1,618 matches
-
de unde limbajul psalmic, adesea suprapus lacrimii: „Laudă, oricum, laudă ție, / natură și forță vie, / mamă ce ne legeni pe jumătate adormiți...” Concomitent poetă de aspect colocvial - recurgând la interogații, exclamații și imperative - și exploratoare a eului profund, contând pe forța inepuizabilă a senzației, dar organizându-și sentimentele în texte decantate, dense, de o fluență impecabilă, I. excelează în tranziția de la „desenul” clar, creator de reliefuri, la vizionarismul fluent, de penumbre sufletești, adecvat imaginației rafinate. De o parte, poeme ale concretului multiplu
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
al tuturor mărfurilor“ care era Marea Neagră, potrivit unui observator contemporan 9. Când, o dată cu cruciații, a pierdut ultimul bastion al comerțului ei oriental, Acra, în 1291, Veneția și-a întors privirile spre Marea Neagră, cu hotărârea de a se împărtăși din resursele inepuizabile ale comerțului ei. Între Genova, decisă să-și apere privilegiul din 1261, și Veneția, nu mai puțin hotărâtă să își impună cu orice preț dreptul de a participa la comerțul pontic, a urmat o înverșunată înfruntare, care a durat de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un pretins scriitor din anii 50 000, dar în final cititorul află că textul ar fi opera unei mașini de redactat care, scăpată de sub supraveghere, ar fi lucrat singură. În acest florilegiu luxuriant de exerciții ale imaginației, autorul vădește o inepuizabilă capacitate de anticipare, în maniera lui Jules Verne. Unele previziuni (pagerul, de pildă, ori calculatorul personal devenit ustensilă casnică și înlocuind cartea, biblioteca etc., dar și internetul, denumite bineînțeles altfel, însă descrise cu uimitoare precizie) vor deveni realități curente după
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
etimologică, ingeniozitatea verbală speculând disponibilitățile combinatorii ale sunetelor. „Căderea Pietrelor e Dezlegare. Pregătește-te, eu vin să te locuiesc./ Acum când toate le-a răsturnat Mama burzuluindu-se,/ S-au dat peste cap Marile Forme./ Citește prima Expresie logo-astrală. Interpreteaz-o!/ Inepuizabile, de necuprins c-o viață de om sunt Numele - / Aceluia din care purced și pe care-l întruchipez./ Nici o viață de om nu-i poate cuprinde Cuvintele-n care să poată fi exprimat./ Cercetăm și întreprindem de la AU până la ZAU
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Laslo, austriacul Donat Heissler), cu dușmanii potențiali (Cantemireștii - Constantin, Antioh, Dimitrie), cu profesioniștii uneltirii (Staicu paharnicul și ceata lui sau Dumitrașcu Corbeanu) și cu marii ingrați (ungurul Emerich Thököly, Toma Cantacuzino, Ghinea ceaușul, brașoveanul Teodor Corbea, mitropolitul Antim Ivireanul). Tipologic, inepuizabilii inamici ai Brâncoveanului manifestă și unele „calități”. G. nu ostenește totuși a-i veșteji, lasă obișnuita sa parcimonie de-o parte și denunță virulent, anticipează pedepse, moralizează și comentează în duh „învățător” abaterile. Cu totul izbutită se înfățișează „nuvela” ce
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
voievod al Moldovei printr-o mare îngăduință („parahorisis”) divină - „poate fi pentru păcatele creștinilor acelui pământ”, se rostește „candid” G. -, dușmanul lui Constantin Brâncoveanu fusese întâi „herghelegiu”, „apoi lefeciu, apoi și ceauș la steagul spătărescu aici în țară”. Demersurile acestor inepuizabili agenți ai răului sfârșesc lamentabil în eșecuri pilduitoare. Ținta lor, voievodul, descris și proiectat fără șovăire în spațiul de lumină emanând de la preceptul ordonator al întregii „istorii”, îi aruncă ireversibil într-un con de umbră. Iar Brâncoveanu are, la sfârșitul
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
