3,426 matches
-
mari cantități de informații într-un timp relativ scurt.” (p. 1115), iar la pagina 117, adaugă: „Însăși alternanța metodelor și procedeelor, durata utilizării lor în clasă etc. țin seama de o psihologie diferențiată care tinde să conducă spre o metodologie individualizată.” În subcapitolul IV.2, Aplicabilitatea metodelor de învățământ folosite de Fericitul Augustin, în lecția de religie, astăzi, autoarea ne prezintă trei proiecte didactice - model, în care surprinde, la modul exemplar, metode didactice actuale identificate în opera augustiniană, însoțite de o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
faptice și concrete pentru elevii claselor mici, sau a prelegerii și expunerii pentru vârstele mai mari. Însăși alternanța metodelor și procedeelor, durata utilizării lor în clasă etc. țin seama de o psihologie diferențiată care tinde să conducă spre o metodologie individualizată. Gândirea concretă a școlarului din clasele I-IV, bazată pe elemente intuitive, ca și fluctuația atenției lui, vor impune utilizarea unui material intuitiv bogat și variat, un apel mai frecvent la metoda demonstrației, precum și o mai mare alternanță și variație
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
J. Rousseau, 1973, p. 67) „Școala nu trebuie să pregătească pentru viață, ea trebuie să fie viața însăși, să pulseze de viață reală”. (Dewey, J., apud Stanciu, I. Gh., 1991, p. 112) „Pedagogia diferențiată se poate defini ca o pedagogie individualizată care recunoaște elevul ca o persoană având reprezentările sale proprii despre situația de formare; o pedagogie variată care propune un evantai de demersuri, opunându-se astfel mitului identitar al uniformității, al falsei democrații, conform cărora toți trebuie să muncească în
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
ceea ce este elevul la un moment dat și ceea ce el poate să devină și include factorii de personalitate, procesele și capacitățile psihice, toate „condițiile interne” care mijlocesc acțiunea influențelor externe - modalități concrete de realizare (Nicola, I., 1996, pp. 359360): - acțiuni individualizate ce se desfășoară cu întreaga clasă de elevi; - acțiuni individualizate care se realizează în afara procesului de învățământ (de exemplu, temele diferențiate pentru acasă, lectura și bibliografia suplimentară etc.); - activități pe grupe de nivel (împărțirea clasei în grupe relativ apropiate sub
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
poate să devină și include factorii de personalitate, procesele și capacitățile psihice, toate „condițiile interne” care mijlocesc acțiunea influențelor externe - modalități concrete de realizare (Nicola, I., 1996, pp. 359360): - acțiuni individualizate ce se desfășoară cu întreaga clasă de elevi; - acțiuni individualizate care se realizează în afara procesului de învățământ (de exemplu, temele diferențiate pentru acasă, lectura și bibliografia suplimentară etc.); - activități pe grupe de nivel (împărțirea clasei în grupe relativ apropiate sub raportul potențialului intelectual și repartizarea unor sarcini diferite); - activități în
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de învățământ sunt: Timpul Curriculum (unitățile de învățare și conținuturile acestora); Competențele derivate din competențele generale și cele specifice Strategiile didactice/formele de activitate didactică: ”cei 3m” metode, mijloace, materiale; Modul de organizare a educabililor și desfășurare a lecției: frontal, individualizat, în perechi, pe grupe/ateliere de lucru etc; Evaluarea, realizarea feed-back-ului; Bibliografia utilizată. În funcție de particularitățile claselor/colectivelor de elevi, curriculum și conținuturile selectate, corelate sau nu cu manualele alternative aprobate de minister, etapele proiectării trebuie adaptate astfel încât competențele specifice și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
foarte importantă suportului cartografic, care demonstrează acea competență transdisciplinară cu specificitate geografică care trebuie maximizată cu orice prilej. ”Scopul evaluărilor nu este ierarhizarea elevilor, a profesorilor sau a școlii, ci cunoașterea nivelului real al elevilor, pentru a stabili un parcurs individualizat al acestora și pentru a măsura progresul școlar realizat. Astfel evaluarea inițială devine reper pentru adaptarea procesului de învățare la particularitățile beneficiarului direct” a serviciilor educaționale. (”Foaia de parcurs 2011-2012”M.E.C.T.S., 05.09.2011) Rolul/funcțiile evaluării competențelor: DIAGNOZĂ = constatare
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
