1,190 matches
-
sistem social atâta vreme cât fiecare constituie pentru celălalt elementul de referință. Autorul susține validitatea postulatelor teoriei sale prin rezultatele experimentelor proprii, a celor realizate în colaborare cu Rosenbaum sau conduse de alți cercetători (Homans). Sunt astfel testate următoarele ipoteze: 1. productivitatea (inputul) crește atunci când există inechitate pozitivă (supra-recompensare); 2. muncitorii supra-recompensați plătiți pe oră au o productivitate mai bună decât cea a grupului de control (recompensat echitabil); muncitorii supra-recompensați plătiți la piesă au o productivitate mai scăzută decât cea a grupului de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
recompensare inechitabil le poate genera în cadrul organizației. Teoria echității evidențiază faptul că angajații nu percep schimbul cu organizația doar în termeni economici. Pentru ca schimbul cu organizația să fie echitabil este necesar ca ambele părți (angajat și angajator) să recunoască aceleași inputuri și să le valorizeze în mod similar. În situația în care organizația nu recunoaște un input valorizat de angajat (de exemplu vârsta, etnia, meticulozitatea în realizarea sarcinilor sau gândirea pozitivă) atunci apare inechitatea. Similar, poate exista un consum inutil de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu organizația doar în termeni economici. Pentru ca schimbul cu organizația să fie echitabil este necesar ca ambele părți (angajat și angajator) să recunoască aceleași inputuri și să le valorizeze în mod similar. În situația în care organizația nu recunoaște un input valorizat de angajat (de exemplu vârsta, etnia, meticulozitatea în realizarea sarcinilor sau gândirea pozitivă) atunci apare inechitatea. Similar, poate exista un consum inutil de resurse din partea organizației dacă se recompensează o dimensiune nevalorizată de angajat (de exemplu punctualitatea). Recompensa oferită
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care este prețuită în cultura organizației determină echitatea schimbului cu firma. Oferirea unor recompense fără utilitate percepută de către angajat (de exemplu abonament la sala de fitness) generează insatisfacție. Echitatea schimbului cu organizația are la bază percepția angajatului asupra raportului dintre inputuri și rezultate. Procesul este unul determinat cultural și istoric, "relația (n.m. dintre inputuri și rezultate) necesară pentru existența inechității este psihologică, nu logică" (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, p. 278). Percepția angajaților asupra schimbului cu organizația nu trebuie evaluată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
recompense fără utilitate percepută de către angajat (de exemplu abonament la sala de fitness) generează insatisfacție. Echitatea schimbului cu organizația are la bază percepția angajatului asupra raportului dintre inputuri și rezultate. Procesul este unul determinat cultural și istoric, "relația (n.m. dintre inputuri și rezultate) necesară pentru existența inechității este psihologică, nu logică" (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, p. 278). Percepția angajaților asupra schimbului cu organizația nu trebuie evaluată prin prisma a ceea ce este "obiectiv" și "real", deoarece angajații acționează conform schemei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de autorealizare. Astfel, dacă ei percep ca inechitabil schimbul cu firma, atunci vor dezvolta un comportament care va duce la confirmarea "în realitate" a inechității. Reacția predictibilă a angajaților atunci când resimt inechitatea este diminuarea efortului. Supra-recompensarea generează o creștere a inputurilor și în special a efortului, concretizat în creșterea productivității sau a calității muncii. Cu toate acestea, supra-recompensarea nu este o soluție pentru organizație, în primul rând datorită faptului că generează inechitate și atrage astfel după sine comportamente consumatoare de resurse
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la suma rezultatelor, ci este o dimensiune compozită; 4. când nu există alternative pentru părăsirea relației, chiar dacă aceasta este inechitabilă. Miles, Hatfield și Huseman (1989) propun conceptul de "sensibilitate la echitate", afirmând că oamenii au preferințe diferite față de raportul dintre inputuri și rezultate. Autorii identifică trei tipuri de persoane: "sensibilii la echitate" (equity sensitives), "benevolii" (benevolents) și "profitorii" (entitleds; takers). Dacă pentru prima categorie principiile teoriei echității sunt valabile, acestea nu pot fi aplicate și pentru celelalte două categorii. Astfel, benevolii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
O altă posibilă limită a modelului lui Adams este restrângerea aplicabilității mecanismelor teoriei la spațiul cultural american. Kilbourne și O'Learly-Kelly (1994) fac o analiză din perspectivă interculturală și constată diferențe determinate de specificul cultural la nivelul tuturor dimensiunilor teoriei: inputuri, rezultate, grup de referință, strategie de restabilire a echității, toleranța la inechitate. Ceea ce este perceput de angajații americani ca și contribuție este diferit de ceea consideră input japonezii, olandezii, germanii, englezii, indienii sau zairezii. Similar, rezultatele și așteptările angajaților variază
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
