800 matches
-
care se deplasau cu viteze supraluminice, se întorceau invariant pe planeta mamă cu echipajele complet moarte. Moartea tuturor membrilor echipajelor acestor nave de explorare i-a dus pe acești umanoizi la concluzia că sfârșitul lor fizic ca civilizație era aproape inexorabil, datorându-se unei expunerii îndelungate a întregii lor umanității la radiații complexe, emise de propriul lor soare. Aceste repetate expuneri au provocat în timp o modificare genetică, respectiv o degenerare progresivă urmată de o slăbire accentuată a sistemului lor imunologic
Doando () [Corola-website/Science/313338_a_314667]
-
cărți: literatură română considerată "străină" a fost confiscată și înlocuită cu literatură de propagandă ruso-sovietică, fapt ce a dus la imposibilitatea perpetuării conștiinței naționale și la apariția românofobiei în rândul românilor. Istoricul Ion Constantin afirmă : "Combaterea românofobiei este o cerință inexorabilă a procesului istoric de apropiere și reintegrare a românilor de dincoace și dincolo de Prut". Anii 1945-1950 sunt considerați de istoriografia națională ca o etapă aparte a istoriei contemporane: reinstaurarea regimului totalitar-comunist. În această perioadă au avut loc evenimente care au
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
jumătatea secolului al XVI-lea, Portugalia pierde statutul de mare putere maritimă, cea mai mare parte a imperiului său colonial fiind cucerită, în secolele XVII-XVIII, de Olanda și Anglia. Între 1580 și 1640, Portugalia este anexată de către Spania. Lentul și inexorabilul declin nu poate fi oprit nici de reformele în spiritul absolutismului luminat din timpul regelui José I de Bragança (1750 - 1777), nici de introducerea monarhiei constituționale în (1822). În 1822, Brazilia, cea mai importantă colonie a Portugaliei, își proclamă independența
Portugalia () [Corola-website/Science/296612_a_297941]
-
contextul unui discurs pe tema coexistenței pașnice cu Occidentul. Când a fost întrebat despre această afirmație în timpul vizitei în SUA din 1959, Hrușciov a afirmat că nu se referă la o îngropare propriu-zisă, ci voia să spună că, printr-o inexorabilă evoluție istorică, comunismul va înlocui capitalismul și că îl va „îngropa”. Hrușciov a îmbunătățit mult relațiile cu Iugoslavia, care se răciseră total în 1948 când Stalin a înțeles că nu-l poate controla pe liderul iugoslav Josip Broz Tito. Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
editat "Auctores antiquissimii" (Autori foarte vechi) și numeroase alte lucrări de drept roman. A încetat din viață în 1903. ""Mommsen a fost primul care a îndrăznit să verifice istoria în lumina logicii faptelor și să postuleze rezultatul obținut datorită legilor inexorabile ale evoluției, chiar și în cazurile în care tradiția le prezenta confuz sau le pierduse complet din vedere. Pe scurt: opera lui Mommsen se situează în istoria gândirii istorice moderne, pe care o considerăm de câteva decenii drept istorism. În cadrul
Theodor Mommsen () [Corola-website/Science/298183_a_299512]
-
i-a șoptit un poem prietenului său, scriitorul Aurel Covaci, poem care a fost inclus în volumul postum "Lupta cu inerția": În ciuda eforturilor medicilor și o mobilizare spirituală a colegilor săi scriitori, cunoștințe și prieteni, starea lui s-a înrăutățit inexorabil, iar la 22 decembrie 1956, la ora 2 dimineața, a decedat. Dr. Firică, medicul care s-a ocupat de cazul lui Labiș, a declarat: "Mi-a revenit trista sarcină să constat, încă de la primul examen, că accidentatul nu avea nici o
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
au crescut și, în 1262 deja, drept răspuns, a izbucnit o revoltă țărănească în Bithynia. Politica internă a Paleologilor (care au distrus rapid mult din ceea ce realizaseră predecesorii lor din dinastia Laskaris), începând de la primul reprezentant al acestei dinastii, secătuia inexorabil statul grec. Dominația latină lăsase urme profunde. Orașele maritime italiene dețineau stăpânirea asupra apelor bizantine, coloniile lor erau răspândite de-a lungul întregului imperiu, cea mai mare parte a insulelor din bazinul oriental al Mediteranei fiindu-le supuse. Grecia se
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
titlul cărți se prezintă a fi mai adaptat să se releve ca și sinteză a acelui drum necesar, aproape obligatoriu, pe care autoarea a trebuit să-l întreprindă pentru a descoperi cât de amplu poate fi sufletul și cât de inexorabile capacitățile, vitalitatea acestuia. Poezia Eugeniei Bulat, - și acesta este cel de al doilea aspect pe care mi-a plăcut foarte mult, - e plină de renașterea propriului sine, de prunci, germinări, de daruri care evocă o promisiune (menținută) feminității; din toate
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
