1,161 matches
-
Mărășești. De asta a și murit, tânăr și burlac. Toița, una dintre surori, se stabilise la Timișoara. Cealaltă, Cocuța, soția profesorului Octav Tcaciuc, divorțase și se afla la Bacău. Una dintre nepoate, Biluța Madolciu, a emigrat în Argentina, căsătorită cu industriașul Tălășescu. Doar ramura Stupcanilor din Probota a rămas pe loc. Nepotul lui popa Petrea, cantorul Petruț, avea doi frați, pe învățătorul Ion și pe Mișu, contabil. Feciorul lui Petruț, profesor, a fost directorul școlii din Probota iar fata lui Mișu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
purtau bine diademele și umerii lor, scoși din decolteuri bogate, rezistau cu îndîrjire la asaltul anilor. În cel de-al doilea sertar, baronii și cei recent înnobilați ardeau de dorința de a face parte din primul sertar, ca și marii industriași și bancherii bogați, și așa mai departe... "Cuiul" pentru diplomați era că trebuiau să se ferească să amestece sertarele și să invite, la același dineu, persoane de la niveluri diferite. Unii dintre colegii noștri, pătrunși de idei liberale, pretindeau că nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aride, ne plimbam prin pădurea deasă a stațiunii, unde se piteau construcții în stilul Napoleon al III-lea. Plătind un modest drept de intrare, pentru opere de binefacere, publicul era lăsat să viziteze, în subsolul unei frumoase proprietăți aparținînd unui industriaș textilist unde era cazată delegația franceză blockhausul amenajat pentru împăratul Wilhelm, care locuise în acea vilă cît stătuse la Spa, în perioada războiului. Printr-o ușă de oțel de modelul celor prin care pătrunzi în turela cuirasatelor sau în încăperile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cele din urmă cad de acord ca Bocăneț să citească acasă doar programul filmului. Piese fără răsunet deosebit au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare, Mircea Ștefănescu. Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, icoană dramatică a mahalalei, se mai reprezintă. Un industriaș teatral este Mircea Dem. Rădulescu, imitator al lui V. Eftimiu, fără poezia lui, căutător de decoruri fastuoase. Serenada din trecut (epoca Petru Cercel), Petroniu, Bizanț au atras publicul, ultima dealtfel printr-un tablou de epocă destul de interesant. Un succes extraordinar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cm și diametrul de 4, fixat pe o bentiță tot neagră înfășurată în jurul capului. Cu-loarea neagră au luat-o de la întunericul iadului unde își fac ei felul cînd sînt chemați la ordine de Ucigă-l Toaca și tot cîrdul de industriași ai holocaustului, precum și alte frății la fel de ticăloase iar forma obiectului de cult aduce mult cu un ciot al ,,legămîntului” lui Avraam făcut cu tartorul lor. Cuvîntul arimaspi trebuie analizat semantic și fonetic prin structura vechii limbi arimine astfel: arimi: neamul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
adversarul și pentru a-l combate, pentru a feri neamul românesc de nenorocirile pe care le implica biruința mentalității comuniste. Ori, comuniștii plecau de la niște revendicări, ei puneau în fața muncitorilor nedreptă țile societății burgheze, moșierești, și arătau că moșierimea, marii industriași, marii bancheri și politicienii burghzi, îi exploatează. Pentru ca agitatorii comunismului că nu mai aibă motive pentru a face propagandă comunistă, pentru că legionarii înțeleseseră că ideologia comunistă nu era decât o minciună criminală, o înșelătorie prin care masele proletare erau instigate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
TÂRZIU, Alexandra (19.XI.1937, București), prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ilenuș) și a lui Gheorghe Târziu, mic industriaș; e căsătorită cu Andrei Brezianu. A urmat la București școala primară și Liceul Sanitar „Pitar Moș”, absolvit în 1957. Lucrează ca asistentă medicală la diverse spitale din capitală (1957-1967) și ca bibliotecară la Uniunea Scriitorilor (1969-1974). Se stabilește în 1986
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
pe posesori (arendași), ale căror interese sunt strâns legate cu proprietatea, îi pune să voteze în colegiul orașelor. Pe urmă dă legea electorală din Constituție Colegiului al treilea al orașului un drept abuziv, fiindcă, nesocotind cu totul pe proprietarii și industriașii mari și mijlocii de prin orașe, lasă toată alegerea în mâna celor mai puțin impuși. Pentru a face o justă repartițiune a drepturilor electorale de prin orașe, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili să aibă o deopotrivă înrâurire