interculturală și constată diferențe determinate de specificul cultural la nivelul tuturor dimensiunilor teoriei: inputuri, rezultate, grup de referință, strategie de restabilire a echității, toleranța la inechitate. Ceea ce este perceput de angajații americani ca și contribuție este diferit de ceea consideră input japonezii, olandezii, germanii, englezii, indienii sau zairezii. Similar, rezultatele și așteptările angajaților variază de la o arie culturală la alta. Și în ceea ce privește grupul/persoana de referință există diferențe între culturile de tip colectivist și cele de tip individualist. Kilbourne și O
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu organizația. Pentru aceasta s-a aplicat o secvență de interviu structurată în trei părți. S-a măsurat percepția asupra schimbului angajat-angajator, s-a urmărit identificarea grupului de referință (alții semnificativi din teoria lui Adams) și s-au identificat contribuțiile (inputurile relevante pentru angajați, pentru care este așteptată recompensa). Analiza și interpretarea datelor a fost realizată având în vedere cele trei situații tipice ce pot apărea în evaluarea raportului dintre contribuții (input) și recompense (outcomes). 1. schimb echitabil: salariatul primește cât
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din teoria lui Adams) și s-au identificat contribuțiile (inputurile relevante pentru angajați, pentru care este așteptată recompensa). Analiza și interpretarea datelor a fost realizată având în vedere cele trei situații tipice ce pot apărea în evaluarea raportului dintre contribuții (input) și recompense (outcomes). 1. schimb echitabil: salariatul primește cât consideră că este corect să primească și interpretează raporturile cu firma ca fiind echitabile; 2. sub-recompensare (inechitate negativă): salariatul primește mai puțin decât consideră că este corect și interpretează schimburile cu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care au considerat că grupul de referință, format mai ales din managerii din organizații similare, au pachete de recompense mai mari, fapt infirmat de datele studiilor privind nivelul salarizării din industria respectivă. Cea de-a treia dimensiune evaluată contribuții sau inputurile este definitorie în reproiectarea sistemului de recompense, deoarece echitatea poate fi menținută atâta vreme cât inputurile sunt recunoscute și valorizate de ambele părți implicate în schimb. Din această perspectivă organizația ar trebui să recompenseze ceea ce angajații consideră inputuri: competențe, experiență profesională, efort
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
similare, au pachete de recompense mai mari, fapt infirmat de datele studiilor privind nivelul salarizării din industria respectivă. Cea de-a treia dimensiune evaluată contribuții sau inputurile este definitorie în reproiectarea sistemului de recompense, deoarece echitatea poate fi menținută atâta vreme cât inputurile sunt recunoscute și valorizate de ambele părți implicate în schimb. Din această perspectivă organizația ar trebui să recompenseze ceea ce angajații consideră inputuri: competențe, experiență profesională, efort etc. Modelul Adams a furnizat informații despre nivelul general al satisfacției, precum și indicii privind
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dimensiune evaluată contribuții sau inputurile este definitorie în reproiectarea sistemului de recompense, deoarece echitatea poate fi menținută atâta vreme cât inputurile sunt recunoscute și valorizate de ambele părți implicate în schimb. Din această perspectivă organizația ar trebui să recompenseze ceea ce angajații consideră inputuri: competențe, experiență profesională, efort etc. Modelul Adams a furnizat informații despre nivelul general al satisfacției, precum și indicii privind corecțiile care pot restabili echilibrul în schimbul cu organizația. Acest model a completat, prin introducerea dimensiunii etice a echității, imaginea privind motivația în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de venit, respectiv profit. Actualmente aceste relații sunt distorsionate de faptul că agricultorul este de obicei un unic producător, furnizorii și clienții săi sunt unități mari, cu capital de stat, privat sau mixt, dispuse să fixeze în favoarea lor, atât prețurile input-urilor agricole cât și ale output-urilor. În aceste condiții, producătorul agricol cumpără scump factorii de producție de care are nevoie și vinde relativ ieftin produsele pe care le obține. Exceptând piața țărănească, agricultorul vinde produsele sale în majoritatea cazurilor
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
comutator ~) -, cât și calcuri - program beta (beta software), imprimantă color (color printer), calculator laptop (laptop computer), imprimantă ink-jet (ink-jet printer), rețea multiserver (multiserver network), asistenta on-line/online (online help), întreținere soft (software maintenance), compatibilitate soft (software compatibility), intrare standard (standard input), casetă zoom (zoom case); ● unele dintre adjectivele aparținând, la origine, domeniilor tehnice au depășit granițele domeniului tehnic, unele pătrunzând în lexicul uzual: broadband (conexiune ~), cross-border (situații ~), dial-up (servicii ~), duty-free (regim ~), forward (contracte ~), leasing (regim ~), offshore (companii ~), postpaid (servicii ~), prepaid (servicii
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
compară acești factori cu informația istorică și standardele interne de excelență. În final, se folosesc stadiile de evoluție a sectorului, competitorii-cheie și factorii de succes În sector pentru a segmenta punctele tari și cele slabe Într-un context strategic ca input În procesul formulării strategice. Când analizele managementului strategic și prioritățile firmei coincid, procesul de analiză internă oferă baza critică pentru formularea strategiei. Vom prezenta cinci școli și curente principale pe plan mondial cu privire la strategia aplicată gestiunii Întreprinderii 1. Acestea sunt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
