1,276 matches
-
limită, odată atinsă, repune în discuție sensurile împlinirii și redeschide astfel spațiul „de depășit-de atins“. * Existența secvenței „de depășit-de atins“ nu este decât consecința modului ambivalent în care poate fi resimțită limita în spațiul conștiinței: ca neajuns și ca împlinire. Insatisfacția în fața limitei resimțite ca neajuns și jubilația în fața celei resimțite ca împlinire reprezintă temeiul afectiv al secvenței „de depășit-de atins“. * Deoarece limita interioară („natura din noi“) este fondul recurent al unei vieți, ea se reafirmă cu fiecare nou proiect, devine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
depășiri ce ar urma să se producă ajunge să împiedice realizarea ei. Ratatul rămâne sub limita lui, pentru că ceilalți așteaptă ca el s-o depășească. „Ceilalți“, cu așteptarea lor, devin cauza ratării și teroarea ratatului. Prins între dezamăgirea celorlalți și insatisfacția proprie, lotul lui devine mila, indiferența sau uitarea. Și totuși ratatul se poate salva. Când ajunge să spună: nu voi face nimic din ce am promis și din ce se așteaptă de la mine să fac, el transformă ratarea într-un
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
demonstrații, el iese de sub tirania celorlalți și se întoarce la sine, se desface din pactul promisiunilor și așteptărilor străine și, singur cu el, așază dialogul cu limitele proprii în modestia altui început. Bovarismul se naște pe drumul aparent onorabil al insatisfacției resimțite în fața limitelor proprii. Căci nu orice insatisfacție față de aceste limite este justificată. Spre deosebire de ratat, căruia i ar fi stat în putință să depășească ceea ce are de depășit pentru a atinge limita ce pare că i se cuvine, bovaricul năzuiește
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
întoarce la sine, se desface din pactul promisiunilor și așteptărilor străine și, singur cu el, așază dialogul cu limitele proprii în modestia altui început. Bovarismul se naște pe drumul aparent onorabil al insatisfacției resimțite în fața limitelor proprii. Căci nu orice insatisfacție față de aceste limite este justificată. Spre deosebire de ratat, căruia i ar fi stat în putință să depășească ceea ce are de depășit pentru a atinge limita ce pare că i se cuvine, bovaricul năzuiește să depășească limita ce i se cuvine pentru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
-l facă; a bovaricului, că încearcă să-l facă în absența acestor resurse. Ratatul e vinovat că nu încearcă depășirea; bovaricul, că o încearcă. El face fără nici o justificare ceea ce, cu depline justificări, ar fi trebuit să facă ratatul. În afara insatisfacției sale, bovaricul nu posedă temeiul obiectiv pentru a ieși din hotarele eului său și a năzui spre „altceva“. El nu a întreprins și nu poate întreprinde nimic pentru a obține acest temei și nu și-a câștigat dreptul să facă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca o reacție la presiunea exercitată de dorințele adulților. În cazul fugii de acasă, contextul psihosocial care se află, de cele mai multe ori la originea deciziei de a fugi se caracterizează prin interacțiuni copii-adulți lipsite de implicare afectivă, inconsistente, ce determină insatisfacții și respingere din partea adulților, abuz fizic, etichetare categorizare, devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-au ignorat: securitatea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este însoțită, așa cum ar fi normal, de sentimentul mustrării și al regretului, de acea conștiință a răspunderii, care găsește argumente raționale pentru condamnarea încălcării lor și pentru revenirea la o atitudine de respectare a principiilor morale. Intensitatea satisfacției sau a insatisfacției de ordin moral este în raport direct cu gradul de dezvoltare a sentimentului moral: când acest sentiment este dezvoltat , omul știe și poate spune că și-a făcut datoria, că a respectat întru totul exigențele normelor morale ale societății; eventuala
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de factori interni, organici sau de cauze externe, sociale, în urma cărora elevii devin indispuși sau binedispuși. Dispozițiile neplăcute apar în nevroze (boli manifestate prin diferite și îndelungate tulburări nervoase, care apar în condiții de suprasolicitare psihică), caracterizând starea de insatisfacție generală, oboseală și indispoziție; se poate agrava în anxietate și în melancolie, stări de persecuție (convingerea copilului că este urmărit, observat) și culpabilitate. c) emoțiile-stări afective de scurtă durată, care exprimă un specific al relațiilor cu un obiect sau o
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
corigență, o inspecție, o discuție cu directorul etc. Tensiunea afectivă ia naștere și în cazul așteptării unei asemenea situații, iar coloratura ei emoțională poate fi pozitivă (mobilizatoare pentru activitate) sau negativă (blocantă sau diminuantă), în funcție de efectul (anticipat) de satisfacție sau insatisfacție, ca și de particularitățile psihoemotive ale elevului. Tensiunea afectivă se poate declanșa și ca stare de încordare emotivă a întregii clase de elevi (sau numai a unei părți din clasă) la confruntarea cu o situație specială ori în așteptarea ei
