1,177 matches
-
să "explice" de ce au ales respectivele asocieri (faza de justificare). Într-o a treia etapă, li se cere să răspundă la un chestionar de caracterizare a relațiilor între acești termeni induși și cuvîntul inductor. Relațiile între elementele induse și termenul inductor sînt deja formalizate. Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii evocați (X, Y sau Z) în urma testului asociativ. Aceste relații
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
între acești termeni induși și cuvîntul inductor. Relațiile între elementele induse și termenul inductor sînt deja formalizate. Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii evocați (X, Y sau Z) în urma testului asociativ. Aceste relații preconstruite sînt numite "conectori" sau (c). Trimițînd la mai multe niveluri de activitate cognitivă a unui subiect, sînt regrupate în scheme (sau hiperconectori). Chestionarul SCB descrie astfel
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
este efectuată a posteriori: subiectul asociază mai întîi, apoi revine asupra producției sale pentru a identifica, în felul său, regulile generatoare." Ibid. În faza de "justificare", subiecții sînt stimulați să spună de ce au exprimat cei trei termeni gîndindu-se la cuvîntul inductor. Li se permite astfel să explice procesele care operează în propria lor reprezentare. Prin acest artificiu tehnic și psihologic, s-ar favoriza apariția, autojustificarea și memorarea relativ mai de durată a atributelor cognitive cele mai caracteristice pentru o RS. Acest
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau de asociativitate al elementelor unei RS. Un element central va avea o valență puternică, spre deosebire de un cognem periferic. Valența reflectă proprietatea unui termen indus de a intra într-un număr mai mare sau mai mic de relații cu cuvîntul inductor. Prin acești indici, sînt reperate elementele nucleului central (valență puternică) și cele periferice (valență slabă), diferențele fiind testate prin χ2 sau prin analiza de varianță. Prin comparațiile dintre grupurile de subiecți cu comportamente diferite, se pun în evidență în special
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu profil filologic și științific se dovedește a fi un obiect mai consistent, fiind legat de un fenomen social mai difuz. Modelul [19/2] despre care am vorbit mai sus, centrat pe SCB Praxis și Atribuire, este aplicat cu termenii inductori "matematică" și "deschideri", la 179 de liceeni și liceene din patru licee din Montpellier. Aceste două cuvinte sînt, de fapt, cele care corespund cel mai bine motivațiilor elevilor din clasele terminale științifice pentru a se angaja în activități profesionale în
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la 179 de liceeni și liceene din patru licee din Montpellier. Aceste două cuvinte sînt, de fapt, cele care corespund cel mai bine motivațiilor elevilor din clasele terminale științifice pentru a se angaja în activități profesionale în aceste sectoare. Textul inductor propus elevilor din clasele terminale științifice este următorul: "Sînteți în clasă terminală, profil științific, o filieră care vă pregătește cel mai adesea pentru a exercita o meserie științifică sau tehnică. În privința acestor meserii, opinia generală este că matematica ocupă un
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sexe, mai ales pe prima schemă. Fetele din secția filologică tind să emită mai puține judecăți funcționale ("praxis") pentru "matematică". Băieții de la profilul științific își însușesc tendențial mai des meserii științifice pe planul funcțional ("praxis") dacă sînt confruntați cu termenul inductor "deschideri". Fetele au mai multe reprezentări praxeologice în raport cu "matematica", din dorința de a fi "mai conforme" sau primele între egali (primus inter pares) în fața normei științifice decît cei (băieții) care îi sînt tradițional destinați. Ceea ce confirmă un ultim studiu al
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
gîndire (conversie, scheme stranii, raționalizare) sau unei integrări a obiectului reprezentării sociale în sistemul cognitiv preexistent (familiarizare, normalizare, justificare, negare). Asociere: proprietate a elementelor unei reprezentări, activată în timpul culegerii de date, prin aplicarea de teste asociative structurate în jurul unui cuvînt inductor susceptibil de a face să apară termeni induși ale căror centralitate (valență, conexitate), semantică și lexic se studiază. Caracterizarea în același timp proiectivă, afectivă și cognitivă a unui asemenea fenomen este confirmată. Atitudine: componentă a unei RS, ce descrie în
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
față de cea a țesutului normal și persistă în aceeași formă exagerată și după încetarea stimulului care a determinat-o. Această creștere patologică depășește dezvoltarea țesuturilor normale, se sustrage mecanismelor de homeostazie ale creșterii tisulare și persistă după încetarea acțiunii factorilor inductori, manifestând în consecință autonomie biologică în raport cu organismul. Spre deosebire de proliferarea din inflamații sau regenerare, care are caracter reactiv și se integrează în procesele de apărare și adaptare ale țesuturilor, proliferarea tumorală este primitivă, nelimitată și nu numai inutilă, ci și dăunătoare