reflecțiilor atribuite unui personaj sau eului liric. Utilizarea monologului accentuează componenta retorică a discursului, evidențiată prin elemente paraverbale specifice vorbirii directe (nivel fonetic), prin ocurența indicilor persoanei I, prin topică afectivă și mărci ale oralității (nivel morfosintactic), prin limbajul expresiv, individualizat stilistic (nivel lexicosemantic și stilistic). În funcție de strategiile discursive adoptate, monologul poate fi: explicativ, argumentativ, asertiv, descriptiv, narativ, eseistic etc. - În opera epică bazată pe narațiune heterodiegetică (persoana a IIIa narativă), monologul poate fi adresat - inserat sau nu întrun dialog - sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel modern (individualizat, dilematic, contradictoriu, relativizat) etc. În literatura secolului XX tipurile predominante sunt: personaje realiste, moderniste, expresioniste, absurde, postmoderniste etc. Funcțiile pe care personajul le îndeplinește în textul narativ determină o altă clasificare: - Protagonistul este plasat în centrul seriei de evenimente, implicat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
narativă a genului epic. Aceasta evidențiază și alte elemente ce diferențiază romanele: diversitatea relațiilor dintre realitate și ficțiune, dintre fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau „funcții“, cum le numește Vladimir Propp. Basmul cult preia tiparul consacrat prin eposul popular, remodelând însă structurile stereotipe, conform opțiunilor estetice ale scriitorului și viziunii sale artistice. Astfel, în Povestea lui HarapAlb (1877), eposul miraculos și personajele sunt puternic individualizate, fiindcă „Creangă umple schema universală cu imagini concrete ale vieții țărănești de odinioară“, după cum afirmă G. Călinescu. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat Specifică basmului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prezență textuală subiectivă, un eu narator care își asumă explicit rolul de povestitor: ...să încep a depăna firul poveștii; Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați! Alte linii de forță ale basmului cult sunt personajele puternic individualizate, precum Harap Alb, care se înscrie în final în canonul eroic, deși nu în maniera clasică a lui FătFru mos din basmul popular. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
teoretic, programatic. Astfel, neoclasicismele secolului al XVIII-lea reprezintă, de fapt, poeticile secolului al XVIII-lea acele poetici care, după cum am văzut, preiau, adaptează și prelucrează modelul francez, doar pentru a încerca să-i provoace renașterea în hainele noi și individualizate ale fiecărei culturi europene în parte. IV. Neoclasicismul pașoptiștilor români IV.1. Coordonatele epocii pașoptiste. Ambivalența clasic-romantic "În istorie, nu există miracole, ci din când în când, întâmplări minunate; există, câteodată, în viața popoarelor clipe privilegiate când, într-o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
află atît la baza partidului meu laburist, cît și la baza celui conservator". 13 Nu se poate estima cu precizie ponderea electorală a CDS-ului (Centre des Démocrates Sociaux), membru în mai multe coaliții, în cadrul cărora nu poate fi nicidecum individualizat. De la alegerile legislative din martie 1993 are 57 de deputați, iar guvernul condus de Edouard Balladur numără 5 miniștri CDS din 29. La alegerile europene din 1989, lista elaborată în mare parte de acest partid a întrunit 8,8% din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ceea ce a fost boala și bolnavul psihic în perioadele de la începutul existenței moldovenilor pe meleagurile lor și mai ales la locul ocupat de acestea în mentalitatea populară. * La originea mentalității populare cu privire la bolile psihice stă convingerea în existența unui suflet, individualizat, de sine stătător. Această convingere a plasat boala psihică într-un sector pur spiritual. Ne explicăm, astfel, înclinarea de a atribui unor forțe spirituale, metafizice, cauzele halucinațiilor, ale agitațiilor, ale delirului de tot felul, ale convulsiilor epileptice sau isterice. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aflată într-o dinamică acută și supusă mereu unor cerințe și solicitări intense și diverse, fără a evita nici una dintre componentele psihiatriei, de la istoricul acesteia și până la abordările terapeutice de ultimă generație. Profesorul a susținut și a impus o abordare individualizată a cazurilor, care implică o analiză complexă și comprehensivă a diferitelor situații posibile, bazată, în primul rând, pe profundul respect pe care îl acorda ființei umane aflată în stare de nevoie. Comportamentul ființei umane, care nu poate fi evaluat decât
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