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
psihologic complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul personalității ca urmare a nerealizării unei dorințe, trebuințe, a deprimării individului pe plan afectiv și proiectiv. Fenomenul intervine și atunci când subiectul se înșeală în speranțele sale ori când viața lui generează insatisfacții. Frustrarea este un fenomen (firesc și inevitabil) uman care se produce atunci când este depășit un anumit nivel de toleranță” (Albu, 2005, p. 27). T. Rudică apreciază că frustrarea trebuie înțeleasă ca un fenomen psihologic real ce caracterizează nivelurile personalității. Dacă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
între drept și obligație. Pentru toate celelalte situații, în care obstacolul are un caracter impersonal, în care eșecul, insuccesul nu este resimțit sub forma sentimentului privațiunii/deposedării, adecvați sunt alți termeni: sentimentul eșecului, senzația propriei neputințe. Frustrarea este resimțită ca insatisfacție, iar aceasta este percepută ca nemulțumire sau ca suferință morală. „Se produce concomitent un fenomen care, ca prim efect, intensifică și dramatizează frustrarea: idealizarea valorii absente sau pierdute. Valoarea crește datorită absenței obiectului dorit. Acest fenomen explică polarizarea nemulțumiților asupra
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în grup, rezolvarea conflictelor în interiorul grupului, atenuarea competiției individuale exacerbate, concomitent cu dezvoltarea coparticipării elevilor la viața colectivului din care fac parte. Toți acești factori sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul sau impresia de neajutorare și de insecuritate, în general acel fond de tensiune nervoasă care facilitează acțiunea unor factori frustranți. De aceea, institutorul/ profesorul va avea permanent în vedere antrenarea familiei și a colectivelor școlare în soluționarea problemelor elevilor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
său de pregătire . Doleanța de matematizare a riscului atât de mult dorită de către specialiști apare ca fiind practic imposibilă din cauza multitudinii factorilor care trebuiesc luați în considerație. În prezent datorită unei vieți deosebit de agitate, probleme și frământări sociale și economice, insatisfacții de ordin material dar și moral, profesional sau familial, deficiența unei alimentații corecte și ritmice, tulbură uneori serios echilibrul neuropsihic, neurovegetativ al pacienților care se prezintă pentru îngrijiri dentare, acest fapt alăturându-se elementelor clasice de risc operator. Cu toate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
au aflat sub presiunea de a introduce reforme administrative. Chiar dacă acest lucru nu a fost cerut prin adoptarea acquis-ului UE, o condiție importantă a fost creșterea "capacității administrative" pentru a pune presiune asupra întregii arhitecturi instituționale a administrației publice locale; • insatisfacția internă (un sentiment potrivit căruia există necesitatea de a îmbunătăți) a fost o motivație importantă pentru inițierea și menținerea reformelor în domeniu; • o strategie de reformă; • evaluare și feedback. Descentralizarea poate ajuta guvernele să echilibreze dezvoltarea regională, să îmbunătățească procesele
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de evaluare. La acestea se pot adăuga cu ușurință și: - lipsa experienței În domeniul profesional;neîncrederea În forțele proprii; - cunoștințele practice insuficiente, iar cele teoretice ineficient implementate În practică; - neîmpliniri legate de nevoile, aspirațiile, așteptările personale; - restricții impuse de autoritate;insatisfacții legate de evaluarea performanței. Dintre atributele care pot defini un climat tensionat pe care Îl poate trăi un profesor, chiar de la debutul activității sale, sunt: frustrare, nepăsare, distanțare afectivă, autoritate, restrictivitate, evidențiate În cadrul relațiilor sociale la clasă, al gradului de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
conflictul sexual. Acest element, atât de apreciat de Freud, îi face pe mulți dintre colaboratori să se îndepărteze de el. De aceea, din 1896, renunță la hipnoză, în favoarea "asociațiilor în stare de veghe". În același an elaborează "teoria seducției", considerând insatisfacția sexuală a primei copilării ca una dintre cauzele isteriei, a obsesiei și a nevrozei, teorie pe care o abandonează anul următor, când concepe "complexul oedipian", care se structurează în mintea sa din propria psihanaliză. Freud susține că, odată cu îmbolnăvirea tatălui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cale de abordare a acestora. Barierele personale în raporturile umane (Mihaela Roco, 2001, pp. 101-103): 1. Bariere legate de contextul sociocultural- se referă la codițiile în care un individ trăiește într-un tip de societate sau mediu nesatisfăcător pentru el. Insatisfacțiile se pot situa la diferite niveluri, sau chiar se pot întrepătrunde: - Conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință în societate (politice, ideologice, culturaleă; - Condiționarea și manipularea prin mass-media; - Prejudecățile ;Diferențele de mediu cultural; - Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