până la păstorii de reni din Norvegia, în nomadismul lor eroic, de neînțeles pentru central-europeni. Nu poezia „peisagiului”, cu sublimitățile masivelor montane, ale întinderilor nesfârșite de apă (văzute, de altfel, cu anxietate), ci aceea a diversității umane, a climatului cultural, a inepuizabilului realității, în care identitatea și alteritatea se războiesc necontenit, o neașteptat de modernă „poezie” a cotidianului face din această proză de călătorie o lectură seducătoare și dinamică. Autorul nu „instruiește” despre țări, drumuri, vapoare, ci despre secretul călătoriei ca experiență
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
intrauterin, de la corporalitate la configurația locuinței, de la habitat la universul însuși, trăim în fatalitatea și în civilizația cutiei. Asemenea păpușilor rusești care se conțin una pe cealaltă, într-o succesiune a formei definite cu vidul dinlăuntru, lumea însăși este un inepuizabil depozit de cutii. În interiorul etanș sau în cavitatea deschisă, în geometria rigidă ori în conturul abia sugerat, ea stochează și promite o infinitate de semnale și de informații. Natura frustă, cu întreaga sa energie formativă, dar și creațiile deliberate ale
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
începutul secularizării literaturii, ce avea să elimine textul sacru din preocupările literare. De abia epoca modernă, prin mișcarea tradiționalistă și prin resurecția eseului teologic (după 1989), a restaurat din prestigiul unui model literar și al unei surse de inspirație practic inepuizabile. C.M., R.V.
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
celei de‑a doua fiare este, în mod evident, cea a pseudoprofetului. Apocalipsa 14-17 și 19-22 Ne propunem să oferim în acest subcapitol un tablou sistematic al principalelor mărturii, anterioare lui Irineu, despre adversarul eshatologic. Apocalipsa lui Ioan constituie o inepuizabilă sursă de inspirație pentru aproape toți Părinții Bisericii, cu excepția lui Chiril al Ierusalimului, despre care vom vorbi mai târziu. Cele trei capitole analizate anterior furnizează principalele motive eshatologice. Cu toate acestea, există în capitolele următoare o altă serie de motive
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
emoțională, deschisă și Într-o continuă expansiune. Prin aceasta, subliniază D. Stăniloae, gândirea creștină depășește viziunea existențialistă. Iubirea creează o relație de comuniune Între persoane, o atracție reciprocă, o nevoie a mea de celălalt și invers. Ea este permanentă și inepuizabilă. Persoana umană nu poate exista singură. Ea are permanent nevoie de ceilalți. Chiar și când este singură, voit sau forțat, ea se află totuși În comuniune cu Dumnezeu. Persoana nu poate suporta singurătatea, Întrucât singurătatea o anulează. Ea are nevoie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
garanția existenței mele, pentru că prin iubirea care ne apropie și ne unește noi ne susținem și ne completăm reciproc. Aceasta nu Înseamnă Însă dependența unuia față de celălalt sau subordonare, ci o dezvoltare reciprocă continuă, de dăruire prin iubire, care este inepuizabilă. Este un sentiment, dar și o forță morală: „Iubirea care mișcă sori și stele”, după cum spune Dante. Trebuie remarcat faptul că, În acest caz, iubirea este mai mult decât un sentiment. Ea este forța morală, o valoare care apropie, menține