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 6/18 iulie 1866; potrivit acestei legi corpul electoral era împărțit în patru colegii pentru Camera deputaților, componența lor fiind, în general, aceea amintită de Bacalbașa, cu următoarele precizări: din colegiul al treilea, al orașelor, făceau parte comercianții și industriașii, profesiunile libere, ofițerii în retragere, profesorii, precum și pensionarii statului; colegiul al patrulea, „țărănesc“, îi cuprindea pe cei care nu se încadrau în primele trei colegii și plăteau o dare către stat „oricât de mică“; în cadrul acestui colegiu țăranii nu votau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bir. 10 - Șeful Biroului 10 Șef. Bir. Adjt. și Mob. - Șeful Biroului Adjutanturei și Mobilizării Șeful Serv. Jandarmeriei - Șeful Serviciului Jandarmeriei Șos. - șosea Terit. - teritorial Tg. - târg Trans./ Transp. - transporturi Trib. - tribunal T. Torontal - Timiș-Torontal U.G.I.R. - Uniunea Generală a Industriașilor din România Rezumatele documentelor 1. 8 august 1940. Decretul-lege nr. 2650 referitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. 2. 4 decembrie 1940. Decretul-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor. 3. 20 ianuarie 1941. Decretul-lege nr. 132 asupra
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
proprietari evrei, îngrijind și de plata cuponului; toate aceste activități fiind destinate să desăvârșească și să definitiveze românizarea vieții economice comerciale și industriale. Pentru îndeplinirea acestui scop atât de însemnat, legea prevede o acțiune de cre dite în favoarea noilor proprietari, industriași și comercianți români. Expunerea de motive a Legii semnată de Domnul Profesor Mihai A. Antonescu, Vice Președinte și Președinte Ad-interim al Consiliului de Miniștri, arată că: „opera de românizare trebuie întreprinsă cu hotărâre, rapiditate și autoritate pentru unele bunuri; cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
bumbac, cauciuc, cositor, merg de preferință în aceleași mâini străine, evitând întreprinderile românești de Stat. 6/. - Măsurile severe de control al prețurilor și activității economice, îndeosebi Legea sabotajului economic au fost elaborate, avându-se în vedere în special comercianții și industriașii evrei. Ei dispărând sau numărul lor micșorându-se, aceste măsuri au rămas să se aplice astăzi proprietarilor, industriașilor și comercianților români, tratați ca dușmani ai națiunii, tocmai în momentul când ei urmăresc a se înfiripa economicește și să îndeplinească cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de control al prețurilor și activității economice, îndeosebi Legea sabotajului economic au fost elaborate, avându-se în vedere în special comercianții și industriașii evrei. Ei dispărând sau numărul lor micșorându-se, aceste măsuri au rămas să se aplice astăzi proprietarilor, industriașilor și comercianților români, tratați ca dușmani ai națiunii, tocmai în momentul când ei urmăresc a se înfiripa economicește și să îndeplinească cu mari greutăți sarcina lor. 7/. - În timp de război viața economică are un ritm mai lent datorită îngreunării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Sunt eliberați și părinții. În 1962, apare la Paris Incognito, romanul cel mai important scris de D. în exil, iar scriitorul este propus pentru Premiul Academiei Franceze. Un vechi prieten din vremea studiilor la Universitatea din München, Ernst Teves, devenit industriaș, îl susține materialicește. În 1964, publică L’ Extrême-Occident, roman autobiografic, despre dezamăgirea pe care i-o va provoca, după cum va spune el mai târziu, „imperiul frigului” (Occidentul), după ce fugise de „socialismul tătărăsc” (comunismul răsăritean). În același an, își recapătă fiica
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
romancier. Tinerețea Casandrei (1913), Păcatul rabinului (1920), Orașul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920), Domnul deputat (1921), Vieți zdrobite (1926), Monahul Damian (1928) încearcă să realizeze o frescă de tip realist a societății. Mediile sunt diverse și variate, de la politicieni și industriași, la funcționari neînsemnați și femei decăzute. Observațiile sunt ale unui cunoscător avizat, deși înlănțuirea lor ia adesea turnură partizană. Scriitorul nu este însă un pamfletar. Construcțiile urmăresc logica epicului, chiar dacă aproape mereu finalul are o întindere disproporționată față de rest. Înlănțuirea
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Noaptea așteptărilor (1966) vădește ambiția de a trasa o amplă frescă socială. Având în centrul său o familie ardeleană ai cărei membri, de vârste și condiții diferite, asigură plauzibil joncțiunea dintre diferitele medii detaliat prezentate (săteni, târgoveți nevoiași sau înstăriți, industriași și comercianți, militari, profesori ș.a.), narațiunea cuprinde evenimente situate între vara anului 1940 și august 1944. Locul acțiunii este mai întâi la Târgu Mureș și în sate din împrejurimi, apoi și pe alte meleaguri, inclusiv pe frontul de Est, la