o confruntare și ca o luptă neîncetată. Ducând până la capăt această logică absurdă, trebuie să admit că lupta aceasta presupune absența totală de speranță (ceea ce nu are nici o legătură cu disperarea), refuzul continuu (care nu trebuie confundat cu renunțarea) și insatisfacția conștientă (ce nu poate fi asimilată neliniștii juvenile). Tot ceea ce distruge, escamotează sau subtilizează aceste exigențe (și în primul rând consimțământul, care distruge divorțul) ruinează absurdul și devalorizează atitudinea ce poate fi atunci propusă. Absurdul nu are sens decât în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
bine", spune Oedip, și aceste cuvinte sunt sacre. Ele răsună în universul sălbatic și limitat al omului. Ele îl învață că totul nu este, n-a fost epuizat. Ele izgonesc din această lume un Dumnezeu care pătrunsese în ea o dată cu insatisfacția și cu gustul pentru durerile inutile. Ele fac din destin o problemă a omului, care trebuie rezolvată între oameni. Toată bucuria tăcută a lui Sisif e aici. Destinul său îi aparține. Stânca lui este lucrul lui. Tot astfel, omul absurd
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ce apar numai în urma interacțiunii jucătorilor și care, la rândul lor, influențează însăși desfășurarea ulterioară a relațiilor dintre indivizi și chiar fenomenele afective individuale. În echipă, fenomenele de afectivitate colectivă sunt date de stările de certitudine, satisfacție sau, dimpotrivă, incertitudine, insatisfacție, care pot apărea la un moment dat într-un grup, sau stările ce se nasc ca urmare a existenței în echipele sportive a unor dorințe, trebuințe, necesități manifestate sau latente. Afectivitatea colectivă influențează direct sau indirect, conștient sau inconștient, buna
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
obținerea unui succes, a împlinirii unei trebuințe, la atingerea scopului propus, la creșterea performanței calitative ale acțiunilor sale. Multă vreme s-a crezut ca satisfacția și performanța în muncă sunt două aspecte divergente, sau altfel spus că o creștere a insatisfacției este prețul plătit pentru o creștere a randamentului în muncă. Munca este necesară și trebuie făcută din simțul datoriei sau din necesitatea de a asigura reușita acțiunilor noastre. Munca poate fi obligație exterioară, bazată pe o motivație extrinsecă dar, la fel de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93088]
-
motivației fiecărui individ și apare în procesul raportării individului la muncă, la particularitățile de desfășurare ale acesteia. Munca devine astfel un mijloc prin care se asigură satisfacerea unor trebuințe sau chiar un scop în sine, fiind generatoare de satisfacții sau insatisfacții în funcție de factori ce țin de individ, coroborați cu factori ce țin de strategiile manageriale adoptate. Satisfacția este generată de finalitatea muncii care se concretizează în rezultatele muncii. Concepția privind divergenta muncă-satisfacție a fost combătută în ultimele decenii. Cercetările demonstrează că
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93088]
-
realitate, reformele n-au antrenat niciodată surplusul de eficacitate scontat ci contrariul său: creșterea blocajelor. într-adevăr, date fiind echilibrele atinse anterior și dezorganizările introduse în circuitele de schimb, efectele de gâtuire se tot înmulțesc. Ele antrenează blocaje în aprovizionare, insatisfacție crescândă în rândul consumatorilor, oprirea reformelor, izbucnirea crizei și, finalmente, întărirea controlului pe care reforma voia să-l slăbească. Deciziile brutale care au dus la reformarea unor aparate administrative considerate prea greoaie - Hrușciov* a mers până la lichidarea a o sută
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
suprainvestițiilor în anumite ramuri, dominația comercianților și adaptarea comportamentelor microeconomice. Puternica logică a sistemului creează „dependențe” de comportament: orice tentativă de amenajare locală nu poate duce decât la apariția unor gâtuiri, a blocajului, a tendinței actorilor de a tergiversa, a insatisfacției crescânde și a revenirii la vechiul sistem de reglare. în URSS, de la NEP - prima tentativă de amendare a economiei dirijate - până la politica lui Gorbaciov* din 1986, nicio reformă n-a redus voința partidului de a exercita un control permanent, împiedicând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
universități, în vreme ce egalitarismul fondat pe apartenența de clasă și pe fidelitatea față de idealurile inițiale reclamă o mai echitabilă împărțire a veniturilor și respectarea unei politici de „discriminare pozitivă” din ce în ce mai evanescente. Criza finală din 1989-1991 reflectă în mare măsură această dublă insatisfacție, atât a intelectualității tehnice, cât și a muncitorilor, punând în evidență cei doi poli revendicativi, al eficacității și al justiției. INFORMARE/ DEZINFORMARE în universul leninist și stalinist, noțiunile tradiționale de adevăr și de minciună nu există. Enunțarea oricărui adevăr este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]