72,719 matches
-
fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină și întuneric, între alb și negru, între urât și frumos, între armonios și nearmonios, între
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
între alb și negru, între urât și frumos, între armonios și nearmonios, între măsurat și nemăsurat, între excesiv și ciuntit și la fel deosebesc sunetele de sunt ascuțite sau groase sau plăcute, tot așa se poate spune și de urechile inimii și de ochii sufletului, că le este cu putință să vadă pe Dumnezeu. Da, Dumnezeu este văzut de cei ce pot să-L vadă dacă au deschiși ochii sufletului. Toți oamenii au ochi; dar unii au ochii acoperiți cu o
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Dacă orbii nu văd soarele, nu înseamnă că el nu există 52. Pentru cunoașterea lui Dumnezeu, el aduce și argumentul cosmologic. Opera acestui univers ne duce la Dumnezeu. Cere, totuși - și aici este punctul lui forte - credință și curățenie în inimă 53. Părintele Profesor Ioan G. Coman, prezentând antropologia lui Teofil, printre altele, scrie următoarele: „(În concepția lui Teofil - n. n.) dacă omul săvârșește lucruri ale morții, va fi el însuși cauza morții sale. Omul a fost creat liber și responsabil. Oricine
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
treia. Sunt niscaiva similitudini între cei trei eroi: intențiile lor sunt bune, totdeauna o femeie sau mai multe îi împing la acțiune, dar se folosesc de o violență extremă pentru a le pune în practică. Toți sunt bolnavi, unul de inimă, ceilalți doi au halucinații și goluri de memorie. Ceea ce sugerează că, în acest oraș în care cei normali și sănătoși sunt și cei păcătoși, cei bolnavi sunt cei care luptă în numele binelui. Marv și Hartigan au trasee opuse, deși paralele
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
post-mortem al M.L.P.H.), că i-a căștigat pe toți la Strasbourg, că-i face sul, dimpreună cu acareturile, pămînturile, morții și viii lor și-i duce în Teutonia. Scenariul este, mă repet oarecum, fermecător în sine. Un Caragiale nostalgic (pe inima lui adevărată) se întoarce de la Berlin, peste mulți ani, să-și ia România semipreparată, la pachet, numai bună s-o dezmorțească acolo. Doar că una este să-l chemi firesc, într-o lume care, măcar ca fel de-a trăncăni
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
îngrozitor,/ Salliver Tom, un pistolar./ Și tot ținutul tremura/ Și el trecea nepăsător,/ Călare pe un armăsar,/ Și jefuia și ucidea" (§ 29). Cum nelegiuitul ce terorizase împrejurimile adoarme într-un final răpus de băutură într-un butoi, Apolodor își ia inima-n dinți și îl dă pe mîna oamenilor legii. De aici i se trage ura tîlharului din Connecticut, cea mai cruntă aversiune de care are parte în întreg periplul său prin lume. Motivul i-l dezvăluie chiar teribilul său dușman
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
vis controlat rațional, după legile creației. Expresii ale unor neliniști sau ale unor obsesii, narațiunile par desprinse din poemele lui Leonid Dimov sau din desenele lui Florin Pucă: Încet-încet, frica de care parcă se eliberase prinde a-i strânge iar inima. Pe vale, nici un punct alb. O primă picătură de ploaie cade undeva pe aproape. Între timp cele două păsări au înaintat mult spre el, se pomenește cu ele alături. Le vede țopăind pe suprafața de beton la câțiva metri distanță
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
antipatic. Dar are altitudine". Pînă și ultracompromisului Dr. Petru Groza i se găsește o licărire de bună credință: "Geamănu spune: - Pătru Groza e un vulpoi! Replica mea: - Nu-mi face impresia unui vulpoi. Are o inteligență de șarpe și o inimă mai curată decît a porumbiței. Nu-l mințeam pe Geamănu. Există un colț azuriu în sufletul de ocnă a lui Groza". Nu o dată prețuirea lui Pandrea merge, în răspăr cu aparențele succesului de moment, către la fel de aparentele ratări ale unor
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