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de afirmare, de a fi. În traducerea lui G. Coșbuc, versurile de mai sus sună astfel: „Toate hrănite trăiesc de un spirit; prin totul străbate / Sufletul, unul, mișcând pe toate-n Întregul cel veșnic”. Această forță interioară este o potențialitate inepuizabilă. O sursă continuă de energie care alimentează totul: natură, ființe, oameni. Este forța spiritului universal. Fascinația energiilor Îl frământă și pe Faust care caută răspunsul, cercetând originea, Începuturile lucrurilor (Goethe, Faust, IĂ: La Început a fost Cuvântul. Mă și opresc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și echilibrul interior de care, atât eu, cât și celălalt, avem nevoie. Rezultă, din cele de mai sus, faptul că omul nu poate fi definit? Dimpotrivă. Ceea ce rezultă este faptul că persoana umană ni se dezvăluie permanent ca fiind ceva inepuizabil. Ea are mereu, așa cum spunea D. Stăniloae, un plus de noutate pe care-l comunică, Îl transmite și Îl oferă celuilalt, primind același lucru În schimb. Dacă vom accepta faptul că persoana este experiență, transcendență și convergență, va trebui să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a profita de această prețioasă substanță, dar că ele erau familiare europenilor, pentru care formau un obiect de studiu constant, și că posesia cenușii culese din st¿pa de la Bahrabad avea să devină pentru vreunul dintre ei sursa unor bogății inepuizabile. Bietul păstor nu știa că nu exista până În prezent vreun succes al științei alchimice decât pentru guvernele orientale, care i-au tratat aplicațiile prin mijloace politice” (Journal Asiatique, septembre 1837, pp. 401-405, 408, 420-424,432, 437-440). „Va fi interesant de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
idee - mâine ea va fi cea mai nouă; duceți ideea până la capăt; o idee absurdă este totdeauna mai bună decât lipsa ei; prima idee care vă vine în minte, e cea mai bună; inspirați-vă din natură - este un izvor inepuizabil de idei; nu vă opriți la ideile cele mai bune - există cu siguranță altele și mai bune; creativitatea începe cu ideile mici - cele mari vor veni pe parcurs; aveți curaj, fără el nu se poate face nimic; creativitate înseamnă și
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
nimeni până la scrum”. În sfârșit, al treilea personaj important al imaginarului este, și aici, divinitatea: „voi vorbi cu dumnezeu pentru prima dată în limba română”, mărturisește poetul în virtutea unei impresionante familiarități: „dumnezeu trece prin mintea mea obosită călare pe biblicul / inepuizabilul nemuritorul asin / acesta asinul adică uneori când îi e foame îmi paște versurile dintre gânduri sărate și hrănitoare” (războinic cu ziua poeți mulți ca peștii/ pești frumoși și nebuni ca poeții). Scriitor cu un imaginar extravagant și bogat, Ț. deține
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
Cu versuri au colaborat Victor Bilciurescu, Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Gheorghe din Moldova, George Coșbuc, Lucreția Suciu-Rudow, Eliza Mustea, N. Beldiceanu, Duiliu Zamfirescu, Ana Conta-Kernbach, Theodor Șerbănescu, Virgil Tempeanu, Al. Macedonski. Prozatorii revistei sunt Gr. H. Grandea, D. Marinescu-Marion (inepuizabil autor de scrieri umoristice), Traian Demetrescu, D. Teleor, D. Stăncescu, I.S. Spartali, Corneliu Scurtu. Alături de romanele-foileton care se tipăresc alternativ și în „Universul” (Fr. Mastriani, Oarba din Sorento și Contesa de Montès, J.-E. Richebourg, Coroana de spini ș.a.), se
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
alături de bărbați. Autorul nu își schimbă prea mult registrul nici în perioada de dezgheț a anilor ’80, când revine, după un deceniu și jumătate de tăcere, cu Primăvara victoriei (1980) și cu Drumul eliberării (1981), încercând variațiuni pe aceeași aparent inepuizabilă temă. Totuși, în ciuda valorii literare scăzute, chiar și în aceste proze se pot găsi unele pagini reușite, cum este prima parte, cu iz de roman senzațional, din Flăcăul de pe tanc, amintind de proza lui G.M. Zamfirescu. SCRIERI: O zi frumoasă
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