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
și mai greu de lume pentru că el este feciorul unui om bogat, și, nu-i așa, mai ușor îi va fi cămilei să intre prin urechile unui ac decât bogatului în împărăția cerurilor. Manolio creează pentru prietenii lui un câmp inductor: toți încearcă mila față de cel aflat în suferință, față de săracii din Sarachina. Desfacerea de această lume începe prin cedarea a unei părți din ceea ce le aparține, celor lipsiți. Apoi prin vizitarea lor. Merg în Munții Sarachinei și se împărtășesc de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o punte prin care cel ce oferă insinuează, cu ajutorul sugestiei, false sentimente celui care primește. Este o acțiune prin care se creează o stare de subordonare Între persoane: cea care dă și cea care primește. Persoana care dă este persoana inductoare, iar cea care primește este persoana indusă. Elementul de referință, care stabilește această relație de dominație a unuia față de celălalt, este cuprins În simbolul darului ca obiect. Având În vedere aceste aspecte, se poate spune că, În toate situațiile, conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-l adopt. bă Contagiunea afectivă este imitația sau adoptarea unor anumite „stări-sentimente morale” de către o persoană de la o altă persoană cu care aceasta vine În contact și de care este influențată. În cadrul acestei relații, una dintre persoane are rol de inductor, persoana dominantă care servește ca model, iar cealaltă persoană are rol de indus, fiind persoana dominată, care adoptă sau copiază modelul celeilalte. că Sugestia este mecanismul psihologic prin care sentimentele morale ale unui individ sunt induse unei alte persoane sau
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cursul desfășurării sale, relațiile dintre „actori”. Persoanele care participă la un „scenariu psihologic”, În calitate de „actori ai acțiunii psihologice”, au fiecare „roluri” precise. În sensul acesta se pot distinge trei categorii de „persoane-actori” implicați În „scenariul psihologic”. Acestea sunt următoarele: - persoana inductoare este „actorul dominant”, cel care declanșează acțiunea psihologică. El este cel care fiind „Încărcat nevrotic” proiectează asupra „celuilalt” propriile sale „probleme” culpabilizându-l, pentru a-l obliga pe acesta să le preia. Din acest motiv, am denumit acest tip „persoana victimizantă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe acesta să le preia. Din acest motiv, am denumit acest tip „persoana victimizantă”. - persoana indusă este „actorul dominat”, de regulă, o persoană slabă și cu un grad crescut de sugestibilitate. Ea este cea asupra căreia sunt proiectate „problemele” persoanei inductoare și care le preia printr-un mecanism de transfer, favorizând În felul acesta „descărcarea pulsională” a persoanei dominante. Din acest motiv am denumit acest tip „persoana victimizată” sau „victimă”. - al treilea „actor” reprezintă elementul esențial care, de fapt, pune În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care cei doi se raportează și pe care și-l dispută. Acest „element de referință” poate fi un obiect sau o persoană. „Persoana/obiectul de referință” este elementul care acționează, aparent pasiv, În mod egal asupra celor doi „actori”: persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea „elementului de referință” este În primul rând legată de o anumită semnificație psihomorală la care cei doi „actori” aspiră. că Al treilea element al acțiunii psihologice este reprezentat de desfășurarea propriu-zisă a acesteia. Ea are aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la care cei doi „actori” aspiră. că Al treilea element al acțiunii psihologice este reprezentat de desfășurarea propriu-zisă a acesteia. Ea are aspectul unui „scenariu”, desfășurându-se după regulile „jocului dramatic”, În conformitate cu schema de mai jos: Persoana de referință. Persoana inductoare. Persoana indusă. „Scenariul psihologic” reprezintă o formă de „descărcare a conținutului pulsional” al „agresorului-inductor” asupra „victimei-induse”, conflictul dramatic având ca „obiect” „persoana de referință”. Între „inductor” și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-se după regulile „jocului dramatic”, În conformitate cu schema de mai jos: Persoana de referință. Persoana inductoare. Persoana indusă. „Scenariul psihologic” reprezintă o formă de „descărcare a conținutului pulsional” al „agresorului-inductor” asupra „victimei-induse”, conflictul dramatic având ca „obiect” „persoana de referință”. Între „inductor” și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi să se Înfățișeze și să se manifeste Într-o formă nudă, primară, fiind dominați de o confruntare reciprocă a pulsiunilor lor primare. În cadrul acestui „scenariu psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoana țintă a inducerii sugestive să adopte iluziile și să le substituie realității și adevărului. Ea va „crede” și se va lăsa „manipulată” de interlocutorul său, de funcția fabulatoare a acestuia, devenind un individ docil, supus, „robotizat”, la dispoziția persoanei inductoare. Cuvântul este și trebuie să rămână „instrumentul adevărului”, al ideilor clare și al sentimentelor pozitive. El trebuie să construiască, să sprijine, să consoleze, să ușureze, să ajute, să-l susțină pe cel aflat În impas. Omul activ și omul inactiv