Un roman nu de escapade frugale și iuți - eroul lui e sastisit de ele ca un chiriaș etern de pensiuni, ci, mult mai mult, de dispoziții. O carte scrisă așa cum zgîrîie tamburul tăvălit prin cerneală penița fină prinsă în urechiușa inimii pe care faci experiențe. Viața e ținută să se rotească încet și pe scoarțele ei de piele rămîn, acolo unde-o atingi, din viteză, puncte, puncte. În rest, alb și neted. Cele cîteva bride, capitole, deși nu-ți vine să
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
și-a preumblat divina făptură de estet neronian și insensibil, cînd la Tokio, cînd la Paris, cînd la Roma și pe tot mapamondul. De cînd lira sa politică nu se mai poartă, a devenit un umanist absolut. I se rupe inima de moartea unei gîze". Iar Marin Preda e surprins pe latura sa extrem de vulnerabilă de personaj al necurmatelor adaptări la "linia" oficială, al anxietății de contextualizare: "De la 23 august 1944, Marin Preda se plimbă de la Capșa la Mogoșoaia, de la Pelișor
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
august 1944, Marin Preda se plimbă de la Capșa la Mogoșoaia, de la Pelișor la Paris. A dormit, timp de două decenii, în patul prințesei Martha Bibescu, al reginei Carmen Sylva și al Duduii Elena Lupescu. Talentul său a amorțit. Creierul și inima au pus său de oaie țurcană. N-a mai trecut pe la Vlașca decît în automobil și în documentare, ca un turist american. N-a mai mirosit pișat de vită și balegă, zambila, busuiocul sacerdotal și pămîntul reavăn. Aceste elemente primordiale
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
Mihail Roller). Horodnicioaia făcuse praf pe bietul Titus Maiorescu și pe Jean-Paul Sartre (ce titluri a avut sau are această savantă cocoțată?); Mihai Beniuc și privighetoarea tălmăcitoare fără limbă, Ema Beniuc; contesa lirismului contemporan, nimfa exasperată și crudelă, Nina Cassian; inima tăiată în săbii felurite a elegiacului bașbuzuc și mareșaloid Eugen Jebeleanu (năuc ideologic al istoriei contemporane). Cercul nu se închide aici. Dar nu trece de duzină. I-aș fixa cu ace subțiri în Insectar literar și aș scrie pe deasupra: Ubi
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
mod complet artificial pe text, ba chiar îi trage covorul de sub picioare, degenerând într-un soi de tragedie cu marionete. Ceea ce arată că devreme în cariera lui Nichols începuse să facă eroarea a cărei încununare e "Ispita". }i se rupe inima când vezi că un regizor poate strica într-atât niște scenarii excelente... A fost odată ca niciodată un film violent cu gangsteri, de fapt cel mai violent din epoca sa: Scarface de Howard Hawks. Apoi Brian de Palma l-a
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
știu îndeaproape, pe Vintilă Horia și Ovid Caledoniu. Am rămas fidel acestui grup. Ca și lui Const. Fântâneru, de care mă voi atașa la "Universul literar". în fine, colegii Teohar Mihadaș, Ion Cutova, Pavel Chihaia, George Maria Prina, Laurențiu Fulga - inimi mari, inteligențe ascuțite, spirite subțiri, talente admirabile - întrețin climatul în care m-am format, dacă pot spune așa, ca scriitor, ca om de cultură. Că unii s-au afirmat în anii ce au urmat, alții, cum spuneți, s-au pierdut
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
lucrarea de doctorat cu Lucian Blaga, apoi, înțelegem, cu Liviu Rusu. Vă rog să rememorați câteva secvențe care să dezvăluie personalitatea celor doi cărturari, nu doar în calitatea lor de coordonatori ai tezei. - O fac nu fără o strângere de inimă, căci nu mă pot extinde aici cât aș dori. L-am cunoscut pe Blaga la conferința sa despre Șaguna, la Brașov, așa cum era: un distins, sobru, sever conferențiar, dispus nu a seduce, cât a convinge. Apoi, între patru ochi, comunicând
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
și din care va ieși Poezia, ori Povestea, cu majusculă... P.S. După-amiază, la Medicină, străvechea, umanista Instituție, în care jos se află încăperea unde a fost bibliotecar Eminescu, - o întâlnire pe care nu o voi uita niciodată, - mulțumindu-le din inimă confraților, ca și autorităților ieșene.