a vizitat pentru ultima dată România, fiind primit cu frenezie de prieteni. La scurt timp după înapoierea în Franța, spre consternarea celor ce îi prețuiau scrisul, și-a pus capăt zilelor fără vreo motivație explicită. Poet deosebit de fecund, prozator cu inepuizabile resurse lirice, V. a fost, înainte de toate, un publicist activ, cel mai înfocat combatant în periodicele de avangardă. Lansând fremătătoare manifeste, el semnează în „75 HP”, „Punct”, „Integral”, „unu” și microeseuri literare, unele incluse ulterior în A doua lumină (1930
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
mai mult de două-trei săptămâni fără hrană, însă doar câteva zile fără apă. Nu trebuie uitat nici faptul că apa constituie o condiție fundamentală pentru viața civilizată. Apa reprezintă o cale ieftină de comunicare sau de schimburi economice și o inepuizabilă sursă de energie. Pământul are suficiente rezerve de apă pentru a face față cerințelor omenirii cu condiția ca aceasta să fie folosită cu chibzuință. Cererea de apă pentru consumul casnic, industrie sau agricultură este extrem de mare, mai ales în țările
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
agricultură biodinamică la școlile din mediu rural, unde acestea au teren în proprietate, reprezintă o alternativă, o replică la sedentarismul generat de calculator și internet cu efecte secundare mai puțin cunoscute. Astfel, o bună parte a timpului se desfășoară în inepuizabilul laborator al naturii. Aceste activități în aer liber nu trebuie să urmărească exclusiv scopuri ecologice, ci este cazul să se îmbine utilul cu plăcutul, educația cu joaca, să fie incluse activități recreative, diverse concursuri, care să ofere și momente de
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
imaginar, să acceadă la imortalitate. Studiind, la rândul său, personalitatea toxicomanilor, P. Vengos distinge următoarele trăsături caracteristice pentru această categorie de indivizi: - dependența afectivă, - angoasa de separație, - izolarea și anxietatea resimțită în relațiile cu ceilalți, - intoleranță la frustrări, - depresia, - nevoia inepuizabilă de iubire, aprobare și valorizare, - satisfacția imediată a dorințelor, - lipsa de încredere în sine și pasivitatea, - încăpățânare și iritabilitate, - lipsa ambițiilor, a combativității și a competitivității, - absența atitudinilor provocatoare și agresive, - timiditate și hipersensibilitate. Un ultim aspect care se discută
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Moș Dorogan (1913). E. Lovinescu îl aprecia ca fiind „unul dintre cei mai expresivi povestitori populari de astăzi, înzestrat cu o rară putere verbală de a reproduce realitatea și de a însufleți printr-un joc inimitabil toate amănuntele unei memorii inepuizabile”, a identificat în verva naratorului și în comportamentul personajelor sale „vioiciunea, șiretenia și erotismul”, ca trăsături specifice țăranului muntean. Criticul a ținut, de asemenea, să precizeze că talentul lui V. de a reproduce viața rurală nu e însoțit și de
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
1880-1900)”, ST, 1966, 12; Piru, Panorama, 528-529; Ion Vitner, ALR, 510-517; Traian Liviu Birăescu, „Semnele romanului”, O, 1971, 12; Manolescu, Poezia, 62-64, 215-222; Anca Midia, „Semnele romanului”, VR, 1972, 1; Liviu Petrescu, „Semnele romanului”, RL, 1972, 15; Sorin Titel, Muzeul inepuizabil, RL, 1978, 16; Artur Silvestri, Ghid parizian literar, LCF, 1978, 19; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 389-393; Micu, Modernismul, I, 278; Alexandru Piru, Eliminarea lui Călinescu de la Universitate, CC, 1992, 3-4; Alexandru Piru, G. Călinescu academician, CC, 1992, 5-6; Nițescu, Proletcultismul, 234-240
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]