legătură inegal împărțită; sufletul este divin, nemuritor și aspiră la libertate, în timp ce corpul îl claustrează, ținându-l prizonier. Moartea dizolvă legătura, dar numai pentru a reincarcera sufletul proaspăt eliberat după o scurtă perioadă de timp, pentru că roata nașterii se învârte inexorabil. Așadar, sufletul își continuă călătoria, alternând între o existentă separată, neîngrădită și reîncarnarea proaspătă, completând cercul larg al necesității, ca și companionul multor corpuri de oameni și animale. Acestor prizonieri lipsiți de noroc li se adresează Orfeu cu un mesaj
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]
-
cu evocări istorice realizate la hanul lui Gorașcu Haramin, un precursor al Hanului Ancuței. Dacă primul capitol prezintă legenda domniei lui Ion-Vodă cel Viteaz, "„un leu la miazănoaptea Împărăției”", ultimul capitol încheie povestea lui Nicoară, sugerând ideea filozofică a trecerii inexorabile a timpului și intrarea eroului în legendă. Personajele se schimbă, dar viața continuă. Trecute printr-un lanț de naratori, întâmplările se deformează și intră în legendă. Personajele au o vorbire domoală și ceremonioasă, dând impresia că nu se grăbesc deși
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
posibil ca Churchill să-l fi silit pe Mussolini să intre în război pentru a duce la scăderea pretențiilor lui Hitler și pentru a-l descuraja să continue ostilitățile împotriva Marii Britanii, în condițiile în care Franța se îndrepta în mod inexorabil spre înfrângere. În această lumină, Mussolini putea să îl impulsioneze pe Hitler să atace URSS-ul, inamicul comun atât al lui Churchill cât și al lui Mussolini”. La început, intrarea în război a fost în mod clar o acțiune care
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
în unele tipuri de reacții exacerbate ale organismului, ca în anumite alergii, în unele boli degenerative sau în anumite reacții la "stress" (de ex. extensia arsurilor). Paralel cu maturarea totală a unui organism, se desfășoară și procesul îmbătrânirii, acesta reprezentând inexorabilul declin al capacității de menținere a homeostazei fiziologice. Îmbătrânirea reprezintă pierderea treptată a masei celulare dintr-un organism, prin apoptoza controlată genetic. O pierdere celulară prematură sau excesivă rezultă într-un proces patologic de îmbătrânire precoce (de ex.: Sindromul Werner
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
care omul de geniu este nevoit să se detașeze. Strofa I este strofa temă având versurile grupate două câte două, în patru distihuri. "Vreme trece, vreme vine," "Toate-s vechi și nouă toate;" concentrează motivul baroc „"irreparabile tempus fugit"”, curgerea inexorabilă a timpului care în ciuda acestui fapt nu aduce nici o schimbare pentru omul de geniu care pare să retrăiască mereu aceeași zi întrucât nimic nu se modifică într-o lume a nonvalorilor. "Ce e rău și ce e bine" "Tu te
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
Ei au lăudat drama cu accente horror, peisajele idilice și interpretările actorilor. Jonathan Romney afirma în "The Independent" că filmul lui Peter Strickland este „un film puternic, neliniștitor”, cu accente gotice, în care tensiunea crește treptat până la declanșarea unei tragedii inexorabile. Jurnalistul de film Mihai Fulger a apreciat "Katalin Varga" drept un „debut remarcabil”, dar care are puține lucruri în comun cu Noul Cinema Românesc. Filmul este considerat un exemplu de realism mitic, apropiat ca stil de o tragedie antică. Elementele
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
În detalii concrete, mașinile de luptă marțiene descrise de Wells nu au nimic în comun cu tancurile sau cu bombardierele - dar tactica și strategia pe care le folosesc amintesc de Blitzkriegul dezvoltat de armata germană decenii mai târziu. Descrierea avansării inexorabile a marțienilor, cu viteza fulgerului, spre Londra; armata britanică incapabilă să opună o rezistență efectivă; guvernul vritanic dezintegrându-se și evacuând capitala; masa de refugiați terorizați umplând străzile - toate vor deveni realitate în Franța în 1940.(...) În mod ironic, această
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
de o placă de lemn. El se uită în sus și vede cu groază o imagine pictată Tatălui Timp pe tavan; de ea atârnă o coasă gigantică de forma unui pendul care se balansează încet înainte și înapoi. Pendulul alunecă inexorabil în jos și-l va ciopârți în cele din urmă. Cu toate acestea, omul condamnat reușește să atragă șobolanii care-i rod chingile pe care el le unsese anterior cu bucăți unsuroase de carne. Când pendulul ajunge la câțiva centimetri
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
pe Garibaldi în Aspromonte în timp ce încerca să ajungă la Statele Papale). Caruso se predă generalului Fontana în 14 septembrie 1863 în Rionero, pregătind represalii împotriva lui Crocco și foștilor săi aliați. Chiar și nobilii care au promovat reacția, intuind sfârșitul inexorabil al acesteia, au început să se distanțeze de Crocco, dezvaluind în mod egoist sentimente liberale, au cerut măsuri eficiente în lupta împotriva banditism. Încredințat lui Pallavicini, Caruso a dezvăluit planurile și ascunzătorile organizației sale, conducând trupele regale prin zona Melfi