prin costuri. Primul indiciu care relevă o strategie „cost-focus” este dat de prețurile practicate de firma studiată. Avantajele se vor putea situa la nivelul concepției particulare a produselor și/sau serviciilor sau la nivelul unui cost care avantajează accesul unui input de producție. Al doilea element luat În considerare este obiectivul vizat. Într-o strategie de concentrare, el trebuie să fie constituit dintr-un segment de piață bine identificat de firmă. O strategie de tip „diferențiere-focus” constă În propunerea unei oferte
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
producția anumitor componente către furnizori capabili să atingă rapid volumul cerut. Primul mod de organizare corespunde integrării verticale, iar al doilea - subcontractării. Vorbim de integrare verticală dacă În cadrul unei Întreprinderi sunt reunite două activități, astfel Încât output-ul primei activități constituie input pentru a doua activitate. Această integrare permite crearea sinergiilor Între diferitele stadii ale filierei industriale. Întreprinderea integrată controlează ansamblul costurilor și caută să le reducă, fabricând totul Într-o manieră standardizată. Cu cât o Întreprindere mare controlează un număr important
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
câștiga un segment de piață suplimentar. Sursele importante generatoare de avantaje de cost sunt: - economia de scară (talie) (vezi capitolul 1); - economii datorate efectului experienței și curbei de învățare; - economii de poziție; - economii datorate accesului favorabil de resurse de intrare (input-uri); - avantaje tehnologice independente de volumul de producție; - opțiuni de portofoliu. Dacă o firmă beneficiază de una sau mai multe dintre sursele menționate în comparație cu concurenții săi, atunci va putea genera o valoare mai mare decât aceștia. În funcție de combinația surselor pentru
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a fi deosebit, deși caracteristicile sale sunt similare cu ale altor produse cu aceleași atribute tehnice. La limită, percepția este asociată doar imaginii produsului. Avantajul asociat acestui mod de creare a valorii este că producătorul poate să absoarbă fluctuațiile prețurilor input-urilor și să mărească prețul într-o plajă foarte largă de valori. Fiecare producător poate să-și aleagă combinația preț-cantitate oferită pentru o cerere pe care o cunoaște sau pe care o poate modela, conform teoriei economiei industriale. Pentru un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
aria problemei, legată de percepția existenței unor restricții numeroase; Incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere; Saturația, văzută ca percepția de ansamblu a unor stimuli familiari, fară capacitatea reală de actualizare facilă, detaliată; Eșecul în utilizarea inputurilor senzoriale, înțeles ca incapacitatea de a folosi imaginația senzorială. Blocajele emoționale menționate de autor sunt: Teama asumării riscului, teama de greșeală; Dorința de ordine și respingerea ambiguității; Accentul pe evaluarea ideilor; Incapacitatea de a incuba, de a se relaxa gândind
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
natură umană, înglobați într-un bloc numit subsistem de decizie. Cunoașterea și diagnosticarea unui sistem economic, pe baza metodologiilor de analiză de sistem, au în vedere studiul acestuia, respectiv al intrărilor și ieșirilor sale, precum și al modalităților concrete în care inputurile sunt transformate în outputuri (funcționalitatea sistemului). Intrările și ieșirile unui sistem, analizate ca raporturi cauzale între sisteme și/sau subsisteme, alcătuiesc conexiunile structural-funcționale ale elementelor sistemului analizat. Studierea acestor conexiuni, element esențial al analizei și diagnozei, prezintă o mare importanță
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
elimina incertitudinea, parte a dinamicii fenomenelor relevante, ci pentru a furniza utilizatorului (beneficiarului studiului ADS) o dimensiune a valențelor și mai ales a limitelor modelului predictiv. Dacă alternativa aleasă și starea naturii care se va produce ulterior au semnificația unor inputuri, consecința corespunzătoare semnifică outputul acestui context decizional. Modificarea alternativelor și evenimentelor poate fi utilizată în scopul studierii senzitivității consecințelor în raport cu inputurile. Studiul acestor corelații de tip input/output poate fi făcut în contextul existenței unor modele analitice. Caracterul probabilistic al
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ales a limitelor modelului predictiv. Dacă alternativa aleasă și starea naturii care se va produce ulterior au semnificația unor inputuri, consecința corespunzătoare semnifică outputul acestui context decizional. Modificarea alternativelor și evenimentelor poate fi utilizată în scopul studierii senzitivității consecințelor în raport cu inputurile. Studiul acestor corelații de tip input/output poate fi făcut în contextul existenței unor modele analitice. Caracterul probabilistic al corelațiilor relevate complică în mod evident soluționarea modelului atașat problemei date. Procedurile de simulare stocastică sunt deosebit de utile în rezolvarea acestui
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]