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
echipe reprezintă un mijloc privilegiat de acces la tehnologie. Mai puțin de 25% dintre firme sunt interesate de sursele de acces externe (acorduri de cooperare, fuzionarea cu societăți inovatoare, transferuri de tehnologie, achiziționarea de brevete sau licențe). Practica arată că industriașii japonezi au cumpărat mult mai multe brevete americane decât omologii lor francezi, germani și englezi la un loc. Să contezi numai pe propriile forțe, când se știe bine că Întreprinderile suferă tocmai de penurie de ingineri de cercetare-dezvoltare nu este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
original, reproductibil, transferabil, durabil, protejant, performant), sub un nume comun (marcă comună), Într-un demers coerent și complet, cu profituri partajate. Includem aici următoarele categorii de francising: - franciza industrială (puțin cunoscută În afară de Coca-Cola și Yoplait; este frecventă În SUA, unde industriașii au cucerit piața cu fabrici și ateliere francizate); - franciza de producție (primele francize În domeniu au fost cele din industria bunurilor de consum); - franciza de distribuție (constă Într-o transmitere a unui know-how În distribuție, aprovizionarea făcându-se printr-o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și indirect analiza contrasistem, arătând că esența capitalismului ca sistem economic este relația dintre muncitori, patroni și mijloacele de producție din care apare plusvaloarea, însușită de capitaliști ca profit (Capitalul, vol. I, 1867/1966). Prietenul, colaboratorul și susținătorul său financiar - industriașul și socialistul britanic Friedrich Engels, născut în Germania - a avut contribuții esențiale la analiza capitalismului și a sistemului claselor sociale. El este nu numai cel care, după moartea lui Karl Marx, renunțând la propriile proiecte, a pregătit pentru tipar volumele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al XIX-lea asistă și la apariția noilor teorii, cum ar fi cele pe care le prezintă Louis de Saint-Simon în Le Système industriel ⁄ Sistemul industrial (1820-1822). Acest gânditor își imaginează că poate oferi puterea de a conduce societatea marilor industriași și inginerilor, într-un simulacru de tehnocrație. Se inspiră din filosofi cum ar fi Auguste Comte, care inventează o știință nouă, sociologia, având drept scop studiul societăților percepute ca obiecte culturale. Aceste idei și imagini dau naștere unor texte care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
întâlnirile și discuțiile avute cu foștii deținuți și deportați politici, protagoniști ai interviurilor de față. Niciunul dintre ei nu a fost "dușman ideologic" tradițional al comuniștilor, adică nu au fost nici legionari și nici simpatizanți ai legionarismului, dar nici mari industriași, burghezi, mari moșieri sau vreun mare om politic. Nu vreau să se înțeleagă din aceasta că ar fi fost în vreo oarecare măsură justificat ca legionarii sau simpatizanții lor și toți ceilalți trebuia să fie pedepsiți de regimul comunist și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și au ajuns ca în cea dintâi jumătate a veacului al XVIII-lea, să găsim breslași și în fruntea târgurilor și orașelor, în locurile ținute până atunci de negustori, spun specialiștii. Principiul de bază al breslelor era monopolul, care asigura industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca în cea dintâi jumătate a veacului al XVIII-lea, să găsim breslași și în fruntea târgurilor și orașelor, în locurile ținute până atunci de negustori, spun specialiștii. Principiul de bază al breslelor era monopolul, care asigura industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe proprietari despre trebuința de a-și căuta mijloace de existență în sistemul obștesc al abuzurilor și din această cauză, în locul ocupațiunilor gospodărești, ei se îndreptau în căutarea de funcții și îmbogățirea prin apucături; astfel se făcură instrumente de privaricații. Industriașii și îndeosebi oamenii din clasa de mijloc pentru a-și păstra averile trebuiau să alerge la alte mijloace; ei alergau la supușia străină și treceau sub atârnarea de Consul. De aicea au rezultat acele nenumărate neîndemnări, care au lipsit guvernul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate rudele și toți amicii lor, care împinge un stat constituțional, pe de o parte, la crearea de funcțiuni, la exagerare de pensiuni, și, pe de altă parte, îl expune la lipsa completă de activitate individuală independentă, la lipsa de industriași, de arendași sau posesori, de fabricanți, de comercianți: și apoi vă mai plângeți că vin evreii în Moldova, bulgarii și grecii în România și pun mâna pe activitatea economică a acestei țări? [...] Nu ve deți că prin acest sistem statul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]