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a statuturilor și rolurilor partenerilor cuplului respectiv. Orice conflict este un scenariu psihologic În care sunt angajați trei factori. În cazul conflictelor de Întâlnire, rolurile sunt distribuite În raport cu interesele disputate. În sensul acesta, avem de-a face cu o persoană inductoare, agresivă, victimizantă, și o persoană indusă, agresată, victima primeia, precum și cu o persoană/obiect de referință, pe care și-l dispută cei doi, așa cum se poate vedea În schema de mai jos: Persoană inductoare Element de referință Persoana indusă În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de-a face cu o persoană inductoare, agresivă, victimizantă, și o persoană indusă, agresată, victima primeia, precum și cu o persoană/obiect de referință, pe care și-l dispută cei doi, așa cum se poate vedea În schema de mai jos: Persoană inductoare Element de referință Persoana indusă În cazul conflictelor de intimitate, a conflictelor maritale de exemplu, remarcăm o conduită specifică, ce conferă anumite roluri În scenariul conflictului, atât pentru femeie, cât și pentru bărbat. De altfel, și mecanismul acestor conflicte este
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
victima acestuia este un aspect foarte important În explicarea și Înțelegerea conflictului dintre cele două persoane, care are ca efect prejudiciul. În relația agresor/victimă, fiecare dintre cele două persoane are un rol bine definit. Agresorul este o persoană dominantă, inductoare și victimizantă, prin acțiunile pe care le exercită asupra victimei. Victima este o persoană dominată, indusă și victimizată de acțiunile pe care le exercită asupra ei persoana agresorului. Practic, ea opune o foarte slabă rezistență sau nu opune nici una. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
structura primară a proteinelor (circa 90% din gene). În genom ele pot fi grupate în operoni (Jacob, Monod, 1961); - gene reglatoare, ce determină activitatea genelor structurale prin intermediul produsului lor (represor și aporepresor); - gene operatoare, ce reprezintă receptorul semnalelor (represorului sau inductorului) și asigură funcționarea ordonată a operonului. Ele sunt parte componentă a operonului; - promotor - genă ce reprezintă un sector al operonului de care se leagă ARN-polimeraza, și determină începutul transcripției; - terminator, ce reprezintă un sector al operonului unde are locul sfârșitul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
cel care se derulează la nivel transcripțional. Pentru controlul transcripției genelor există doar două mecanisme de reglaj genetic: - reglajul negativ, prin care genele funcționează numai în prezența proteinelor represoare; - reglajul pozitiv, prin care genele funcționează numai în prezența unor proteine inductoare. În celulele eucariote sunt prezente ambele mecanisme de reglaj, însă predomină mecanismul de reglaj pozitiv. Pentru celulă este mai economic să sintetizeze proteine inductoare pentru 7-10% din ADN, care se transcriu în ARNm, decât să sintetizeze proteine represoare pentru 90-93
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
numai în prezența proteinelor represoare; - reglajul pozitiv, prin care genele funcționează numai în prezența unor proteine inductoare. În celulele eucariote sunt prezente ambele mecanisme de reglaj, însă predomină mecanismul de reglaj pozitiv. Pentru celulă este mai economic să sintetizeze proteine inductoare pentru 7-10% din ADN, care se transcriu în ARNm, decât să sintetizeze proteine represoare pentru 90-93% din genom. În reglajul genetic, la eucariote, intervin două tipuri de proteine cromozomiale: histonice și nonhistonice. Histonele asigură stabilitatea structurii fibrei de cromatină, condensarea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
hiperreticulocitoză sau leucopenie < 4000/mm3, sau limfopenie < 1500/mm3 sau trombocitopenie < 100.000/mm3; 10. tulburări imunologice - Ac anti-ADNdc sau Ac anti-Sm sau APL (antiprotrombinază, anticardiolipinici sau serologie luetică disociată); 11. ac antinucleari în titru anormal, în absența unui medicament inductor. Diagnosticul pozitiv necesită prezența a minimum 4 din aceste 11 criterii. în practică, dacă sunt prezente două criterii clinice sugestive, se va determina titrul AAN. Dacă acesta este < 1/40 și există o alternativă de diagnostic verosimilă, se poate exclude
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]