enunțuri (și, prin acestea, discursul) și sînt, prin urmare, vorbire (concretizarea limbii), asemenea traducere nu este întemeiată. Lipsa de temei rămîne, chiar dacă pornește de la modelul francez, și atunci cînd lui limbaj i se atribuie sensul de "discurs", adică de instanțializare individualizată a vorbirii. Necesitatea de a opta pentru sintagma act de vorbire decurge și dintr-o altă perspectivă. Între facultățile umane, se remarcă în mod deosebit gîndirea, cu care limba are relații nemijlocite, ale cărei structuri formale și moduri de funcționare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vizată în special analiza unei limbi anumite, ci a limbii în general, a tuturor limbilor pe cît este posibil. Altfel stau lucrurile însă cînd se ia în obiectiv problema relației dintre limbă și filozofare, căci filozofarea se finalizează în filozofii individualizate, iar relația respectivă are în vedere determinarea aspectelor prin care această individualizare se datorează trăsăturilor specificice ale limbii în care filozofia a fost gîndită și exprimată inițial. Ca atare, de data aceasta, nu se poate avea în vedere limba în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
omului de a cunoaște și de a aprecia propria sa realitate, integrînd aspecte ale cunoașterii (reprezentării), evaluării (sentimentului) și acțiunii (voinței)246. Considerată de Henri E y247 ca fiind o organizare a vieții psihice umane și un model personalizat și individualizat al lumii, conștiința întrunește atît facultățile, cît și formele în care omul realizează comunicarea cu exteriorul. Realitatea bilaterală obiectiv-subiectivă pe care o atribuie gînditorul francez conștiinței, ca urmare a identificării unui statut ontologic specific, își desăvîrșește latura obiectivă prin limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individuală, care se manifestă și în limba populară, devine evidentă îndeosebi în cazul limbii literare, atunci cînd, prin suspendarea alterității, limba devine ea însăși obiect asupra căruia se manifestă în mod intenționat predispoziția creativă a omului. În producțiile culturale intens individualizate (precum filozofia și poezia), cînd antropocosmosul este rezultatul unei viziuni individuale, subiectivitatea individuală se manifestă, pe de o parte, ca subiectiv ontologic, care marchează desemnarea prin entități-le la care se raportează cuvintele, și, pe de altă parte, ca subiectiv
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
desemnarea prin entități-le la care se raportează cuvintele, și, pe de altă parte, ca subiectiv lingvistic, care vizează semnificația prin distribuirea cunoașterilor noționale ale discursului și este particularizată în raport cu stările obișnuite ale limbii. Este evident că desemnarea și semnificația individualizate oferă condițiile unei accentuate individualizări a sensului, care generează un subiectiv discursiv. Atîta timp cît alteritatea este funcțională, se produce comuniunea dintre locutor și interlocutor și, prin aceasta, o trecere din individual în social, și, întrucît socialul este element al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu induce lipsa unor zone de tangență sau imposibilitatea unor transferuri de la una la alta. Din altă perspectivă, dacă fiecare limbă se prezintă ca universală, actualizarea ei nu se caracterizează prin aceeași universalitate, deoarece se realizează ca vorbire, ca folosire individualizată, încît de fiecare dată se prezintă altfel, atît prin elementele antrenate, cît și prin modul lor de combinare. De aceea, cînd se traduce, nu se traduce o limbă 322, ci un text cu folosirea individuală a limbii, iar această folosire
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceste trăsături, dar apar alte însușiri individualizatoare ale textului, care decurg din modul de a folosi limba caracteristic autorului. Din acest motiv, atît textul original cît și textul tradus sînt unice în limbile în care sînt scrise, iar uneori intens individualizate. Ca atare, fiecare text filozofic original este particularizat, iar traducerea lui conduce tot la un text particularizat, printr-o echivalare de mijloace ale limbii-scop cu mijloacele limbii-sursă. Această echivalare se realizează la nivel lexical, la nivel morfologic, la nivel sintagmatic
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în poezia lirică este prezentată lumea cum ar trebui să fie, o lume creată și ideală, și nu este descrisă, expusă lumea cum este. Din acest motiv, popoarele subiective (precum grecii și germanii) au dat atît filozofi, cît și artiști individualizați, în vreme ce popoarele gregare au dat filozofie și artă etnică, deseori cu o accentuată notă de sincretism. În filozofie, cosmosul nu este realitatea sau cunoașterea la care s-a ajuns despre ea, ci o anumită viziune despre realitate, un antropocosmos singular
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
valoare generală, adică valabil și pentru alții, căci, fără a se adapta sentimentului altora, produce în alții sentimente, de obicei nuanțate, dar de aceeași natură și centrate pe același element inițiator. Filozoful procedează în același mod, realizînd o creație puternic individualizată ce antrenează facultățile cognitive ale receptorilor în efectuarea unor raționamente și judecăți similare pornind de la aceleași premise inițiatoare. Ca atare, forma jocului dintre individual și general este aceeași atît în cazul filozofiei, cît și în cazul poeziei, deși din punctul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]