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
de oameni au intrat în armată (majoritatea au fost elaborate), în plus față de cele 300.000 de femei voluntare. După o serie de înfrângeri provocate de Japonia, UȘ Navy au inversat balanța la Midway (iunie 1942), apoi s-a mutat inexorabil spre distrugerea totală a armatei japoneze. După invaziile la scară mică din Africa de Nord (1942) și Italia (1943), principalul efort american a fost o campanie de bombardament strategic care a distrus Luftwaffe-ul german, urmat de o invazie masivă în Franța în
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
lucrat deosebit de bine, dar e vag din punct de vedere emoțional”. Roger Ebert a dat filmului patru stele din patru, declarând: „Filmul e despre autentica natură a omului. Se văd clar necesitățile și aspirațiile. Nu este universal, în schimb este inexorabil în domeniul său îngust”. Pe de altă parte, Kyle Smith de la "New York Post" apreciază filmul cu o singură stea din patru, începându-și recenzia cu „...acum e timpul pentru un nou film experimental de-al lui Steven Soderbergh, din alea
O fată cu experiență () [Corola-website/Science/328645_a_329974]
-
primit recenzii pozitive. GameSpot a acordat jocului o notă de 7 din 10, spunând că ""Black Ops III" nu oferă nimic remarcabil seriei, dar menține statusul quo al lui "Call of Duty". Franciza, cu toate acestea înceată, își continuă marșul inexorabil." Polygon a acordat aceeași notă de 7 din 10, spunând că "Conținutul lui "Black Ops III" este destul de bun, dar Treyarch nu duce seria neapărat mai departe." IGN i-a acordat jocului o notă de 9,2 din 10, spunând
Call of Duty: Black Ops III () [Corola-website/Science/335044_a_336373]
-
capitalistă și să instaureze o nouă orânduire bazată pe echitate socială. El nu ezită să-și pună libertatea și viața în primejdie pentru a organiza revoluția anticapitalistă. Uncheșul Haralambie este o forță a trecutului ce se îndreaptă spre amurgul său inexorabil, în timp ce militantul socialist Alecuț este o promisiune a viitorului. Iliuță ezită la început între cele două atitudini protestare, dar alege în final calea viitorului. Celelalte povești social-politice prezentate în roman, precum sfârșitul chinuit al poetului socialist Solomon Cornea, nu au
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
sistem elastic de iluzii, care provoacă surprize neașteptate, dar care rămâne totuși relativ și fals. „Tehnicile extatice desigur interpun un văl între eu (așa-zisul eu) și lumea înconjurătoare (așa-zisă lume înconjurătoare), ele estompează așa-zisa realitate și frâng inexorabilul lanț care îl leagă de timp (iluzoriul timp)”, afirma Steinhardt. Eseistul credea că Mircea Eliade era sceptic față de posibilitățile acestor tehnici extatice de a transporta eul în lumea esențelor și că, deși nu a formulat soluții creștine, „e mai creștin
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Giusy Ferreri. A urmat Fabrizio Moro, Lodovica Comello, care n-a înțeles, potrivit părerilor criticilor, că nu mai este în rolul Violettei. Concursul a fost încheiat de Ermal Meta cu Vietato morire. Pentru a sublinia parcă faptul că timpul trece inexorabil, și-a făcut apariția Al Bano. Cântecul, în vechiul lui stil, Di roze e di spine, a plăcut publicului din Sală Ariston. Prezența lui Ricky Martin a transformat sală într-un sat Valtur. Grupul britanic de muzică electronică din Cambridge
Învingătorul ediției Sanremo 2017: Francesco Gabanni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105794_a_107086]
-
era atunci un organ de propagandă guvernamentală. Am fost convins că e imposibil ca lucrurile să nu se schimbe, chiar dacă erau aceiași tovarăși, chiar dacă se păstrau structurile vechi. În clipa în care sistemul capătă niște grade de libertate, evoluțiile sunt inexorabile. Deci, știam că nu va rămâne presa aceea, știam că vor fi înlocuiți cei vechi, nu dintr-o dată, dar vor veni jurnaliști tineri. Și așa s-a întâmplat. Până prin anii 2000 și ceva a fost o continuă schimbare în presă
Cristian Tudor Popescu: „Nu voi mai scrie la niciun ziar. Niciodată!" by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101812_a_103104]
-
mai deschide gura, neputincios în fața ipcriziei și inutilelor lingușeli ale slujitorilor săi, un biet corp la dispoziția altora? Jean-Pierre Léaud, cufundat între perne, cu o perucă ce pare, mai degrabă, o rădăcină de copac uscată, joacă așteptarea morții, împăcat cu inexorabilul, ca oricare muritor. Dacă închidem o clipă ochii, putem auzi sunetele unui recviem. Un rege pe moarte
Un rege la Cannes: Jean-Pierre Léaud - o legendă vie by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101117_a_102409]