihologul însuși), căci eul este realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
antropomorfizare. Problema personalității copilului și a analogiei sale cu personalitatea primitivului este discutată și în Cursul de psihologie (îndeosebi Partea a IV-a, II, 1). Și aici autorul pledează pentru considerarea copilului nu ca un "matur redus", ci ca o individualitate de-sine-stătătoare. Prin urmare, între dezvoltarea psihică a copilului și cea generală a omului, începând cu primitivul (a personalității mistice către alte forme de personalizare), există o analogie. Între alții, Ernst Meumann (citat de C. Rădulescu-Motru în Lecții de logică în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
caracterului și simțirea eului"229. Vocația vine din nucleul personalității (eul) și dintr-o însușire a personalității împlinite (caracterul). Dar nu din ele ca atare, ci din posibilitatea lor: simțirea (eului) și dispozițiile (caracterului). Ea este semnul unei chemări căreia individualitatea îi este "patul germinativ"; iar activarea condițiilor de geneză este posibilă prin muncă. În geneza vocației sunt necesare dispozițiile sufletești individuale, aflate sub condiționare naturală; dar ea apare numai dacă aceste dispoziții sufletești răspund unei finalități sociale. Într-o unitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
idealuri ale culturii. Nu orice fel de însușiri sufletești, desigur, ci doar cele care îngăduie "variații originale" utile comunității, în sensul continuării "vieții culturale trecute" prin "dezvăluirea fondului propriu sufletesc, care constituie unitatea poporului"230. Originea vocației se află în individualitatea racordată la un ideal cultural, dar, indirect, ea se află în mediul cosmic și în cultura cea mai rafinată. Nici una dintre aceste două determinări nu poate fi negată fără a anula vocația însăși. Dispozițiile sufletești ale individualității posibile prin cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]