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
trăi nu voi prinde minunata zi în care va fi dat pe față secretul capturării, ținerii în prizonierat și apoi eliberării acelor mari norocoși și mici gazetărași, de atunci încoace celebri deveniți, nu mă stingherește, pot spune cu mâna pe inimă că nu mă trimite la sanatoriu, nici viața nu mi-o va scurta - prin urmare. Gheara care strânge inima acționează pe la alții. Că nici fiica, nici fiul meu, în floarea vârstei astăzi, nu vor avea prilejul de a afla secretul
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
apoi eliberării acelor mari norocoși și mici gazetărași, de atunci încoace celebri deveniți, nu mă stingherește, pot spune cu mâna pe inimă că nu mă trimite la sanatoriu, nici viața nu mi-o va scurta - prin urmare. Gheara care strânge inima acționează pe la alții. Că nici fiica, nici fiul meu, în floarea vârstei astăzi, nu vor avea prilejul de a afla secretul în cauză, peste cincizeci de ani, decât dacă vor da dovada unei longevități depășind binișor rata de îmbătrânire a
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
una cu rachiu de cireșe. Sorbea alternativ din amândouă. Totodată relata posomorât, dar în amănunte, particularitățile constituției sale și necesitatea dublei acțiuni, de el singur născocite, a celor două esențe asupra, după cum se exprima el, plexului său solar și a inimii. Din când în când, își vorbea parcă sieși, sau relata despre prietenul său Hardenberg, după părerea lui - ultimul rozicrucian, când și când reda ca în vis niște dialoguri, sau se cufunda fără glas în sine însuși, apoi suspina adânc, arunca
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
fim disperați din moment ce însuși Domnul Președinte ne-a refăcut moralul care, e drept, arăta cam zdrențuit... Iar când Domnul Prim-ministru Tăriceanu a anunțat victorios la televiziune că s-a renunțat la abonamentul la gaz, ne-a inundat mintea și inima un val de fericire și parcă nici austrul nu mai șuiera atât de siberian prin buzunarele noastre ciuruite. Așa că nici n-am mai dat importanță faptului că Autoritatea în materie de Distrigaz a ieșit imediat la rampa tv (a se
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
că jetul de apă te va lovi și pe tine și te tragi înapoi instinctiv". Tematica francezilor nu a variat prea mult, iar cuvintele unui cameraman de-ai lor sunt relevante în această privință: "Romanul, teatrul sunt suficiente pentru studiul inimii umane. Cinematografia este dinamismul vieții, al naturii, al mulțimii. Tot ce se afirmă prin mișcare depinde de ea. Lentilele ei se deschid către lume". De altfel și Lumičre și-a informat succesorul că el nu consideră filmul mai mult decât
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
Comandant de pluton, de Apollinaire, ... Guillaume. Cu atât mai lesne de tălmăcit, cu cât este o poezie fără rimă, - o proză flamboaiantă: Gura mea va arde ca Gheena Gura mea, infern de dulci ispite îngerii gurii mele vor trona în inima ta Soldații gurii mele te vor asalta Preoții gurii mele te vor sufoca în fum de tămâie Sufletul tău se va cutremura ca de un cutremur de pământ Ochii tăi se vor umple de toată iubirea ce a purtat-o
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
49. Teofil îi precizează, printre altele, adresantului său, Autolic, că Dumnezeu este invizibil pentru ochii trupești; Îl poți vedea în parte numai cu mintea, Îl cunoști din operele Sale asupra lumii. Ochii spiritului trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
spiritului trebuie să învețe să vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină și întuneric, între alb și negru, între urât și frumos, între armonios și nearmonios, între
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]